In 2006, guvernul liberal aloca 100 de milioane euro pentru programul privind reabilitarea infrastructurii culturale din mediul rural, la care se adaugau fonduri europene nerambursabile de 300 milioane euro. Programul privind reabilitarea unor centre culturale de la sate se derula in baza Ordonantei de Urgenta 118 din decembrie 2006. Cum stau lucrurile dupa doi ani de la lansarea acestui program – aceasta a fost tema noastra de ancheta.
Multe dintre caminele culturale din judetul Bacau sunt lasate de izbeliste, sediile si echipamentul lor devenind pe zi ce trece mai impracticabile sau fiind deturnate de la rosturile lor, dandu-li-se destinatii mai profitabile. Acest apreciere presupune o necesara nuantare: localitati unde exista camin cultural, si unde exista si activitate,localitati care poseda camine dar manifestarile culturale lipsesc cu desavarsire si, din pacate, localitati (multe) fara camin cultural. aNu exista camine culturale, in tara, in care sa nu se faca nunti, botezuri s.a.m.d. Problema e, ce se mai face si in afara de aceste evenimente personale?”, spune Florin Zancescu, directorul Centrului de judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Bacau.
Cladiri fara activitate, cladiri ca vai de lume, cladiri inexistente
Multe comune au cladirea caminului cultural, dar activitate zero. Ghimes Faget, Stefan cel Mare, Nicolae Balcescu, Oncesti, Podu Turcului, Manastirea Casin sunt cateva exemple, desi in localitatile enumerate sunt miscari culturale notabile (Ghimes Faget). In comuna Balcani sunt patru asezamante culturale, dar din 1998, cand s-a desfiintat postul de director, nu se desfasoara, decat sporadic, activitati artistice. Ca la alte multe centre, si la Balcani asezamintele nu au aparatura, nu dispun de fonduri, nu au nici macar stampila! Pe o treapta mai jos sunt localitatile care nu au cladiri destinate special activitatilor culturale – si nici perspectiva pentru asa ceva. Putem pune aici, insa, si caminele care au aceva”, care ameninta sa se prabuseasca in orice clipa. Cele din Scorteni, Brusturoasa si Magura (foto) sunt exemple perfecte. „Caminul cultural trebuie bagat intr-o reabilitare, arata sub orice critica. Aici nu s-a mai investit de 30 de ani. Este o rusine pentru comuna noastra”, zice Ioan Palade, primar in Magura.
Intotdeauna afactorii locali”…
La rubrica acine nu mai are camin cultural” mai trecem localitatile Lipova, Huruiesti, Plopana, Pargaresti, Parjol, Tg. Trotus, Asau, Agas, Magiresti, Ardeoani etc. Chiar si Moinestiul e pe aceasta nefericita lista, dar macar acolo exista o oarece activitate culturala.a aDin pacate, conchide Florin Zancescu, lipsa bazei materiale si financiare duce la degradarea vizibila a vietii spirituale, a valorilor traditionale. Implicarea factorilor locali este obligatorie”.
M
>
