Anton Achiței s-a născut pe 27 august 1946, în satul Mănăstireni-Poenari, județul Botoșani, într-o familie numeroasă de țărani. Tatăl său, Vasile, era un om priceput, îndeplinind mai multe meserii, de la fierar la tâmplar, iar mama, Anica, se ocupa cu gospodăria și creșterea copiilor. Încă de mic, Anton a fost atras de muzică. Fascinația i-a fost stârnită de un patefon vechi adus de tatăl său, prin care a ascultat pentru prima dată voci celebre ale folclorului românesc.
În clasa a VII-a a avut primul său moment public: a cântat la școală piesa „A venit aseară mama” și a fost aplaudat cu entuziasm, descoperindu-și astfel chemarea. Tânărul Anton s-a înscris apoi la Școala Populară de Artă din Suceava, unde și-a perfecționat vocea și tehnica de interpretare, inspirându-se din mari artiști ai folclorului. Prima apariție televizată a venit în 1967, marcând începutul unei cariere impresionante.
După perioada armatei, a lucrat la Ansamblul Casei Creației Populare din Botoșani, iar mai târziu a făcut parte din „Rapsozii Botoșanilor”, interpretând cântece tradiționale cu o sinceritate și o pasiune care îi cucereau imediat publicul. În 1981, a fost transferat la Ansamblul „Plaiurile Bistriței” din Bacău, unde și-a dedicat decenii întregi activității artistice, cântând doine, bătute, hore și sârbe din toate regiunile României.
Anton Achiței a fost și dascăl devotat, pregătind generații de artiști la Școala de Arte din Bacău. A compus peste o sută de cântece populare și a publicat două volume de poezie, păstrând vie tradiția și spiritul autentic al muzicii românești.
A murit pe 16 aprilie 2020, lăsând în urma sa o moștenire impresionantă. Muzica sa continuă să răsune în sufletele celor care iubesc folclorul, iar vocea sa rămâne un simbol al Moldovei și al frumuseții cântecului popular. Anton Achiței a fost, pe deplin, vocea unui popor și păstrătorul tradițiilor sale.
