duminică, 14 decembrie 2025

Agăşul – model de perpetuare a tradiţiilor artistice

Aprecierea îi aparţine directoarei Şcolii Populare de Arte şi Meserii Bacău, Olguţa Pâţu/Carmen Voisei, cu trimitere către prestaţia Grupului folcloric „Muguraşii agăşeni”. Elevii şi tinerii coordonaţi cu pricepere maximă de Ecaterina Raţă au prezentat la Căminul Cultural Goioasa un spectacol de zile mari: cântece (primul, închinat sărbătorilor pascale încă vii), dansuri populare din zonă şi din ţară, muzică instrumentală (la acordeon), totul agrementat cu costumaţia specifică Văii Muntelui. „Aproape nimic nu am fi realizat fără sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Agăş”, ne-a spus profesoara pentru învăţământul primar, care a ştiut să atragă talente în devenire (cel mai mic are 6 ani) ori cvasiformate din localităţile de pe Valea Trotuşului. În fapt, spectacolul a fost decorul artistic al unui moment complex, recunoscut de multă vreme: „Conexiunile culturale”, iniţiate de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (manager, Florin Zăncescu). Calendarul cultural a inclus scurte medalioane dedicate scriitorilor născuţi în luna aprilie: Camil Petrescu, Gib Mihăescu, Ştefan Augustin Doinaş, Veronica Micle, Emil Cioran, Calistrat Hogaş ş.a. Despre pictorul Nicolae Tonitza a vorbit etnografa C.J.C.P.C.T., Feodosia Rotaru, iar Olguţa Pâţu a prezentat albumul picturii naive băcăuane.

A fost prilejul de a semnala câteva dintre personalităţile locului: artiştii plastici Constantin Sandu-Milea şi Angela Salahoru, actorul Matei Alexandru ş.a. Aici a fost învăţător pictorul Nicu Enea. Am făcut şi trei corecţii la informaţiile din unele lucrări de prezentare a istoriei băcăuane: Dimitrie Nanu (1873, Câmpulung-Muscel – 1943, idem) nu s-a născut la Agăş în 1906, ci a conferenţiat în acel an la căminul cultural din localitate, după ce între 1902 şi 1905 fusese profesor de limba franceză la Gimnaziul din Bacău (cf. Eugen Budău, Bacăul literar); numele sculptorului nu este Mitea-Sandu, ci Milea, iar ordinea numelor este Sandu-Milea.

În panorama tradiţiilor de iarnă „Decemianuarie” (donată, împreună cu albumul de pictură, bibliotecii din Şcoala Agăş şi Bibliotecii Comunale), Anica Bucalău, din satul Preluci, este prezentă cu colindul „Pe cărarea şerpuită”, cules de Felicia-Livia Bucalău, în anul 2011. Florin Raţă, viceprimarul comunei, m-a condus la locul casei natale (de fapt, două căsuţe mai mult decât modeste) a lui Matei Alexandru, din Preluci. Din păcate, la mijlocul lui aprilie, construcţia a căzut pradă unui incendiu. Actualul proprietar a ridicat altele două, păstrând proporţiile iniţiale. Am fotografiat partea din casă în care a încastrat un stâlp alb ornamentat, din vechea construcţie. Acestea vor deveni, sperăm, loc de pelerinaj pentru că am propus un botez: Căminul Cultural „Matei Alexandru”.



Foto: Amedeo Spătaru

 

 



spot_img