Radio-România Actualitati a initiat un ciclu de emisiuni destinate scolilor care poarta un nume, aducându-ne informatii inedite despre respectiva personalitate. Este prilejul ca dascalii si elevii dintr-o anumita localitate sa imagineze un medalion al patronimului si sa programeze o sarbatoare a scolii, pe durata unei zile sau a mai multora.
La Moinesti, unde s-a nascut (la 16 apr. 1896) Tristan Tzara, fosta Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 5 (din Gazarie) a primit, în anul 2008, numele întemeietorului (în 1916) al dadaismului. Mai apoi, în 2010, aceasta s-a contopit cu Scoala Nr. 4, din Lucacesti, prin restructurarea retelei scolare a municipiului, iar în 2011 i-a preluat si numele. Aici nu a fost nevoie de vreun impuls exterior pentru a-i determina pe moinesteni sa-si omagieze înaintasul. La Scoala Gimnaziala „Tristan Tzara” am asistat la o întâmplare didactico-culturala de sase ore) care a adus în atentie menirea limbii si literaturii române, în general, si reflexele creatiei avangardiste azi, în special. Pentru operativitate, transcriu notatiile pe marginea evenimentului.
Invitatul de onoare: prof. Vasile Robciuc, presedintele Societatii Cultural-Literare „Tristan Tzara” Moinesti, care – a câta oara? – ne-a convins ca este omul-institutie în municipiu. Biblioteca scolii a amenajat un colt special dedicat celui omagiat la 120 de ani de la nastere. La loc de cinste se aflau „Caietele Tristan Tzara”, publicatie internationala editata la Moinesti. Laura Romanescu – profesoara de limba si literatura româna, protagonistul întregii activitati – a condus un moment artistic de nota 10, cu membri ai atelierului literar din scoala, care au aplicat reteta dadaista a alcatuirii unui poem. Iata doua exemple: 1. construim, timpul, sunete, cuvinte, suflet, amesteca, pe, mor, foi, margine, simti, sa dainuie, face, trupurile, inima, si, singuratate, aud (bucati taiate cu foarfeca din ziare); „E vremea sa construim pe ruina cuvintelor decapitate./Artistul le rasuceste sufletul./Silabele mor de râs pe marginea foii./Sunetele se amesteca si le simti trupurile arhaice./ Nu vreau decât sa dainuie, razbind timpul./Încep sa le aud glasul:/aaaaaa… eeeeee… iiiiii… oooooo… uuuuuu… aaaaaa… îîîîîî…/Se îmbratiseaza pentru a iesi din singuratatea neagra./Ritmul lor nu face decât sa jubileze inima:/Ma…ma… ta…ta… da…da…/Mi-e… ti-e… no-ua, vo-ua…” (poem); 2. praful, obrajii, ciripitul, nu, promisiuni, de, în, mâini, pamânt, tristete, stânci, sap (decupaje); „Praful îmi zgârie obrajii./Ciripitul mocneste în absurd./Mâinile-mi graviteaza în pamânt./Sap în noroi, sub stânci./Nu gasesc decât promisiuni de gheata si apa tulbure” (poem). „Tristan Tzara e stindardul nostru” (prof. Ionel Purcaru).
„Educatia transforma visurile în realitate” (slogan afisat pe holul principal; plural corect: visele nocturne nu sunt visurile ca idealuri). „Fuga de cal vioi si ager mi-a fost viata”, care „e trista, dar e totusi o gradina” (doua declaratii lirice ale lui Tristan Tzara. „E-urile sunt bune în pronuntare si rele în alimentatie. Asa le spun elevilor care rostesc sapti, di, pi etc.” (prof. Maria Botoc). „Cine doreste modele de proiectare didactica si de experiment cu adevarat stiintific, sa vina la scoala Tr. Tzara!” (prof. Veronica Stanila-Moisoiu). „Addenda este o demonstratie de respectare a unei realitati: interculturalitatea” (conf. univ. dr. Luminita Druga). Si în cartierul Lucacesti al Moinestiului, Tristan Tzara este la el acasa.
