S-a constatat ca lunile cu cea mai mare densitate a evenimentelor culturale sunt mai si octombrie, cu preponderenta cea de-a doua. In patru zile consecutive au încaput tot atâtea actiuni si de fiecare data în centrul atentiei a fost si limba româna. Ziua I (Iasi). In Sala Cavalerilor din Casa „Beldiman“, Liga Culturala Româna a tinut conferinta de toamna, a carei arie a fost eminamente spirituala. I-am ascultat pe C. Gh. Marinescu, Mihai Cimpoi, Gh. Bobâna, C. Frosin, Areta Mosu, P. Comsa, Ilie Zanfir s.a. si cu un interes aparte pe universitarul de la Chisinau Petre Butuc, cu tema „Aspecte ale functionarii limbii române oficiale în Republica Moldova“. Din „Revista româna“, difuzata cu acest prilej, am notat un intertitlu despre dificultatea folosirii adjectivului pronominal de întarire: „însasi istoria culturii > istoria culturii însEsi > istoria recenta a însEsi culturii nationale > istoria recenta a culturii nationale însEsi“ (Viorel Hodis, Cluj-Napoca). Ziua a II-a (Vaslui). La Centrul de Afaceri, a II-a editie a manifestarii „Omagiu cartii vasluiene“. De data aceasta atât revista lansata – „Meridianul cultural românesc“, nr. 3 -, cât si interventiile participantilor au mers declarat catre apararea fiintei nationale, reprezentata prin grai: „Globalizarea diminueaza modalitatile culturale de comunicare“ („Crima culturala în forma continuata împotriva limbii române“, de D.V. Marin, p. 5); „Mai nou, de când cu globalizarea, rasar teorii noi despre limba pe care o vom vorbi cu totii într-un viitor previzibil“ (Gabriela Calutiu- Sonnenberg, p. 27); „Discriminarea este un cuvânt care jigneste buna-cuviinta, buna-credinta si personalitatea oricui“ (Al. Ionescu, p. 37); „Una dintre relele deprinderi cu care ne-am pricopsit dupa 1990 este goana dupa cuvintele noi“ (subsemnatul, p. 26). Cu atentie i-am urmarit pe vorbitori si am notat: „Daca exista o crima culturala împotriva limbii române si nu luam atitudine, suntem coautori“ (P. Isachi); „E în pericol fiinta nationala prin scaderea interesului pentru cuvântul facut public“ (Viorel Savin); „Cartea nu va disparea, pentru ca este imprimata în gena noastra“ (Simion Bogdanescu); „Nu toti ziaristii înteleg ca fiecare termen are proprietatea lui. Sa fim seriosi în tot ce facem!“ (Al. Ionescu); „Toate bibliotecile din lume ar trebui sa se numeasca Eminescu“ (Aura Dan, poeta); „Limba româna e amenintata cu disparitia, chiar daca e vorbita si-n Australia“ (D. V. Marin); „Nu cumva tratam prea usor normele gramaticale?“ (Gelu-Voicu Bichinet); „Azi nu mai e la moda o anumita limba, ci cunoasterea“ (Gruia Novac). Erata la o interventie: „a II-a, nu *a-II-a, pentru ca primul a este articol posesiv-genitival, iar al doilea, articol hotarât“. Da, dar ultimul a este particula deictica sau adverbiala (ca si -a din al treilea), nu articol. Ziua a III-a (Bacau). La Adunarea generala a Asociatiei Învatatorilor, s-a vorbit si despre destinul limbii române, judecat dupa prezenta (mai bine zis, absenta) acesteia în noua programa pentru clasa a IV-a. Ziua a IV-a (Bacau). Colegiul „Mihai Eminescu“ a gazduit o întâlnire cu câtiva dintre participantii la actiunea de la Vaslui (ziua a II-a). În fata elevilor au defilat idei, metafore, dar si neologisme dintr-un catren, pe care profesorii au avut grija sa le explice la vremea lor: persuasiv, cognitiv, exhaustiv. Ar fi de preferat sa nu asteptam ultima luna a primaverii pentru a… mai initia astfel de întâmplari folositoare limbii române.
Ioan Danila
De patru ori limba româna
