Concediul medical este una dintre formele legale de suspendare a contractului individual de muncă (CIM), iar reglementările în vigoare stabilesc clar că, pe durata acestuia, salariatul are dreptul să se retragă complet din activitatea profesională pentru a-și proteja sănătatea. De ce este important să înțelegem acest aspect? Pentru că, uneori, apar confuzii sau chiar abuzuri, fie din necunoaștere, fie din interes.
Ce înseamnă suspendarea contractului de muncă?
Conform Codului Muncii și Ordonanței de Urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, concediul medical suspendă temporar CIM. Această suspendare presupune că salariatul nu își mai desfășoară activitatea, iar angajatorul nu mai are dreptul să îl cheme la muncă sau să îi ceară sarcini profesionale, oricât de „urgente” ar fi acestea, scrie avocatnet.ro.
În același timp, suspendarea înseamnă și o modificare a sursei de venit: salariatul nu mai primește salariul, ci o indemnizație de concediu medical, calculată și acordată în condiții specifice.
Cine plătește concediul medical?
Mecanismul de plată diferă în funcție de cauza concediului. Pentru concediile cauzate de boli obișnuite, angajatorul suportă primele 5 zile din fondurile proprii, urmând ca restul să fie decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).
În cazuri precum accidentele de muncă, bolile profesionale, sarcina și lăuzia sau îngrijirea copilului bolnav, întreaga perioadă poate fi acoperită integral de stat, fără contribuția angajatorului, în afara plății inițiale, obligatorii.
Angajatorul nu poate decide dacă ești apt de muncă
Foarte important este faptul că doar personalul medical autorizat – medicul de familie sau medicul specialist – poate stabili dacă o persoană este aptă sau nu pentru muncă. Certificatul medical este un document oficial care nu poate fi contestat de angajator pe baza unei impresii sau presupuneri.
Dacă există suspiciuni privind veridicitatea certificatelor medicale, acestea trebuie investigate exclusiv prin canale legale, cum ar fi solicitarea unei expertize medicale sau sesizarea instituțiilor abilitate, dar niciodată prin chemarea salariatului la muncă în perioada concediului.
Concediul medical nu se măsoară în ore
O confuzie des întâlnită este echivalarea unei zile de concediu medical cu un număr fix de ore lucrate – de obicei opt. În realitate, legea nu operează cu „ore” de concediu, ci cu zile calendaristice întregi. Astfel, un angajat part-time are aceleași drepturi la concediu medical ca unul full-time. Totodată, numărul orelor lucrate anterior nu influențează durata concediului medical acordat.
Poate fi angajatul concediat în timpul concediului medical?
Răspunsul este simplu: nu. Codul Muncii interzice explicit concedierea salariatului aflat în concediu medical. Orice decizie de încetare a contractului luată în această perioadă este nulă de drept. Excepții nu există, iar angajatorul care încalcă această regulă poate fi tras la răspundere.
Singura situație în care se poate pune problema încetării raportului de muncă este după revenirea din concediul medical, și doar în cazul în care un organism de expertiză medicală stabilește oficial că salariatul este inapt fizic sau psihic pentru îndeplinirea atribuțiilor funcției ocupate.
Și totuși, salariatul poate fi rechemat… dar nu din concediu medical
Este bine de știut că legislația permite, în anumite cazuri excepționale, rechemarea unui salariat din concediul de odihnă – dar niciodată din concediul medical. Rechemarea din odihnă trebuie să fie justificată de o nevoie reală și urgentă a angajatorului, însă această excepție nu se aplică pentru concediul medical, care are o natură protejată prin lege.
Concluzie
Concediul medical este o instituție fundamentală de protecție socială. El oferă salariatului timp pentru refacere, iar angajatorului – obligația de a respecta acest drept. Pe întreaga durată a concediului, salariatul este apărat prin lege de orice formă de presiune, concediere sau solicitare de muncă.
Într-o societate care respectă demnitatea umană și sănătatea angajaților, aceste principii nu sunt doar litera legii, ci expresia unui climat profesional sănătos.
