Un „ciot” de 34 km, între municipiul Pașcani și satul Leghin (comuna Pipirig/jud. Neamț): cu asta s-a ales Moldova în materie de autostradă pe axa Est-Vest, conform PNRR-ului publicat miercuri. În ciuda legii votate în 2018 pentru „Autostrada Unirii”, de către PNL și USR/PLUS, Moldova nu va fi conectată de Transilvania printr-un proiect de infrastructură care traversează munții Carpați, a declarat europarlamentarul Dragoș Benea.

Acesta mai spune că despre A13 Bacău – Onești – Brașov, PNRR nu suflă nicio vorbă, deși documentația de licitație pentru execuție ar trebui să fie gata în toamna lui 2022 (conform contractului).

“În rest, avem de-a face cu un optimism debordant în privința A7 Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani, autostradă ale cărei documentații tehnice au fost pornite încă din 2018, în timpul guvernării PSD, și ulterior preluate de guvernele de dreapta (Orban & Cîțu), care acum se împăunează cu o altă variantă de autostradă decât cea pentru care au făcut lege în 2018”, spune Dragoș Benea.

Executivul PNL/USR vorbește în cuvinte mari despre tronsonul Ploiești – Buzău (63 km): el se regăsește în Muntenia, nu în Moldova și, cel mai important, e „spart” în 3 loturi distincte care sunt scoase separat la licitație. Asta înseamnă proceduri și contracte separate, ritmuri diferite de execuție a lucrărilor, constructori diferiți etc, pentru ceva mai mult de 60 km de autostradă.

“Pentru celelalte tronsoane din A7, respectiv Buzău – Focșani, Focșani – Bacău, Bacău – Pașcani va trebui să așteptăm cu sufletul la gură finalizarea în timp util a documentațiilor tehnice aferente, în condițiile în care elaborarea acestora întâmpină deja felurite întârzieri și decalaje. Mă întreb cum plănuiește Guvernul să scoată la licitație lucrările de pe aceste tronsoane, care – luate fiecare în parte – au o lungime mai mare decât Ploiești – Buzău și se află în Podișul Moldovei, nu în câmpiile Munteniei!?”, mai declară europarlamentarul.

Un licăr de speranță în cazul A7 ar fi perspectiva unui antreprenor serios, aşa cum Umbrărescu a dovedit că este la centura Bacăului, construind în timp record cei 16km din primul tronson de autostradă din Moldova (deloc întâmplător, tot un proiect al “relei” guvernări PSD, parte din viitoarea A7).

Dacă pentru Moldova banii sunt puțini, dar optimismul declarativ mare, pentru metroul de la Cluj (luat la pachet cu extinderea metroului din București) se cer prin același PNRR 600 milioane euro, în contextul în care durata de implementare de 96 luni (8 ani) depășește termenul limită de angajare a fondurilor de redresare & reziliență (2026). Mai mult, pentru acoperirea valorii integrale a proiectului, Guvernul se angajează să contracteze împrumuturi sau să asigure finanțare din bugetul național – asta, pentru că și cei de la PNL au realizat că numai 7 km din metroul lui Boc ar putea fi acceptați la finanțare prin PNRR. Dacă vor fi acceptați.

“Peste 380 milioane euro e suma solicitată pentru introducerea unei linii de tren pe hidrogen, pe relația București – Pitești (109 km), în condițiile în care singurul tren de pasageri din Europa, cu acest tip de propulsie, a circulat la 23 aprilie 2021, adică în urmă cu o lună și jumătate. În România nu avem constructori de material rulant cu această tehnologie, dar vrem să fim „pionierii” UE în domeniu. În contrapartidă, există know-how în țară pe trenuri electrice, însă prin PNRR se cer bani doar pentru modernizarea a 30 de locomotive și 100 de vagoane.

“O ultimă observație: autostrăzile nu devin „verzi” din pix. Am sesizat o frenezie a îndesării de stații și prize de încărcare electrice pe toate secțiunile & tronsoanele de autostradă despre care se vorbește în PNRR: ele nu sunt expresia unei viziuni guvernamentale de încurajare a transportului cu mijloace nepoluante (automobile electrice), ci un fel de cioară vopsită prin care Bucureștiul vrea să amăgească Bruxellesul că respectivele proiecte ar avea o pronunțată componentă „verde”, în spiritul orientării UE către protecția mediului. Sătenii din Leghin își vor încărca atelajele și căruțele la stațiile electrice presărate pe cei 34 km ai tronsonului Pașcani – Leghin din A8?”, se mai întreabă europarlamentarul băcăuan.

“Resursele alocate României prin Mecanismul de Redresare şi Reziliență sunt o şansă care apare o dată într-o generație. Bruxellesul a dovedit implicare şi că oferă tot sprijinul, dar nu bagă în traistă: ține de chibzuința unei bune guvernări ca aceste resurse – granturi & împrumuturi – să contribuie la relansarea României şi coeziunea sa teritorială. În cele din urmă, chiar şi pentru UE e imposibil să facă bine cu de-a sila!”
Dragoș Benea, europarlamerntar



PUBLICITATE