După cele văzute (și auzite) în sala de festivități a Școlii Gimnaziale Asău, constat că se potrivesc vorbele meșteșugite ale lui Lucian Blaga, care dă fiecărei vârste ce e al ei: copilului, jocul; tânărului, iubirea, iar bătrânului, înțelepciunea. Artizanii momentelor coregrafice (Marian Lungu și Camelia Roșu, din partea grupurilor folclorice „Brădățelul”, respectiv „Ca la noi”) au adus în fața publicului jocuri specifice Văii Trotușului: Floricica, Rața, Corăghește, dar și Polca, Mușamaua, Ardelenește ori Ciocârlanul.
Soliștii vocali Robert Olaru și Roxana Olaru, alternând cu prestațiile elevilor și preșcolarilor asăuani (cu dramatizări, muzică instrumentală, lecturi publice), au rotunjit un spectacol greu de uitat.
După obișnuințele instalate până acum de Conexiunile culturale ‒ proiectul susținut de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău (manager, Florin Zăncescu), în parteneriat cu Primăria comunei (primar, Emilian Budacă) ‒, s-a prezentat cea mai recentă carte („Patrimoniul cultural imaterial al judeţului Bacău, I, Meşteşugurile”, de Feodosia Rotaru), dar și o culegere de folclor literar: „Decemianuarie. O panoramă a tradiţiilor de iarnă – judeţul Bacău” (Editura Egal, seria „Universum Bacoviensis”, 2019).
Comuna Asău este prezentă aici prin perechi de obiceiuri hibernale: colinde (culese de Roxana Oniga, de la Niculina Poloșanu, de 59 de ani, în 2011, din Păltiniș ‒ p. 17, respectiv de Silvia Comanac, de la Elena Maxim, de 68 de ani, în 2011, din Asău ‒ p. 28), plugușoare (culese de Silvia Comanac, de la Ion Purcaru, de 82 de ani, în 2011, din Asău ‒ p. 89, respectiv de Irina Ignat, de la Maria V. Ardeleanu, de 58 de ani, în 2014, din Straja ‒ p. 145) și sorcove (culese de Silvia Comanac, de la Elena Maxim, de 68 de ani, în 2011, din Asău ‒ p. 173, respectiv de Diana Ciocan, de la Maria Sava, de 70 de ani, în 2010, din Ciobănuș ‒ p. 177).
Loredana Matei, consilierul educativ, în colaborare cu noi, a prezentat personalități asăuane: scriitori (Adrian Mierlușcă, Violeta Lăcătușu, Nicu Vatavu), memorialiști (pr. Gh. Albu, Neculai Oprea), sociologi (Simion Botezatu), arhitecți (Simion Moisă), cercetători științifici (Elena-Ramona Potoroacă, autoare și de literatură pentru copii), publiciști (Maria Matei), promotori culturali (Neculai Radu) ș.a. Vilică Munteanu a cuprins în cartea sa din 2002, „Contribuția județului Bacău la susținerea Războiului de Independență”, numele asăuanilor căzuți la Plevna: Bucur Iacob, Primicheru Simion, Cireș Vasile și Avătafului I. Gheorghe.
De la o bibliotecă desființată odată cu școala de acolo (cea a satului Pocreaca, din județul Iași) am recuperat o parte din colecția revistei „Tribuna învățământului”, în care am găsit un bun articol semnat de educatoarea Maria Matei, de la Grădinița cu Program Normal Asău: „Transfer de activități dinspre școală spre grădiniță”. Numărul respectiv (266/ 27 febr. 1995) l-am donat Bibliotecii „Adrian Mierlușcă”, în curs de reorganizare.
Directoarea Violeta Papară ne-a invitat de pe acum la centenarul Școlii Primare Păltiniș, când vom vizita și Biserica „Sfinții Voievozi”, pictată de Ștefan Dimitrescu în 1911. Sadoveniana 2025 a fost ilustrată cu imagini din filmul „Frații Jderi”, comentat de Amedeo Spătaru (membru al Uniunii Cineaștilor din România).
Pelicula din 1974 (regia, Mircea Drăgan; scenariul, Profira Sadoveanu, Constantin Mitru, Mihai Drăgan; imagine, Nicolae Mărgineanu, Mircea Mladin; în rolul lui Ștefan cel Mare, Gheorghe Cozorici) ocupă locul 20 în topul celor mai vizionate producții românești. Pentru calitatea întregului demers, cadrele didactice asăuane au primit medalia Bicentenar „George Sion”.
Foto: Amedeo Spătaru
