O noua zi, aceeasi poveste. Bacauanii au suportat cu greu si ieri praful gros ridicat de munca angajatilor de la salubritate. “Este un praf insuportabil. Se vede, nu? Zi de zi. Masinile care curata orasul ar trebui sa aiba dispozitive de stropit, de curatare, pur si simplu”, ne-a spus bacauanul Liviu Grozavu. In lipsa unor utilaje moderne de curatare a strazilor, muncitorii au revenit la traditionala matura pentru curatenia de primavara. “Ne trebuie mai multa verdeata. Iar mijloacele de curatenie vechi, matura, lopata, nu ar mai trebui folosite la timpul acesta. Trebuie spalate soselele, facuta curatenie si toata lumea s-o mentina”, a adaugat bacauanca Valeria Stan. Dincolo de disconfortul provocat trecatorilor au de suferit si conducatorii auto care sunt nevoiti sa isi curete masinile mai des. In plus, toti cei care se “aventureaza” pe strada in plina zi si au nenorocul sa dea peste angajatii primariei aflati la datorie, risca sa se imbolnaveasca. “Praful de pe strada afecteaza in special persoanele cu afectiuni obstructive pulmonare, ne-a declarat dr. Dragos Ungureanu, medic primar pneumolog. Si aici ma refer la bolnavii cu astm bronsic. A doua categorie este cea a pacientilor cu bronsite obstructive cronice. In stadii severe si foarte severe, evolutia acestei boli poate fi influentata de expunerea la diferite tipuri de praf. Atentie sporita la praful exterior pe care il inhalam! Recomandam pacientilor sensibili sa nu aeriseasca locuintele in zilele uscate, cu soare si când adie vântul.” Praful de pe strazi este si un “mijloc de transport” pentru bacilul Koch, cel care provoaca tuberculoza. Oricât s-ar feri bacauanii de contactul cu persoane bolnave de TBC pot inhala particule de praf contaminat. Concluzia amara ii apartine tot unui bacauan, pe numele sau Iulian Tautu: “Eh, sa speram deocamdata ca o sa vina o ploaie mai zdravana sa mai dispara tot acest praf”.
Primaria Bacau, campioana la distrugerea spatiilor verzi
Potrivit studiilor ONG-urilor care se ocupa cu protectia mediului, in municipiul Bacau exista o acuta lipsa de spatii verzi, suprafata acestora fiind de opt ori mai mica decât norma europeana. Dând dovada de un cinism fara limita, administratia locala a inclus si cimitirele in zona verde a orasului, probabil ghidându-se dupa cuvintele „loc cu verdeata“, numai ca aici nu-i vorba nici de alinare, si nici de aer curat. Asociatiile de protectia mediului locale au calculat ca, in ultimii sase ani, aproximativ 250.000 de metri patrati de spatii verzi s-au distrus in municipiu. Cel mai „grandios“ proiect de ecologizare a Bacaului este Parcul Catedralei, care are o suprafata de circa 15.000 mp. Autorizatiile de constructie date fara a tine cont de faptul ca se distruge vegetatia urbana, lucrarile edilitare care distrug spatiile verzi fara ca firmele sa readuca suprafetele la starea anterioara, lipsa de ingrijire profesionista a serviciilor ce apartin Primariei si lipsa parcarilor (mai ales in cartiere) care conduce la folosirea oricarui petec de verdeata in acest scop.
Top anti-natura
– Strada Erou Ciprian Pintea (zona Sala Sporturilor), acolo unde a fost derdelusul pentru multe generatii de bacauani, iar acum s-a construit un supermarket care nu doar ca a distrus spatiul verde, dar si a aglomerat zona.
– Strada 9 Mai, lânga Policlinica Veche, acolo unde deputatul PNL Ionel Palar a primit aprobarea sa defriseze copacii de pe câteva sute de metri patrati pentru a-si ridica o clinica. Acum, in imobil functioneaza o banca.
– Piata Aviatori, acolo unde modernizarea a insemnat, in primul rând, distrugerea spatiului verde, fara ca locuitorii din zona sa beneficieze de produse mai bune si mai ieftine.
– Zeci de mii de metri patrati care asigurau oxigen in cartierele de blocuri au disparut dupa ce Primaria Bacau a turnat asfalt (uneori direct peste iarba) in incercarea de a mai crea locuri de parcare.
Doina Mincu
Nelu Brosteanu
