* o clădire de patrimoniu, veche de 100 de ani, complet reabilitată *19 săli de clase și laboratoare, renovate și dotate cu mobilier nou și cu echipamente moderne * 12 luni de execuție a lucrărilor * un proiect cu finanțare europeană, în valoare de cca. 10 milioane de euro * 1100 de elevi și 61 de cadre didactice, beneficiari direcți
Într-un debut de an școlar marcat de proteste, boicot și nemulțumiri cu privire la schimbările din învățământ, educația băcăuană are (cel puțin) un motiv real de bucurie și de speranță: încheierea cu succes a proiectului de reabilitare integrată a clădirii de patrimoniu (corpul A) a Colegiului Național ”Vasile Alecsandri” Bacău, un proiect PNRR, cu finanțare europeană, în valoare de aproximativ 10 milioane de euro, implementat de Primăria Municipiului Bacău și executat de Asocierea SC BRECHT AG SRL – SC INSPETI BUILDING RESTAURATION SRL, o lucrare complexă, de mari dimensiuni, care a vizat, în principal, consolidarea structurii și eficiența energetică, și care poate fi un exemplu de bună practică la nivel local și național.
Lucrările au redat clădirii monument istoric (datată 1925 – 1934) strălucirea originală, printr-o îmbinare impresionantă între tradiție și modernitate. Cele 19 săli de clasă și laboratoare din corpul A vor avea mobilier nou, achiziționat tot printr-un proiect PNRR, iar curtea colegiului a fost complet reamenajată, cu spații verzi, zone de socializare și de activități outdoor, un teren multi sport, cu zonă fitness, și un teren de baschet, de care vor beneficia cei 1100 de elevi de clasele V – XII, colectivul de 61 de cadre didactice, cât și personalul nedidactic. La finalizarea proiectului, corpul reabilitat are inclusiv rampă de acces și lift, pentru accesul persoanelor cu dizabilități.
În anul școlar 2025 – 2026, Colegiul Național ”Vasile Alecsandri” va sărbători centenarul, cu o întârziere de câțiva ani, generată de pandemie și de proiectul de reabilitare, școala fiind înființată în anul 1921, ca „Școala Secundară de Fete”, devenită, în 1936, “Liceul de Fete”. Până în anul 2001, când a primit titulatura de ”Colegiul Național ”Vasile Alecsandri”, școala s-a mai numit: Liceul Teoretic de Fete (din 1940), Liceul Mixt nr 2 (din 1954), Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” (din 1969) , Liceul de Științe ale Naturii „Vasile Alecsandri” (din 1977) și Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” (din 1990).
INTERVIU / Prof. Adriana Măcincă, directoarea Colegiului Național ”Vasile Alecsandri”: ”Toată lumea își dorește acum să ajungă la noi” /
”Eu nu am copii, dar ”Alecsandri”-ul o să rămână copilul meu”
Prof. Adriana Măcincă, directoarea Colegiului Național ”Vasile Alecsandri”, din luna mai 2020, se declară foarte mulțumită de rezultatul lucrărilor de reabilitare și de colaborarea cu toți partenerii implicați în proiect. Dar vorbește cu onestitate despre momentele dificile prin care a trecut colegiul în ultimii doi ani din cauza lipsei de încredere a comunității într-o reușită a proiectului.
Laura Huiban: – Rezultatul lucrărilor de reabilitare este în mod evident o reușită. Care sunt detaliile nevăzute, pe care le știu doar cei implicați? Cum s-a ajuns aici?
Prof. Adriana Măcincă: Eu nu fac politică, școala e un spațiu al comunității, în care oricine trebuie să se simtă binevenit, și pot să spun că am avut mare noroc cu Primăria Muncipiului Bacău, a fost un partener real.
În primul an de mandat, domnul primar Lucian Daniel Stanciu Viziteu a vrut să vadă situația din școli. Când a ajuns în școala noastră, l-am dus la demisol, unde erau probleme cu mucegai, igrasie, umiditate excesivă. Și atunci reacția domnului primar a fost: ”Trebuie să rezolvăm aceste probleme!”. Acest lucru a contat foarte mult! La sfârșitul anului, am făcut propunerea de buget iar dumnealui a chemat fiecare director de școală, cu contabilul, să discute toate propunerile. Atunci am avut două proiecte, pe de o parte, consolidarea fundației – noi aveam deja proiectul tehnic făcut, și un proiect care viza partea de pluviale, pe care doream să le îndepărtăm cumva de clădire, pentru că infiltrațiile au dus la degradarea fundației. Și domnul primar a zis: ”Da, sunt două lucrări justificate, dar sunt prea mari pentru capacitatea voastră de implementare. Și le vom lua pe bugetul Primăriei”.
Iar în anul următor au început demersurile pentru acest proiect PNRR, în care au fost incluse cele două. Doar că Primăria a avut o viziune puțin mai amplă, pentru că, dincolo de partea asta de sustenablitate energetică – în acest scop s-a depus finanțarea, echipa de proiect a vizat efectiv refacerea integrală a clădirii. Am avut o comunicare foarte bună cu Primăria Municipiului Bacău și cu departamentul care ține de implementarea proiectului, chiar ne-au ajutat și chiar ne-au sprijinit, au urgentat anumite demersuri care trebuiau făcute pentru obținerea anumitor avize, autorizații, chiar a fost un partener real.
Anul trecut, în vacanța de ski, noi scoteam totul din școală și ne pregăteam de lucrări. Am avut foarte mare noroc de echipa de la BRECHT, pentru că ei ne-au ajutat, i-am simțit destul de implicați; anul acesta au lucrat în trei schimburi, inclusiv sâmbăta și duminica. Chiar au dat dovadă de seriozitate. Eu știam deja că la Spitalul TBC au terminat mai devreme lucrările de reabilitare și asta mi-a dat încredere că și la noi lucrările se vor termina în timpul stabilit.
Pe durata lucrărilor, copiii din căminul nostru, corpul B, în care ne aflăm acum, au fost mutați la ”Karpen” (căminul Colegiului ”N.V.Karpen” Bacău), și toate spațiile din cămin au fost transformate în săli de clasă. Lucrările au început efectiv în luna martie 2024.
Laura Huiban: În ce stadiu s-a început anul școlar 2025 – 2026, la Colegiul Național ”Vasile Alecsandri”, din perspectiva lucrărilor de reabilitare?
Prof. Adriana Măcincă: Ceea ce ținea de partea de reabilitare s-a finalizat, am prioritizat spațiile de învățare, mai avem de pus la punct laboratoarele, sunt în curs de amenajare, iar birourile, când vom reuși. În acest timp, se finalizează amenajarea spațiilor exteriore.S-a făcut o recepție parțială.
Laura Huiban: Cum ați simțit că au primit colegii profesori și elevii această schimbare?
Prof. Adriana Măcincă: Acum doi ani, a fost o panică totală, toată lumea era speriată, nimeni nu știa ce vom face, unde vom învăța, eram prima școală care intra într-o reabilitare atât de complexă, apoi oameni s-au obișnuit în cămin, au acceptat că doi ani vom face acest sacrificiu, iar acum toți sunt entuziasmați. Mult timp, pe perioada lucrărilor, numărul celor care au intrat în școală, în corpul A, a fost redus – eu, colega mea, directorul adjunct, administratorul, poate doamnele de la secretariat, uneori. Am avut tot timpul ședințe, când se făcea câte ceva, domnul Ciocan (Directorul General al firmei BRECHT A.G., n.m.) ne chema și ne întreba: ”Ce vreți aici? Cum ați vedea?”. A existat un dialog permanent între noi și echipa de proiect, iar acum, când am dotat sălile de clasă cu mobilierul nou, toți au rămas surprinși și extaziați de cum arată școala, mă refer la colegii profesori și la elevi. Toată lumea spera să încapă toate clasele în corpul principal de clădire, dar nu am câștigat decât două săli de clasă, față de ceea ce aveam inițial. Corpul A are acum 19 săli de clasă, iar corpul B (căminul n.m.), 20.
Laura Huiban: Dar dumneavoastră cum sunteți în raport cu așteptările inițiale și cu rezultatul final? Mulțumită?
Prof. Adriana Măcincă: Eu nu am copii, dar ”Alecsandri”-ul o să rămână copilul meu. Am pus foarte mult suflet. Mă așteptam că va fi ceva deosebit și pentru mine este o bucurie, pentru că, atunci când a început acest proiect, au fost foarte mulți suspicioși, din exterior, și, probabil, chiar din interior. Toată lumea spunea că liceul o să decadă, mult timp am ieșit din lista opțiunilor elevilor de clasa a VIII-a, au existat zvonuri că vom învăța la ”Letea”, că vom învăța după-amiază, tot felul de zvonuri din acestea negative, care au avut un impact negativ asupra imaginii colegiului. Inclusiv în aceast vară, când noi știam că ne spropiem de finalul proiectului, în comunitate existau zvonuri că lurările nu se vor încheia, că e o minciună.
Acum, deja observăm că numărul cererilor de transfer la colegiul nostru a crescut, a crescut media de admitere, toată lumea își dorește acum să ajungă la noi.
Laura Huiban: Care sunt pașii următori pe care îi veți face?
Prof. Adriana Măcincă: Vrem să finalizăm partea legată de mobilier, să facem să fie funcționale și să echipăm toate spațiile din corpul A. Iar apoi, pentru că deschiderea, anul acesta, a fost pusă sub semnul întrebării, mi-aș dori ca pentru Ziua Educației, pe care să o legăm și de aniversarea Bacăului, să facem, pe 6 octombrie, o sfințire a corpului principal. Intenționăm, de asemenea, ca anul acesta să sărbătorim și noi cumva centenarul, pentru că în 2021, când s-au împlinit 100 de ani de la înființarea școlii, eram în pandemie; au urmat apoi pregătirile pentru reabilitare, și nu l-am sărbătorit. La anul, colegiul ar face 105 ani.
INTERVIU / Andrei Ciocan, Director General Brecht A.G., firma care a realizat proiectul de reabilitare a clădirii Colegiului Național ”Vasile Alecsandri” Bacău:
”Cu o bucățică din inimă am rămas acum alecsandrian”
Firma băcăuană BRECHT A.G., înființată în anul 2016, care a câștigat licitația petru lucrările de reabilitare a clădirii de patrimoniu a Colegiulu Național ”Vasile Alecsandri”, are în portofoliu zeci de lucrări, printre care se numără Pasajul Revoluției, Spitalul de Pneumoftiziologie. Spitalul “Sfânta Maria” din Bacău, Școala Gimnazială ”Nicolae Bălcescu” Valea Seacă ș.a.m.d.
Pentru lucrările de reabilitare a corpului A al Colegiului Național ”Vasile Alecsandri”, care au vizat consolidarea și eficientizarea energetică, au fost utilizate materiale special concepute pentru monumente istorice, asigurând astfel respectarea caracteristicilor originale ale clădirii.
În cadrul lucrărilor de eficientizare energetică, s-au termoizolat pereții exteriori, pardoselile și plafoanele, folosind materiale care respectă normele pentru clădirile monument. Pentru acest proces, au fost selectate materiale termoizolante de cea mai înaltă calitate, care să contribuie la reducerea pierderilor de căldură și la creșterea confortului termic în interiorul clădirii. În același timp, s-a înlocuit tâmplăria exterioară cu o tâmplărie din lemn stratificat, echipată cu geam triplu termoizolant și grile higroreglabile, un tip de tâmplărie care permite pătrunderea aerului proaspăt, menținând un climat interior sănătos și contribuind la reducerea consumului de energie pentru ventilare și încălzire.
O altă componentă de mare importanță a fost modernizarea sistemului de încălzire. Au fost înlocuite toate conductele de distribuție a agentului termic, vanele și alte elemente ale sistemului, pentru a asigura o încălzire eficientă și sigură a clădirii. În plus, s-a montat un sistem de iluminat pe bază de LED, înlocuind vechile surse incandescente. Sistemul de iluminat a fost integrat cu un sistem automatizat de tip BMS, care permite controlul inteligent al consumului de energie, o soluție utilizată pentru optimizarea consumului de electricitate, reducând astfel costurile operaționale și impactul asupra mediului.
Pentru a aduce colegiul în era energiei verzi, a fost implementat și un sistem de panouri fotovoltaice, care furnizează energie electrică pentru iluminatul interior și alte nevoi esențiale ale clădirii, o măsură care sprijină obiectivele de sustenabilitate ale PNRR, dar contribuie și la reducerea amprentei de carbon a clădirii.
Dincolo de detalii tehnice, Andrei Ciocan, Directorul General al firmei BRECHT A.G., a dezvăluit și emoțiile și provocările asociate proiectului de reabilitare.
Laura Huiban: – Ce a însemnat pentru dumneavoastră, ca firmă, să aveți responsabilitatea reabilitării unei clădiri de patrimoniu precum Colegiul Național ”Vasile Alecsandri”, atât de importantă pentru istoria învățământului băcăuan?
Andrei Ciocan: Eu sunt ”ferdinandist”, dar cu o bucățică din inimă am rămas acum ”alecsandrian”. Ne-am atașat foarte mult de cadrele didactice, de doamna director, de tot staff-ul care s-a implicat în cadrul proiectului. Și, cumva, am luat din emoția lor, a copiilor, a părinților, o emoție constructivă, în partea a doua, pentru că la început au fost puțini oameni încrezători că vom duce la bun sfârșit proiectul, în general, din societate, pentru că nu prea are modele de bună practică, în oraș sau în zonă.
Dacă aș avea copii, m-aș întreba unde i-aș duce, la ”Ferdinand I” sau la ”Vasile Alecsandri”, pentru că ambele licee sunt pentru mine ”acasă”, cumva.
A fost o provocare, ca orice alt proiect de asemenea dimensiuni, din perspectiva faptului că sunt multe lucruri pe care clădirile ți le arată abia după ce te apuci să le decopertezi, să le pregătești cumva pentru noua față. Provocarea a fost termenul, în primul rând. Din punct de vedere ingineresc, tehnic vorbind, nu cred că sunt foarte multe lucruri pe care să nu putem să le facem, dar să le faci la timp, să depășești etape tehnologice importante, cum a fost partea de consolidare, care a avut o componentă foarte importantă în clădirea asta. Mai mult de jumătate, dacă nu, două treimi din timpul pe care l-am avut pentru execuție s-a raportat la consolidare, adică am atacat clădirea de la nivelul fundațiilor, până la nivelul acoperișului.
Laura Huiban: Tehnic vorbind, în ce a constat, concret, reabilitarea corpului A a Colegiului Național ”Vasile Alecsandri”, dacă ar fi să enumerăm punct, cu punct?
Andrei Ciocan: Reabilitarea și renovarea integrată a cuprins, de fapt, toate etapele unei construcții clasice, să spun așa, însemnând consolidare, de la nivelul fundațiilor, până la nivelul acoperișului, inclusiv, care s-a refăcut în integralitate, pentru că era de tablă, inițial, s-a revenit la ideea studiului istoric, care presupunea că a fost un acoperiș din țiglă ceramică, lucru care s-a și materializat. Pentru consolidarea la nivelul fundațiilor, s-a spart placa în integralitate la nivelul demisolului, s-a refăcut în totalitate, s-au cămășuit toți pereții cu beton, s-au supra placat toate plăcile de etaj, inclusiv placa de peste etajul 1, la nivelul podului. După care s-au refăcut în integralitate toate instalațiile, instalațiile electrice, instalațiile termice, instalațiile de alimentare cu apă, apă caldă menajeră; curenții slabi, care, mai nou, de câțiva ani de zile, sunt obligație pentru ceea ce înseamnă stingere incendiu, sisteme de comunicații, CCTV-ul, camere de luat vederi, monitorizare audio – video pe tot ansamblul clădirii, iluminatul complet refăcut de la zero și partea de stingere incendiu, care a presupus niște lucrări exterioare, s-a făcut un rezervor de apă, rezervor intangibil, pentru situații de risc sau situații de incendiu, cu ajutaj, cu hidranți interiori, exteriori, reabilitarea completă a fațadei, înlocuirea completă a tâmplăriei, de la zero, cu tâmplărie de stejar, de lemn masiv, luând în considerare avizul care s-a dat de către Ministerul Culturii, am încercat să aducem clădirea cât mai aproape de forma vizuală pe care a avut-o la început.
Laura Huiban: – Care au fost, pentru dumneavoastră, principalele dificultățile în realizarea proiectului de reabilitare?
Andrei Ciocan: Cred că principalele dificultăți au fost în timpii foarte scurți, ca să ne putem încadra într-un termen realist, să putem începe anul școlar 2025 – 2026, la 8 septembrie, având la dispoziție, efectiv, aproape 12 luni de execuție. Am avut niște timpi tehnologi peste care a trebuit să trecem, faptul că am avut o iarnă, prin care-am trecut cu proiectul, și atunci temperaturile nu ne-au ajutat foarte mult. Una dintre provocările cele mai mari este să scoți umiditatea dintr-o clădire de genul ăsta, că tu îi aduci umiditate prin procese umede, beton, torcret, tencuieli, șape ș.a.m.d., ea având și o umiditate remanentă din exploatarea anterioară, plus zone de demisol, care n-au fost hidroizolate niciodată, acum s-a aplicat o hidroizolație și o termoizolație completă, și pe interior și pe exterior, motiv pentru care ne-am bucurat să vedem sălile de clasă, care odinioară erau cu mucegai și cu probleme, că sunt funcționale și n-au niciun fel de problemă după un curs de câteva zile de ploi intensive, că ne-a verificat Dumnezeu din toate punctele de vedere dacă ne-am făcut treaba bine. Și am fost mulțumiți că am reușit să comprimăm acest proces. A doua provocare au fost spațiile limitate. Fiind în centrul orașului, logistica e foarte complicată pentru că, de cele mai multe ori, ai utilaje grele, ai echipamente dificile, pe care trebuie să le introduci și să le scoți dintr-o zonă atât de congestionată, cum e strada Vasile Alecsandri, și să păstrăm totuși un minim funcțional pentru partea operativă a liceului, care a funcționat în cămin, în corpul B, și să le lăsăm și terenul de sport, pentru mici activități sportive.
Laura Huiban: – Noile terenuri de sport le-ați făcut tot dumneavoastră?
Andrei Ciocan: Împreună cu Gamserv, asociatul de pe zona de instalații, am făcut și zona de amenajare a curții exterioare, plecând de la un proiect de bază, l-am extins cu zona piațetei – deasupra rezervorului am încercat pe cât posibil să aerisim toată zona și să lăsăm frumusețea asta de fațadă vizibilă.
Laura Huiban: – Am văzut oameni lucrând în continuare în curtea colegiului. Ce mai aveți de făcut până la recepția finală?
Andrei Ciocan: – Retușuri. Mai avem de finalizat partea de retușuri la zona de pavaje, pentru că, după ce am turnat betoane grele, pe exterior, pavăm cu andezit, cu piatră naturală, ca, din nou, să revenim la forma inițială a clădirii. Mai avem de placat zona din față, de la statuia lui Vasile Alecsandri, Și, în rest, celelalte lucruri pe care le facem sunt complementare cu proiectul nostru, adică noi suntem cumva pregătiți de recepție în momentul de față, dar mai avem reparații pe zona de gard, care n-a făcut parte integrantă din obiectivul lucrării, ci face parte din proiectul amenajării curții, care e un contract separat. La fel, refacerea zonei din spate, pentru securizarea accesului, unde-s gardurile din beton, alea vechi; acum montăm porți și fileul de volei, că elevii abia așteaptă să intre cu mingile pe terenul de sport. Deci, în general, sunt retușuri, complementare cu proiectul și cel mai important aspect este că încercăm să suprapunem, măcar pe o perioadă definită, de câteva săptămâni, partea operațională, cu cei care-am construit, ca să se obișnuiască cu tehnologia și cu sistemele, pentru că acum au tehnologie și sisteme cu care n-au fost familarizați până acum. În zona administrativă, de exemplu, sistemul de supraveghere, sistemul de comunicare internă, avem ”clopoțelul digital”, de exemplu, acum, toate acestea au fost integrate și atunci trebuie să se familiarizeze și pe zona administrativă, ca liceul să poată să le preia și să le utilizeze la maximum.
Laura Huiban: Care este lucrul dumneavoastră preferat pe care l-ați realizat în acest proces de reabilitare?
Andrei Ciocan: Faptul că am reușit să integrăm partea exterioară, cu partea interioară, și să onorăm clădirea asta, să dăm o utilitate spațiului care odinioară era folosit ca un spațiu verde, simplu, să spunem așa. Asta este din punct de vedere constructiv, deci practic integrarea amenajării curții, cu clădirea, în sine, păstrarea ideii și sufletului clădirii, că e monument istoric, el are, respiră istorie, sub o formă sau alta, și cred că cel mai mult și cel mai mult, e faptul că am reușit să facem cumva, dar nu doar noi, ci e o chestie de comunitate, în paralel cu funcționarea școlii și cu oamenii care au avut liber acces, să trăiască proiectul odată cu noi, nu l-am îngrădit, nu l-am închis ermetic.
Oamenii au știut tot timpul ce se întâmplă aici, un element important care ne-a dat nouă energie.
Laura Huiban: Cum ați colaborat cu direcțiunea colegiului și cu toți partenerii implicați în implementarea proiectului?
Andrei Ciocan: Foarte bine! Singurul lucru, și nu se raportează la capacitatea administrativă a liceului sau a autorității publice, este cumva haosul ăsta, tăvălugul ăsta la nivel mondial, care se răsfrânge și din punct de vedere financiar asupra proiectelor, că se mișcă cumva mai greu, nu țin pasul cu un constructor bun, cu o comunitate care reușește să construiască chestii rapid. Sistemul nu e obișnuit să absoarbă genul ăsta de situații, mă refer la sistemul financiar, administrativ, la nivel macro, la nivel național sau chiar european, nu avem mecanismele care să țină pasul cu proiecte accelerate, cu genul ăsta de abordări, ei sunt obișnuiți cu stilul mai calm, mai liniștit, care să se desfășoare pe cinci – șase ani de zile, fără să pună presiune financiară. Dar s-au adaptat din mers, ne apropiem ușor, ușor de final de proiect și sperăm să ne încasăm tot, mai avem câțiva pași până să ajungem acolo, dar una, peste alta, cred că ăsta este modelul de bună practică din relația cu instituția căreia îi predăm imobilul în exploatare, cu cei care sunt resortul administrativ, adică Primăria Bacău sau UIP, Unitatea de Implementare Proiecte, de la primărie, și, prin extenso, apoi, cu ceilalți factori. A funcționat foarte bine și am putea să refolosim modelul acesta, dacă se va transpune și în alte obiective, chiar merge, e ok, e palpabil, e real.
Lucian Daniel Stanciu Viziteu, primarul municipiului Bacău:
“Visul de a avea școli moderne în Bacău prinde contur. Nu mai vorbim despre improvizații sau soluții de moment, ci despre transformări reale, care să devină regulă.
Suntem primul municipiu reședință de județ care a semnat un contract finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) încheiat între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și primării.
La Colegiul „Vasile Alecsandri”, după un an intens de lucrări, elevii și profesorii s-au întors într-o clădire reînnoită, cu mobilier modern și o curte prietenoasă. Pentru acest proces, s-au utilizat materiale special concepute pentru monumente istorice, asigurând astfel respectarea caracteristicilor originale ale clădirii.
Este dovada că atunci când există voință și consecvență, rezultatele se văd.
Aceeași direcție am urmat-o și la Școala 10 și la Grădinița 24, unde spațiile gri, de beton, s-au transformat în locuri pline de viață: alei, terenuri de sport, zone de joacă și de relaxare. În prezent, Colegiul „Ferdinand” trece printr-un proces asemănător, unde se reabiliteaza curtea școlii, dupa care urmează colegiul.
Nu ne oprim aici: alte opt unități de învățământ au deja documentațiile tehnice în pregătire. Planul este clar – fiecare școală din Bacău să ofere copiilor un mediu modern, curat și primitor.
Dincolo de cifre și proiecte, miza este simplă: viitorul copiilor noștri. Pentru ei facem aceste schimbări.”
Prof. Margareta Neacșu, director al colegiului în perioada 1995 – 2004:
”Am funcționat 15 ani în acest liceu, iar între 1995-2004, am fost director. Nu am visat niciodată să ajung profesor aici, mai ales și director. Pentru mine, liceul acesta era o ”fortăreață educațională”, priveam cu mandrie și admirație la el. De ce cu mândrie? Pentru că eu și soțul meu fusesem elevi acolo. Peste ani, fiul meu s-a format aici, nepoții, iar fiica mea este profesoară aici (Elena Loredana Ghelasă, nota mea), tot de chimie . Așa că legătura mea cu liceul are rădăcini serioase.
În anul 2001, impreună cu colegii mei, am înaintat la Ministerul Educației un memoriu ”Liceul Alecsandri Bacău sau cum se menține o tradiție”, prin care am solicitat denumirea de colegiu. A fost, cred, o împlinire.
În toată perioada de directorat, mi – am dorit ca fiecare om al școlii să – și găseasca locul dorit, să vină cu drag la școală și să fie o atmosferă educațională pentru fiecare elev. Mă străduiam să facem apreciat liceul în comunitate, să fim în pas cu vremurile, dar să păstrăm tradiția.
Toți directorii, care au fost după ’90, au facut demersuri pentru renovatea clădirii, erau infiltrații serioase de apă la demisol. Acum a fost să fie, Primăria a avut un rol important, găsind soluția și respectând timpul de execuție. Nu am văzut clădirea nouă decât în poze, este frumos ce s-a realizat. Sper ca multe dintre obiectele care erau în liceu să fi fost conservate și bine păstrate, pentru că, de fapt, este o istorie de 100 ani, la care au pus umărul generații întregi de profesori și personal nedidactic, elevi, părinți, autorități ale vremurilor.”
Prof. Elena Loredana Ghelasă:
”Mă alătur elevilor, părinților care apreciază darea în folosință a clădirii renovate. Este important că suntem beneficiarii acestei investiții, care ne va asigura un real climat igienico – sanitar, un ambient educațional motivant.
Sunt din anul 1995 la acest liceu, am fost o perioadă și director adjunct, astfel încât am cunoscut și o parte dintre problemele administrative ale liceului, printre care necesitatea acestei renovări. În ani, s-au mai făcut mici reparații, dar era igrasie, multe lucruri invechite, încât apreciez că Primaria Bacău a găsit soluția financiară și a demarat această reabilitare. Cred ca au avut un constructor serios, au mers repede cu lucrările, dar banii au fost hotărâtori.
Pentru comunitatea noastră școlară, este o realizare, dorită și solicitată de zeci de ani. Înțeleg că s-a venit și cu ceva elemente mai noi, atat din punct de vedere al construcției, cât și al necesităților învățământului actual, chiar și curtea are alt aspect. Sperăm că lucrările sunt de calitate, că vor rezista în timp.
Ca profesor de chimie, abia aștept să văd laboratorul, utilitățile din dotarea lui și eficacitatea lor.
Deși clasa mea va învăța tot în clădirea internatului, sunt sigură că se va aplica rotația sălilor la anul, și vom ajunge și noi în clădirea renovată.
Ieri, am avut curajul să intru în liceu pe la intrarea cu covorul roșu. Asta am simțit!”
Maria – Alexandra Vaman, elevă în clasa a XI-a C, la Colegiul Național ”Vasile Alecsandri”:
”Noul an școlar a început cu emoții legate de felul în care vor decurge lucrurile, cu sentimentul că finalul anilor de liceu se apropie tot mai repede și, în același timp, cu bucuria de a învăța într-un colegiu complet renovat, care aduce un aer nou acestui început. Atât reacția mea, cât și cea a colegilor a fost una pozitivă, plină de entuziasm și ușurare, deoarece avem oportunitatea de a avea parte de o experiență autentică a anilor de liceu. Putem merge la școală și să profităm de o experință și interacțiune normală atât între noi, cât și între elevi și profesori, putem să ne bucurăm iar de utilitățile puse la dispoziție, laboratoare de informatică, chimie, biologie și putem avea din nou loc pentru evenimentele interne din liceu.
Lucrul de care ne bucurăm cel mai mult este spațiul oferit acum în liceu, în urma renovării. Nu doar că avem iarăși libertatea de a ne folosi de corpul mare, dar, în urma renovării, ne putem bucura de un mediu nou, modern, ce ne-a adus multe noi beneficii, precum noua curte a liceului, ce a devenit un spațiu de socializare pentru elevi.
Sunt de părere că acest proiect de reabilitare va avea un impact enorm pentru generația actuală și pentru cele viitoare”.
Darius Ștefan Fediuc, elev în clasa aVII-a, la Colegiul Național ”Vasile Alecsandri”:
”În timpul reabilitării, totul s-a simțit destul de strâmt, din cauza faptului că întreg liceul era îndesat într-o singură clădire, în cămin. A fost frumos, dar acum sunt în clasa a VII-a și am nevoie de un loc unde să învăț și să mă întâlnesc cu prietenii. Și, după renovare, totul se simte mai spațios. Cel mai mult îmi plac noile terenuri de sport.unde putem juca, în sfârșit, basket și fotbal.
Cred că toți o să ne simțim mai bine după aceste lucrări de reabilitare, poate și notele o să crească, datorită faptului că avem laboratoare, de fizică, de chimie, de nformatică, ceea ce ne poate ajuta foarte mult, și chiar pentru că avem și mai mult spațiu să socializăm”.
Prof. Vasile Cautiș, director al Colegiului Național ”Vasile Alecsandri” în perioada 2004 – 2013:
”Mă duc cu gândul în copilărie, eram elev prin clasa a IX-a sau a X-a, la Liceul din Adjud, și am mers la faza regională a olimpiadei de matematică, care s-a ținut la Liceul ”Vasile Alecsandri” din Bacău. Când am intrat în liceu, cu profesorul și cu grupul de elevi care eram de la Adjud, am rămas profund impresionat de clădire și de ținuta profesorilor și mi-am dorit să fiu și eu elev aici. Nu am reușit treaba asta atunci, dar în continuare, și în studenție, am rămas cu gândul la ”Vasile Alecsandri”, unde am și ajuns profesor titular, în 1987.
Colegiul Național ”Vasile Alecsandri” are o istorie în spate, și după reforma din ’48 era o concurență mare între cele două licee puternice:”Liceul de Băieți” sau Liceul nr. 1, cum se numea atunci (Colegiul Național ”Ferdinand I” n.m.), și ”Liceul de Fete” (Colegiul Național ”Vasile Alecsandri”, n.m.), Liceul nr. 2.
Mă bucură din tot sufletul această reabilitare, pentru că era absolut necesară, se impunea. Structura de rezistență era cu linie roșie de când eram eu director, din cauza igrasiei, se ”mânca” temelia.. Chiar pe vremea mea, am căptușit, cum s-a putut, și cu ce bani au fost. Nu politizez, dar îl apreciez pe primar că a făcut acest gest și că a început cu Liceul ”Vasile Alecsandri”. E un lucru deosebit. Un regret pe care îl am este că nici pe vremea mea nu am reușit să iau sala de sport, să fie a colegiului, m-am dus și în instanță. Un liceu de renume cum este ”Vasile Alecsandri” nu se poate să nu aibă o sală de sport proprie.
Pentru un impact pozitiv asupra viitorului colegiului, în urma acestui proiect de reablitare, este nevoie de unitate, în primul rând din partea cadrelor didactice. Dacă managementul nu aduce toată suflarea să lucreze solidar pentru liceu degeaba s-a făcut acest efort deosebit din partea autorităților locale. Trebuie să facă echipă toți. Eu sper că se va face, pentru că văd că directoarea e inimoasă.
Le urez tuturor colegilor profesori și elevilor să fie mândri că sunt la ”Vasile Alecsandri” și să nu uite că au în spate o istorie!”.
