În condiţiile în care tot felul de analize şi statistici, printre care şi Raportul „România Educată”, arată că 45 la sută dintre elevii până la vârsta de 15 ani din România sunt analfabeţi funcţional, este surprinzător că procentul celor care au trecut cu brio examenul maturităţii (BAC) depăşeşte 75 la sută, în unele judeţe atingând chiar 80 la sută.

Care să fie explicaţiile? Una ar fi că se investeşte mai mult în învăţământul liceal şi universitar, o alta s-ar rezuma la conştientizarea elevilor şi părinţilor că a venit vremea deciziilor în ceea ce priveşte viitorul, iar la nivel liceal mai funcţionează spiritul competiţional, atât în rândul elevilor cât şi al profesorilor. Nu trebuie să excludem din ecuaţie nici posibilităţile materiale ale familiilor din mediul urban care sunt dispuse să investească bani, timp şi suflet pentru pregătirea copiilor.

În ultimii ani, judeţul Bacău, spre cinstea întregului corp profesoral, al elevilor şi părinţilor, s-a situat pe locuri de invidiat la nivel de ţară, locul I în 2017, locul IV în 2018 şi, iată, locul II în acest an, la concurenţă cu Bucureşti, Iaşi, Timişoara etc., oraşe cu tradiţie şi corpuri profesorale de elită. Din cei peste 100 de elevi care au luat nota 10 pe linie la Bacalaureat, la nivel naţional, şapte sunt din Bacău, iar alţi aproape 800 au depăşit nota nouă, din cei peste 2800 care au obţinut media de absolvire la acest examen.

Sigur, aceste rezultate s-ar putea spune că sunt vârful aizbergului, şi că ar trebui să ne concentrăm şi asupra a ceea ce pare acoperit de frumuseţea primilor clasaţi. Şi avem ce analiza, peste 800 nu au reuşit să obţină notele care să le dea dreptul de a primi diploma de bacalaureat, alte câteva sute nu s-au înscris la examen şi, de loc de neglijat, alte câteva sute abia au reuşit la limită, ca să nu uităm de cei care au abandonat liceul.

Avem o vară în faţă, un an şi încă mulţi ani pentru a evalua şi reevalua starea şi situaţia învăţământului primar şi gimnazial, acolo unde funcţionează încă analfabetismul…funcţional.