Analistul economic Radu Georgescu avertizează că România se îndreaptă spre incapacitate de plată, susținând că situația este „doar o problemă de timp”, pe fondul creșterii accelerate a datoriei publice și al încetinirii economice.
Analistul face referire la date prezentate recent de Banca Națională a României privind nivelul împrumuturilor statului în anul 2025. Conform acestuia, în perioada ianuarie–noiembrie 2025, datoria externă a României a crescut cu aproximativ 24 de miliarde de euro, dintre care circa 20 de miliarde de euro reprezintă împrumuturi contractate de stat de la bănci străine. Georgescu susține că aceasta este cea mai mare sumă împrumutată vreodată într-un singur an în valută și că depășește de două ori nivelul fondurilor primite de România în timpul crizei financiare din perioada 2008–2011.
În paralel, Guvernul ar fi împrumutat, în același interval, aproximativ 36 de miliarde de lei de la bănci românești, sumă pe care analistul o consideră un record istoric al împrumuturilor interne anuale.
Radu Georgescu atrage atenția și asupra anunțului Ministerului Finanțelor, potrivit căruia în anul 2026 statul ar urma să se împrumute cu aproximativ 275 de miliarde de lei, ceea ce ar reprezenta cea mai mare sumă contractată vreodată într-un singur an. În opinia sa, nivelul datoriei va continua să crească anual, întrucât noile împrumuturi se adaugă datoriei deja existente.
Analistul descrie situația economică din 2025 drept un „paradox”: România ar avea un deficit bugetar de 8,5% din PIB, în timp ce creșterea economică ar fi sub 1%, iar în trimestrele al treilea și al patrulea economia ar fi intrat în scădere. În acest context, Georgescu afirmă că datoriile statului nu mai stimulează creșterea economică, ci generează în principal inflație ridicată și pun presiune asupra economiei.
În concluzie, Radu Georgescu susține că povara acestor datorii va fi transferată generațiilor viitoare, în condițiile în care aproximativ 100.000 de tineri părăsesc anual România, iar jumătate dintre ei declară că intenționează să emigreze definitiv. Analistul ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea sistemului bugetar și de pensii, în contextul îmbătrânirii populației și al reducerii bazei de contribuabili, întrebând cine va putea plăti în viitor datoriile publice, pensiile și cheltuielile statului.
