Superstitii de Anul Nou
Ajunul Anului Nou este însotit peste tot de vechi obiceiuri si superstitii. Unii nu le iau în seama, altii doar se prefac. Cert este ca multe dintre ele sunt comune mai multor popoare si le întalnim de foarte multa vreme, de la vechii celti, la romani sau la coreeni si chinezi. Pentru a fi siguri ca Anul Nou va aduce toate acestea, romanii respecta cu sfintenie toate traditiile dar si superstitiile legate de Revelion.
Daca va închipuiti ca tot zgomotul care însoteste trecerea dintre ani este doar un mod de a sarbatori, sa stiti ca nu-i asa. Etnologii spun ca asa se alunga spiritele rele.
Niciodata sa nu maturati sau sa dati cu aspiratorul în Ajun de Anul Nou, pentru ca alungati prosperitatea. Nici nu trebuie sa dati lucruri afara din casa, nici macar gunoiul. Daca nu ati facut-o ieri, amanati pana pe 1 sau 2 ianuarie. Altfel veti avea casa goala tot anul.
Cine nu îsi doreste bani? Pentru asta trebuie sa aveti multi bani în buzunar, la miezul noptii.
Pana atunci, trebuie platite si datoriile, altfel un an întreg veti tot da bani! Nu e bine nici sa dati cu împrumut, pentru ca tot sarac veti ramane.
Daca spalati rufe, va merge rau tot anul. Cei mai superstitiosi spun ca e bine sa nu spalati rufe pana la Boboteaza, cand se sfintesc apele.
Nu folositi foarfecele, pentru ca taiati norocul.
Pentru noroc, trebuie sa aveti haine noi, si mai ales ceva rosu. O culoare vesela care atrage energiile pozitive.
Sa nu plangeti si sa nu va certati, pentru ca asa va fi tot anul.
La miezul noptii deschideti usa – anul vechi trebuie sa iasa si sa intre cel nou, iar îndragostitii trebuie sa se sarute sub vasc. La început de an fiecare om îsi doreste sanatate, fericire si mult noroc. Si cum ora 0 e bine sa te prinda sub vasc, planta, considerata sacra în antichitate, a fost la mare cautare în ultima zi a anului. Odata atarnat deasupra usilor, se crede ca vascul protejeaza oamenii împotriva tuturor relelor.
Obiceiuri si traditii populare la romani
În saptamana dintre Craciun si Anul Nou, în satele romanesti, cete de flacai se pregatesc pentru urat, respectand datinile si obiceiurile din timpul sarbatorilor de iarna. În ajunul Noului An, pe înserat, îsi fac aparitia mascatii. Din repertoriul jocurilor cu masti fac parte Capra, Cerbul, Ursul, Caiutii, Turca, Mastile umane, Malanca.
Jocurile cu masti se practica, în functie de zona, atat la Craciun, cat si între Craciun si Anul Nou, dar si în ziua de Anul Nou si a doua zi.
Capra
Ceata, care difera atat ca numar de participanti, cat si ca alcatuire, dupa regiunea unde se desfasoara obiceiul, are urmatoarele personaje: capra, capitanul, vanatorul, mireasa, baba, mosneagul, ofiterul, evreul, arapul, doctorul, vataful, fluierasii, negutatorul, neamtul, turcul s.a. Capra poate fi «în picioare» ori «pe branci».
Capul caprei este confectionat din lemn de mesteacan, cioplit în forma cat mai apropiata de reprezentarea naturala a acesteia, partea de jos a botului fiind lucrata dintr-un lemn aparte, prins cu un cui în asa fel încat tragandu-se de sfoara cu care este prins, botul caprei sa clampaneasca.
Cerbul
Cerbul ridica aceleasi probleme de constructie, ca si capra, cu singura deosebire ca în loc de cornitele de tap, la capul de lemn se ataseaza coarne de cerb, iar spatiul de împodobit al coarnelor fiind mai mare, elementele folosite în decorare au dimensiuni corespunzatoare, fiind folosite uneori chiar si panglicile colorate. si cerbii, ca si caprele, trebuie sa aiba pe spate o cerga împodobita cu panglici colorate si oglinzi mici. Cerbul mai poate fi îmbracat în piele de capra, oaie sau de iepure.
Ursul
Personajul este îmbracat în piele de urs sau din alte animale, uneori fiind acoperit cu trestie sau stuf cusute pe o haina ori, pur si simplu, o cerga, iar ochii sunt doua oglinzi. În picioare are maneci de cojoc întoarse pe dos, iar pe maini, bucati de piele, ca labele ursului. Ursarul este manjit pe fata, are chipiu si o bata în mana, de care este prins un lantisor cu un belciug, care pleaca de la nasul Ursului. Cateodata, chiar Ursul tine un bat lung si noduros între labe, pe care încearca sa se urce. Ceilalti însotitori poarta costume nationale.
Caiutii
În noaptea de Anul Nou vin si Caiutii. În Moldova, o casa de gospodar unde în seara de Anul Nou nu poposesc Caiutii este ceva nemaivazut, acel gospodar înseamna ca este marginalizat, ca nu-i va merge bine anul viitor. Aceasta vizita este un fel de "binecuvantare" din partea comunitatii.
La Caiuti grupul de personaje difera, în functie de alegerea celor care ureaza: uratorul, un Calut, cel cu doba, cel cu fluierul; patru Cai, mama Cailor si manzul; cel ce face calutul sa joace, camarasul, baba, doi, trei mascati; caiuti, ofiteri cu diverse grade.Obiceiul presupune automat existenta unei fanfare.
O formatie de caiuti, formata din aproximativ 30 de membri, contine cel putin doi caiuti, restul fiind comisi, mascati si inevitabil o mireasa (un tanar deghizat în costumatia miresei). Mascatii, înarmati cu ciomege si încarcati cu talangi, au rolul unor veritabili bodyguarzi moderni.
Plugusor traditional
Aho, aho!
Maine anul se-noieste
Plugusorul se porneste
Si începe-a colinda
Pe la case a ura.
Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are,
Semne bune de belsug
Ca si brazda de sub plug.
Manati mai, hai, hai, hai!
Aho, aho, Plugurel mititel
Cu rotilele de fier,
Plugusor cu sase boi,
Plugusor manat de noi,
Nu ca plugul lui Tarata
Tras de zece pui de mata,
Unu-i lung si altu-i scurt
Da-mi colacul sa ma duc.
Roata-n brazda, mai flacai,
Manati mai si hai, hai, hai!
Si cand graul a fost copt
Treierat si vanturat
În care l-a încarcat
Si la moara a plecat,
Acolo a macinat
Si-a facut un colac pentru sat
Pe piatra morii masurat,
În cuptor l-a varat prin tinda
Si 1-a scos afara c-o grinda,
Si l-a taiat în doua
Si ne-a dat si noua;
Noi am rupt în cinci
Si-am dat si la calici,
Care stau cu limba-n gura
Si nu stiu nici-o uratura
Manati mai, hai, hai, hai!
Jupaneasa gazda a facut
Un colac rar
Si-mpletit frumos
Pentru plugarasi scos;
Si 1-a taiat în doua
Si ne-a dat si noua;
Si 1-a taiat în cinci
Si mi-a dat si mie
Ca-s încaltat cu opinci,
Cu opinci îngurguiate,
Cu paie de ovaz legate.
Manati mai, hai, hai, hai!
Am mai avea de urat
Dar nu suntem dintr-un sat apropiat
Ci din loc îndepartat,
Unde iepurele
Sti-a pazi oile,
Iar vulpea gaini nu pofteste.
Mai îndemnati, mai flacai,
Hai, hai, hai!
Mai manati, maï!
Sorcova
Sorcova,
Vesela,
Sa traiti,
Sa ‘mbatraniti
Ca merii,
Ca perii,
În mijlocul primaverii;
Ca vita-de-vie
La Sfanta Marie.
Anul Nou ce vine,
Cu zile senine
Si cu sanatate
Si cu spor la toate
La anul si la multi ani!
Anul Nou in lume
Venirea Anului Nou este insotita de obiceiuri si superstitii, specifice fiecarui popor al lumii. Spaniolii de exemplu mananca 12 boabe de struguri in noaptea de Revelion, la ora 12, simbol al dorintelor pentru fiecare dintre cele 12 luni ale anului urmator, iar napolitanii arunca pe fereastra lucruri vechi, care reprezinta anul ce se incheie.
Anul Nou, in multe zone din Europa, este asociat cu superstitii si preziceri. De exemplu, in unele parti din Elvetia si Austria localnicii se costumeaza pentru a sarbatori ajunul zilei de Sfantul Silvestru. In anul 314, oamenii au crezut ca suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scapa si va distruge lumea in anul 1000. Pentru ca acest lucru nu s-a intamplat, toti au fost fericiti, dar, in amintirea acelei spaime, oamenii se imbraca in costume neobisnuite.
In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfantului Vasile, celebru pentru bunatatea sa. Copiii isi lasa incaltarile langa semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun. O mancare traditionala este "vassilopitta", o prajitura in care este pusa o moneda din argint sau din aur. Cel ce gaseste moneda va avea noroc in anul respectiv.
In Scotia, Anul Nou este numit "Hogmanay", iar in unele sate sunt aprinse suluri de smoala, ce sunt apoi lasate sa se rostogoleasca pe strazi. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este permis sa vina. Scotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos daca aceasta persoana este un barbat brunet, care aduce un dar.
Un obicei spaniol de Anul Nou este sa mananci cate o boaba de strugure la fiecare din cele 12 batai ale ceasului care vestesc trecerea in noul an, acestea reprezentand dorinte pentru fiecare luna a anului urmator. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezinta ocazia de a-si strecura verigheta in cupa de sampanie si de a ciocni.
Un obicei similar boabelor de struguri exista si in Portugalia, cu diferenta ca aici sunt preferate smochinele. Astfel, in noaptea dintre ani, trebuie inghitite 12 smochine, care simbolizeaza 12 dorinte pentru anul ce vine.
La Liège, in Belgia, pe 1 ianuarie, exista obiceiul de a manca "choucroute" (un fel de varza murata cu carnati) in familie, avand sub farfurie, in mana sau in buzunar o moneda, pentru a avea bani tot anul.
La Napoli, in Italia, Anul Nou este intampinat printr-un obicei special, care consta in a arunca pe fereastra obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung in strada, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie sa treaca in timpul noptii pentru a face curatenie.
Traditia, insa, tinde sa dispara, deoarece prezinta reale riscuri pentru trecatori. In noaptea de Anul Nou, numita "Capodanno", italienii obisnuiesc sa puna pe masa mancaruri speciale, despre care se spune ca aduc bogatie si abundenta.
In Olanda, "Oudejaarsdag" sau "ziua anului trecut" (31 decembrie) este sarbatorita prin multe focuri de artificii, care incep in zori si tin pana tarziu in noapte. De altfel, aceasta este singura zi in care artificiile sunt autorizate, ele fiind puse in vanzare cu numai trei zile inainte de Anul Nou.
In tari din America Latina, precum Ecuador sau Peru, cu putin timp inainte de Anul Nou, oamenii fac papusi de carpa sau din hartie creponata (muñecos), care reprezinta anul ce s-a terminat.
Papusile sunt expuse apoi in fata caselor pana pe 31 decembrie, la miezul noptii, cand sunt arse in strada. Exista, de asemenea, credinta conform careia daca porti o anumita culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc in anumite domenii; astfel, se spune ca galbenul este semn de bani, iar rosul poate aduce noroc in dragoste. De asemenea, cel care doreste sa calatoreasca tot anul trebuie sa alerge prin cartier cu o valiza in mana, la ora 12 noaptea fix.
Rusii, la fel ca si romanii, obisnuiesc sa bea sampanie la miezul noptii si, dupa ora 12, sa deschida usile si ferestrele pentru ca noul an sa intre in casa.
In ebraica, Anul Nou se traduce prin "Rosh Hashanah". Este o perioada sacra, cand oamenii se gandesc la ceea ce au facut rau in trecut si promit ca vor fi mai buni in viitor. Ceremonii speciale au loc in sinagogi, unde se canta la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe si produse din faina, pentru a aminti de vremea recoltei.
In calendarul islamic, care se bazeaza pe miscarile Lunii, data noului an este devansata cu 11 zile in fiecare an. In Iran, Anul Nou se sarbatoreste pe 21 martie. Cu cateva saptamani inainte de aceasta data, oamenii pun seminte de grau la incoltit, in vase speciale. Pana la sosirea anului nou, graul creste si simbolizeaza primavara si viata noua care incepe.
Plugusor alternativ
Aho, Aho, pasnici barbati,
Flacai, femei, surori si frati,
Oameni simpli sau bogati,
De crize greu afectati,
Daca vreti sa v-amuzati
Stati putin si ascultati
Un critic plugusor,
Cu satira si umor.
Desi va sunt necunoscut
Eu va urez de la-nceput
Sa va Desteptati roman!
Tineri, maturi sau batrani,
Lucratori si functionari,
Politicieni si primari,
Specialisti, profesionisti,
Finantisti, economisti,
Negustori, capitalisti,
Pesimisti si optimisti,
Senatori si deputati,
Profesori si magistrati,
Someri si salariati,
Dar si voi ce guvernati,
Uitati hora invrajbirii,
Si-nvatati Hora Unirii.
Hai si dati mana cu mana,
Si incepeti impreuna
Sa faceti ceva in tara,
Dusmania sa dispara,
Iarba rea sa nu mai fie,
S-avem pace si-armonie.
“Romania pitoreasca”
Trebuie sa se trezeasca
Sa-si aleaga lideri cinstiti
Corecti si bine pregatiti.
Romania “aur poarta”,
Dar are o cumplita soarta.
Saraca tara bogata
Este prost administrata.
Sunt nemultumiri sociale,
Cetatenii n-au parale
Au prea multe angarale
Si ajung prin tribunale.
Platesc biruri aberante
Ca pe timpul lui Pazvante
Se reduc pensii, salarii
Si prospera panglicarii.
“La nevoi si la durere”
Demnitarii fac avere.
Toti coruptii cercetati
Jura ca nu-s vinovati.
Dupa ce sunt judecati
Ei ajung si mai bogati.
Fac afaceri oneroase,
Isi fac vile mari si case,
Primesc spaga si plocoane
Si zeci de comisioane.
Mai vechi si mai noi ciocoi
Spun ca-s “solidari” cu voi,
Sunt solidari, doar intre ei
Toti sarlatani si farisei.
Clasa noastra travestita
Umbla cu cioara vopsita,
Ministri de-orice culoare,
In costume sau in rochii,
Stiu stravechea zicatoare:
“Corb la corb nu-si scoate ochii”
Impinsi parca de satana,
Vor sa dea Rosia Montana
Pentru a plati datorii,
Vor vinde si alte avutii.
Se fura si cand se voteaza,
Roberta nu se jeneaza,
Ea se jura ca nu fura
Dar era… cu rata-n gura!
Avem peste tot hotii,
In Guvern si-n primarii,
In fotbal, in loterie,
Si in “piata de energie”.
V-aminteesc ce-a declarat,
Cel mai mare om in stat:
Se duc valize-ntregi de bani
La ticalosi barosani.
De la smecheri “baieti destepti”
Doar la hotii poti sa te-astepti.
“Traficul cu energie
Este o mare escrocherie”
El a tunat si-a fulgerat,
Dar ulterior s-a resemnat.
Ne-a mai spus, si sigur n-a gresit,
C-avem “un sistem ticalosit”
Dar in prezent, dupa sapte ani,
Tara are mai multi hotomani.
Guvernul Boc, speriat de criza
Mai face cate-o analiza
Si emite cu consecventa
Noi “ordonante de urgenta”
Guverneaza fara Parlament,
Un caz unic, fara precedent.
Se vede ca e incompetent
Si-i sustinut de Zeus permanent.
Are ministri agramati,
Aroganti, needucati
Ce se cred reformatori,
Dar ei fac mereu erori.
Avem austeritate,
Cu bugete preferate.
La “servicii” – majorate
La “invatamant” – taiate
La “bunuri si achizitii”,
La unele “invesitii”,
La “munca”, la “mediu”, “militari”
S-au prevazut sume mai mari.
Despre fonduri europene
Se spun numai baliverne,
Le este jena sa discute
Caci faptele sunt cunoscute.
Am “absorbit” numai trei la suta
Si permanent se imprumuta.
Toti amaratii de pensionari
Sunt umiliti de demnitari,
Care, nemilosi si inculti
Au declarat ca sunt prea multi.
Drepturile cuvenite,
Bugetarilor sarmani
Au decis a fi platite,
Esalonat, in cinci ani,
E un abuz legiferat oficial.
Iar poetul Cartarescu,
Deceptionat, a declarat
Ca epoca lui Bocescu
Aproape ca s-a terminat.
Despre “starea natiunii”,
Despre cum traiesc romanii,
De ce-s protejati “imunii”,
De ce-o fac multi pe nebunii,
De ce unii ne jicnesc,
De ce altii ne prostesc,
De ce unul se hlizeste,
Nimeni nu ne mai vorbeste.
Opozitia noastra slaba
Se misca precum o gloaba,
Care bombane si-ntreaba
Cum sa se organizeze,
Cum si cand sa actioneze,
De ce sa mai protesteze,
Ce slogan sa mai inventeze.
La alegeri simultane,
Candidatii la ciolane
Demagogi fara rusine,
Inscrisi iar pe buletine,
Ca si noii oportunisti
Vor fi cu totii trombonisti.
Cum spunea Caragiale,
“Mari farsori, mari mangafale”
Fiti atenti cu cine votati,
N-alegeti oameni deghizati.
Nu va lasati ademeniti,
Cu sacose pacaliti.
Va uram in incheiere,
Succesuri in cariere,
Voie buna, sanatate,
Bucurii, prosperitate.
Sa luptati pentru dreptate,
Sa traiti in libertate,
Fiti tari si curajosi,
Sa fiti buni si credinciosi.
Va uram un an mai bun,
Fara-alcool, fara tutun,
Sa scapati de natarai,
De vulpoi si de lingai,
De catei si de dulai,
De hiene si chiulai.
Trageti brazda, mai flacai,
Si sunati din zurgalai.
Hai, Hai, Hai! (D. Cireasa)
