HPV, un virus despre care nu vorbim aproape niciodată ca și cum acesta nu ar exista. Din păcate, acesta afectează un număr alarmant de femei și poate duce la apariția cancerului de col uterin. Știm că prevenția este cea mai importantă. Dar ce trebuie știut însă despre vaccinarea anti-HPV, atât de controversată?

Deocamdată: vaccinarea anti-HPV, la cerere

În acest moment, vaccinarea anti-HPV se realizează doar prin rețeaua medicilor de familie, cu recomandarea medicilor specialiști, și… la cerere.

„Trimestrial, instituţia noastră trimite la Institutul Național de Sănătate Publică – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile necesarul de vaccin HPV ȋn baza datelor culese de la nivelul cabinetelor medicale de medicină de familie. Vaccinul se va administra fetiţelor cu vârsta între 11 şi 14 ani, fetiţelor pentru care s-a solicitat vaccin de către medicii de familie ȋn anii 2017, 2018 şi primele trei trimestre ale anului 2019, fetiţe care la momentul acceptării vaccinării aparţineau grupei de vârstă 11-14 ani”, a explicat Alin Năstasă, directorul Direcției de Sănătate Publică Bacău.
Se va relua campania de vaccinare printr-un program național? În 2008 a fost o tentativă de susținere de către stat a acestei vaccinări, dar aceasta a eșuat urmare a faptului că nu a fost o informare corectă. Ce se întâmplă acum, ne răspunde tot directorul DSP: „Având în vedere că au existat numeroase dezbateri pro și contra vaccinarii HPV, Ministerul Sănătății a dorit reluarea campaniei de vaccinare, dar numai după o informare prealabilă a populației prin intermediul medicilor de familie.” S-a lansat ideea de reluare a acestui program de vaccinare anti-HPV încă din luna februarie 2019, dar de atunci nu s-a mai auzit nimic.

Statistici sumbre

Incidența cancerului de col uterin în rândul femeilor din județul nostru

Conform datelor oferite de Direcția de Sănătate Publică Bacău, statistica arată îngrijorător:

• La nivelul judeţului Bacău, s-au înregistrat 62 de cazuri noi de cancer
de col şi 68 de decese (în 2014), 63 de cazuri noi de cancer de col şi 48 de decese (în 2015), 56 de cazuri noi de cancer de col şi 49 de decese (în 2016), 97 de cazuri noi de cancer de col şi 55 de decese (în 2017), 89 de cazuri noi de cancer de col şi 48 de decese (în 2018).
Iar în primele 6 luni din anul 2019, sunt deja 50 de cazuri noi de cancer de col uterin și 20 de decese.

Ce spune dr. Oana Acsinte, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Municipal de Urgență Moinești

• Cât de importantă este această vaccinare, cui se adresează, ce efecte/reacții adverse are?

– Controversatul virus HPV (Virusul papilloma uman) nu este doar un virus singular. Există cel puțin 150 genotipuri și peste 40 tipuri și subtipuri ce pot fi identificate la specia umană. Vaccinarea anti-HPV poate fi oferită ca mijloc de protecție împotriva cancerului de col uterin, a cancerului vulvar, vaginal, anal, penian și orofaringian. Acest vaccin conține proteine care ajută la producerea de anticorpi și oferă actualmente protecţie împotriva a 9 tipuri de papilomavirus uman. În numeroase țări a fost introdusă vaccinarea anti-HPV inițial cu Silgard sau Gardasil, împotriva tulpinilor 6,11,16 și 18 sau Cervarix care oferă protecție pentru tipurile 16 şi 18 de papilomavirus uman, actualmente cu Gardasil 9. Acest vaccin 9valent a fost introdus în 80 țări, 20 dintre acestea l-au indicat și pentru băieți.

Vaccinul conține proteine provenind din tulpinile de virus HPV 6,11,16,18,31,33,45,52 și 58. Conform recomandărilor firmei producătoare și băieții vor fi protejați împotriva cancerului anal cauzat de tipurile 16,18,31,33,45, 52 și 58, de verucile genitale cauzate de tulpinile 6 și 11, de leziunile precanceroase sau displazice cauzate de tipurile 6,11,16,18,31,33,,45,52 și 58 (neoplasia intraepitelială anală gradul 1, 2 și 3).

Se consideră că vaccinarea anti-HPV efectuată înainte de contactul cu tupinile pentru care acesta este destinat are potențialul de a preveni peste 90% din aceste cancere, așa cum este statuată de FDA în Statele Unite.

Vaccinul anti-HPV este indicat pentru imunizarea activă a persoanelor începând cu vârsta de 9 ani împotriva următoarelor afecțiuni cauzate de HPV: leziuni premaligne și neoplasme care afectează cervixul, vulva, vaginul şi anusul cauzate de tipurile HPV din compoziţia vaccinului și pentru veruci genitale (Condyloma acuminata) determinate de tipuri specifice de HPV. Categoriile de vârsta cărora li se adresează această indicație sunt persoane cu vârsta de 9 până la 14 ani inclusiv, la momentul primei injectări, persoane cu vârsta de 15 ani și peste, la momentul primei injectări, femei cu vârsta ≥ 27 ani. Actualmente FDA (Food and Drug Administration) a aprobat extinderea indicațiilor de vaccinare și peste 27 ani, atât la femei, cât și la bărbați cu vârste cuprinse între 27 și 45 ani.

Efectele adverse ce pot să apară la administrarea vaccinului pot fi foarte frecvente: cefalee, durere, edem, eritem la nivelul locului de injectare și frecvente: amețeli, greață, febră, fatigabilitate, prurit și echimoze la nivelul locului de injectare.

Următoarele reacţii adverse au fost raportate spontan în timpul utilizării după punerea pe piaţă a vaccinului tetravalent: celulită la locul injectării, purpură trombocitopenică idiopatică, limfadenopatie, reacţii de hipersensibilitate incluzând reacţii anafilactice/anafilactoide, bronhospasm și urticarie, encefalomielită acută diseminată, sindrom Guillain-Barré, sincopă însoţită uneori de mişcări tonico-clonice, vărsături, artralgie, mialgie, astenie, frisoane, stare generală de rău. În urma activității de supraveghere continuă a raportărilor de reacții adverse suspectate, au apărut temeri legate de posibila asociere între utilizarea vaccinurilor HPV și apariția a două sindroame, sindromul dureros regional complex (complex regional pain syndrome = CRPS) și sindromul de tahicardie posturală ortostatică (postural orthostatic tachycardia syndrome = POTS).

Agenţia Europeană a Medicamentului confirmă în 2015 faptul că dovezile existente nu susțin relația de cauzalitate între vaccinurile papilomavirus uman și sindromul dureros regional complex, respectiv sindromul de tahicardie posturală ortostatică.

• Vaccinarea antiHPV are eficiență maximă în protecția împotriva cancerului de col uterin?

– Compania producătoare afirmă că: „Pe baza studiilor epidemiologice, este de aşteptat ca Gardasil 9 să ofere protecţie împotriva tipurilor HPV care determină aproximativ: 90% din cazurile de neoplasme cervicale, peste 95% din cazurile de adenocarcinom in situ (AIS), 75-85% din cazurile de neoplazie cervicală intraepitelială de grad înalt (CIN 2/3), 85-90% din cazurile de neoplasm vulvar determinat de HPV, 90-95% din cazurile de neoplazie vulvară intraepitelială de grad înalt (VIN 2/3) determinată de HPV, 80-85% din cazurile de neoplasme vaginale determinate de HPV, 75-85% din cazurile de neoplazie vaginală intraepitelială de grad înalt (VaIN 2/3) determinată de HPV, 90-95% din cazurile de neoplasm anal determinat de HPV, 85-90% din cazurile de neoplazie anală intraepitelială de grad înalt (AIN 2/3) determinată de HPV şi 90% din cazurile de veruci genitale.
Ca și în cazul oricărui vaccin, este posibil ca vaccinarea cu Gardasil 9 să nu asigure protecţia tuturor persoanelor vaccinate.Vaccinul asigură protecţie numai împotriva afecțiunilor determinate de tipurile HPV din componenţa vaccinului. De aceea, trebuie continuate măsurile de precauţie adecvate împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Vaccinul este destinat doar pentru utilizare profilactică şi nu prezintă niciun efect asupra infecţiilor cu HPV active sau bolii clinice instalate. Nu s-a demonstrat că vaccinul are un efect terapeutic. De aceea, vaccinul nu este indicat pentru tratamentul neoplasmului cervical, vulvar, vaginal și anal, al leziunilor displazice cervicale, vulvare, vaginale și anale de grad înalt sau al verucilor genitale. De asemenea, el nu este indicat pentru prevenirea progresiei altor leziuni deja instalate determinate de HPV. Gardasil 9 nu previne leziunile determinate de unul dintre tipurile de HPV prezente în vaccin la persoanele infectate cu acel tip de HPV la momentul vaccinării.”

Cele mai multe infecții HPV și chiar infecțiile tranzitorii repetate cu genotipurile cu risc crescut nu conduc la un cancer cervical. Mulți pacienți sunt infectați cu tulpini HPV și, cel mai adesea, această infecție are un clearance natural, se vindecă spontan. În unele cazuri în care această infecție este persistentă. Această persistență a infecției cu HPV poate acționa ca un trigger (trăgător) al transformărilor maligne celulare.
Există însă voci care afirmă ipoteza creșterii incidenței cancerului de col din cauza faptului că vaccinarea ar putea scădea frecvența efectuării screeningului cervical pentru cancerul de col, pacientele considerându-se astfel protejate.

Ce este însă foarte important!!! Vaccinarea anti-HPV nu poate și nu trebuie să înlocuiască screeningul pentru cancerul de col uterin și nici controalele ginecologice periodice.

• Cât de indicat ar fi ca această vaccinare să intre într-un program național de imunizare finanțat de stat prin Ministerul Sănătății?

– E greu de spus…