Adrian Roșca, șeful Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Bacău

Reprezentanții Protecției Consumatorilor atrag atenția asupra persoanelor care pretind că sunt comisari ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) și efectuează controale la diverși agenți economici.

Avertismentul vine pe fondul înmulțirii cazurilor de fraudă comise de diverse persoane certate cu legea. Grav este că falșii comisari solicitau plata pe loc a amenzilor acordate în cazul neregulilor inventate.

„Important de reținut este că amenzile se încasează doar prin intermediul Trezoreriei, și niciodată, cash, de către comisarul care a efectuat controlul și a descoperit neregula”, a precizat Adrian Roșca, șeful Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Bacău. Abia după aceea, CJPC va primi va primi o copie a chitanței de vărsământ.

Instituția anunță că falșii comisari folosesc la identificare niște legitimații contrafăcute care seamănă foarte bine cu cele oficiale. În acest context, reprezentanții Protecției Consumatorilor prezintă modelul oficial al legitimației de control utilizată, în prezent, de angajații săi.

La ce mai trebuie să fim atenți

Pentru a evita astfel de situații, Protecția Consumatorilor recomandă agenților economici să le solicite celor care pretind controlul, pe lângă legitimația ANPC, și ordinul de serviciu în baza căruia se desfășoară acțiunea.

„Noi emitem aceste ordine de deplasare în fiecare zi, în care trecem atât numele celor care fac aceste controale, cât și numărul legitimațiilor de serviciu, evident, documentele fiind semnate de mine și ștampilate”, a mai spus comisar șef adjunct Adrian Roșca.

Un alt element de siguranță privind autenticitatea celor care fac verificările este și registrul unic de control al firmei în care comisarul Protecției Consumatorilor va trebui să treacă activitatea de control. De altfel, în acest registru sunt înregistrate toate controalele pe care le fac și restul autorităților, fie că vorbim de Direcția Sanitară Veterinară, Direcția de Sănătate Publică, fie de ANAF sau Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

La final, mai reținem și faptul că membrii organizațiilor neguvernamentale din domeniul protecției consumatorilor nu au drept de control, aceștia putând face, eventual, informări în privința „deficiențelor de calitate ale produselor și serviciilor și asupra consecințelor vătămătoare ale acestora pentru consumatori sau de a iniția acțiuni în justiție pentru apărarea drepturilor și intereselor consumatorilor”.