28 martie 2024
EconomieCine sunt strainii care ne taie padurile: "Fondurile de pensii" vand busteni

Cine sunt strainii care ne taie padurile: “Fondurile de pensii” vand busteni

Zestrea forestiera a judetului a cunoscut o evolutie foarte sinuoasa, in ultimii 22 de ani. "Legile proprietatii", cum li s-a spus actelor normative care au reglementat restituirea terenurilor si cladirilor, au fost tot mai generoase odata cu trecerea timpului, astfel ca zeci de mii de hectare de padure au ajuns in proprietate privata. Din pacate, de mute ori, nu urmasii adevaratilor proprietari au intrat in stapânirea lor, ci diversi insi care fie au cumparat drepturile litigioase, in numele unor reprezentanti ai Puterii, fie au sustinut ca au drept de mostenire. In judetul Bacau, din cele peste 276.000 de hectare de padure care apartineau statului român, circa 100.000 ha au fost retrocedate, iar 174.000 ha sunt, inca, administrate de Directia Silvica (DS). Mii de hectare au fost câstigate in instanta, dar alte zeci de mii fac obiectul unor litigii aflate in derulare si ar putea fi pierdute sau câstigate. La ora asta, DS Bacau e parte in 17 procese, din care patru sunt suspendate, din diverse motive.

Mii de hectare sunt disputate in instanta

Cea mai mare suprafata pe care statul ar putea sa o piarda este mosia Ghika, care are 34.000 ha si e revendicata de Paltin Gh. Sturdza. Legea recunoaste calitatea de mostenitor doar rudelor de gradul I-IV, or DS Bacau sustine ca solicitantul nu e ruda de gradul IV cu fostul proprietar. "La acest moment, DS si Comisia Judeteana de Restituire a Proprietatilor au formulat contestatie in anulare la o decizie a Judecatoriei Sf. Gheorghe, iar procesul s-a amânat pentru 11 septembrie", arata Oliver Burghelea, purtator de cuvânt al DS. Urmeaza, ca intindere, padurile cerute de Varlaam Elisabeta, care au, impreuna, 2.622 ha si se afla in zona Tg. Ocna. Semnele care vin dinspre instanta sunt in favoarea statului român. DS Bacau s-a judecat cu Dumitru Gerczui, care solicita 104 ha de padure in Ocolul Ciobanus. Judecatorii s-au pronuntat, acum o saptamâna, dând câstig de cauza DS. Celelalte dosare vizeaza suprafete intre 31 si 303 ha si se judeca, majoritatea, pe fondul cauzei, doar patru fiind la recurs.



Un sfert din mosii au actionari straini

Persoanele care cer sa li se restituie fostele mosii nu sunt foarte preocupate de soarta copacilor si de asigurarea unui mediu sanatos in comunitate, ci mai mult de factorul economic. Putem deduce asta din faptul ca marile mosii retrocedate – mii de hectare de padure din zonele Oituz, Darmanesti si Caiuti – au fost vândute imediat. In prezent, 21.023 ha sunt in proprietatea unor fonduri din Austria, Danemarca, SUA, Finlanda. Asta inseamna aproape un sfert din suprafata totala retrocedata dupa Revolutie. Ca sa poata achizitiona padurile, doritorii au infiintat o societate româneasca, dar aceasta e gestionata de actionari straini. Cea mai mare suprafata e detinuta de SC Tornator SRL, care reprezinta un fond de investitii din Finlanda: 9.008 ha padure in Ocolul Silvic (OS) Oituz. Urmeaza OS Lignum din Darmanesti, care apartine firmei Porsche, cu 6.500 ha, si Green Gold Management din Austria, care are 1.831 ha in Sascut, 780 ha lânga Bacau, 601 ha la Livezi, 317 ha la Oituz si 342 ha in OS Moinesti. In total, 3873 ha. Danonesty Bici Wood are 1.346 ha in OS Caiuti, iar Scolopax, apartinând unui fond de pensii din SUA, are 295 ha. In afara de firmele Tornator si Porsche, care au ocoale silvice private, toate societatile au incheiat contracte de paza si intretinere cu DS Bacau.

Nu inteleg ca e nevoie de paza!

DS Bacau face marcari, dupa care proprietarii apeleaza la firmele autorizate sa taie copaci, in cazul partidelor care depasesc 20 de metri cubi. Porche si Tornator au si ocoale, au si autorizare sa faca exploatari forestiere, prin urmare, isi pazesc padurile, le curata, taie arbori si scot bustenii la vânzare, fara ca DS Bacau sa intervina. Finlandezii si austriecii se afla, insa, sub lupa ITS Bacau, care ii controleaza periodic. Silvicultorii bacauani sustin ca bustenii nu sunt exportati. "Masa lemnoasa din padurile private este adjudecata, prin licitatie, de agenti economici români, arata Oliver Burghelea, DS Bacau. Evident ca societatile care cumpara au dreptul, apoi, sa valorifice lemnul cum doresc, la intern sau in exterior." Bustenii pot fi transformati in scânduri, iar acestea in mobilier de gradina, chioscuri, garduri, lemnul putând fi exportat si sub forma de produs finit. Nu stim cât e profitul unei firme care exploateaza lemnul, dar se pare ca nu prea mare de vreme ce unii incearca sa vânda si sa plece. "In România, cheltuielile cu paza sunt foarte mari, fata de cele din alte state ale UE, explica Oliver Burghelea. Multi nici nu inteleg la inceput de ce este nevoie de paza!" E ciudat, dar austriecilor si finlandezilor veniti sa faca afaceri, aici, le pasa mai mult decât românilor de soarta padurilor. Primii le exploateaza in regim silvic, respectând legea, si nu pot crede ca e nevoie de masuri impotriva hotilor, in timp ce proprietarii autohtoni defriseaza noaptea, la adapostul intunericului, fara sa le pese ca Valea Muntelui ramâne golasa si ca puietii plantati in 2012 vor ajunge la maturitate peste 120 de ani, adica abia in 2132.
Silvia Patrascanu

Potrivit Institutului National de Statistica, în 2010 s-au exploatat 16,9 milioane metri cubi de masa lemnoasa din padurile tarii. Pe lânga aceste taieri controlate, anual se mai taie ilegal aproximativ de 5 milioane metri cubi de lemn, sustine academicianul Victor Giurgiu, de la Academia de Stiinte Agricole si Silvice. Aceasta cu toate ca, în registrele Romsilva, cantitatea de lemn taiata ilegal este undeva la 180 de mii metri cubi anual.

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri