Numele lui este Mihai Gugles. Are 47 de ani, doua calificari si un master in logistica sistemului industrial. De peste trei decenii este pasionat de modelism, aeromodelism si navomodelism. A adus Bacaului numeroase diplome si premii, dar acum nimeni nu il mai ajuta. A ajuns o victima a crizei, a societatii si a indiferentei celor din jur. Acum simte ca se stinge. Sufleteste.
Cu o migala si o rabdare de invidiat, sta ore, zile si chiar luni intregi in fata unei machete pentru a ridica un vas, o corabie sau un cuirasat. Pasiunea ii da putere si incredere in el, mai ales ca se poate lauda cu aperformanta” ca una din lucrarile sale sa ajunga tocmai la fostul presedintele al Americii, George Bush. aEste vorba de nava scoala a Marinei Militare aBricul Mirceaa, un model care a fost facut cadou, printr-un prieten care a lucrat cu mine la realizarea machetei, chiar lui Traian Basescu, pe vremea cand era ministrul al Transporturilor. Am aflat ulterior ca macheta mea a ajuns la presedintele Americii. Este o onoare pentru mine si asta mi-a dat curaj sa continui.” Si a continuat. A participat la sute de concursuri nationale si internationale, a reusit sa impresioneze si englezii, are acasa aun teanc de diplome si medalii, in special de aur”, dupa cum spune. Din fibra de stica, tabla, lemn de mahon, panze adaptate si fire subtiri de cupru a ridicat mai multe prototipuri de vapoare – bricul Mircea, nava Richelieu, cuirasatul italian Vitorio Venetto, nava Aurora. aNumai la bricul Mircea am lucrat un an si jumatate, spune Mihai Gugles. Am vandut tot aurul din casa pentru a-mi cumpara planul. A fost nevoie de peste 100.000 de piese lucrate manual, in miniatura, pentru a finaliza macheta. Am vandut lucrari la pret de nimic pentru a ma putea finanta. Afara, nava Richelieu costa in jur de 50.000 de euro, iar in Romania nici 5.000. Cineva mi-a oferit 2.000 de euro. Am facut peste tot cinste Bacaului, dar Bacaul cu ce m-a ajutat? Cu nimic.” Nava Vitorio Venetto se afla acum pe biroul lui Basescu, iar nava Richelieu, nava franceza, a fost cumparata de cunoscutul colectionar in domeniu, Irinel Columbeanu. Toate navele lui sunt unice.
Vrea sa construiasca o fabrica de jucarii la Bacau
Spune asta pentru ca de sase ani se lupta sa obtina fonduri pentru a ridica la Bacau o fabrica de jucarii. Familia iia este alaturi. Pasiunea lui Mihai i-a inlantuit pe toti membrii casei, inclusiv pe cele doua fete de 23 si 20 ani. aPrototipurile sunt originale, nu mai exista asa ceva in lume. Idei sunt o groaza, dar nimeni nu ne ajuta. Am nevoie de bani pentru a ridica o hala de productie, pentru utilaje si materia prima. Vom folosi material plastic ecologic, dar totul costa. De banci nu te poti apropia, asociati nu gasesc, oamenii care au zis ca ne ajuta ne-au uitat, nu avem relatii si poate ca nici noroc. Peste tot sun, bat la usi, nimic. Raspunsul e unul sec: ava sunam noia. Dar acel telefon nu mai suna. Am incercat peste tot, am vrut sa ma recalific la Agentia de Somaj. Nu se poate. Am cerut ajutor la autoritatile locale. Nimic…”, spune trist. In 1994 a publicat prima carte „Traforajul si pirogravura” sub editura Ceres, pentru care nu a primit niciun ban. „Mi-a fost rusine sa-i cer”, adauga. A publicat in reviste si almanahuri jocuri de logica si perspicacitate. Degeaba. A editat si chestionare de circulatie, dar a fost trecut doar ca si co-autor „pentru ca trebuia sa fiu de-al lor.”
La capatul puterii
Priveste viata sincer si dur. A ajuns la capatul rabdarii. Din 2006 s-a rupt totul. Simte ca lumea din jur il priveste cu teama, ain deradere, ca si cum am fi niste nimeni.” Machetele lui, munca de zeci de ani stropita din plin cu sudoare si nopti nedormite impresioneaza de la prima vedere prin imensitatea lucrarilor, minutiozitatea si precizia fiecarui detaliu, prin adevarata arta expusa privirii. aDar ce folos daca nu sunt bani pentru a oferi mai mult?, mai adauga Mihai Gugles. Chiar am vrut sa fac ceva pentru Bacau. Dar nu reusesc nimic. Sunt la periferia societatii. Asta simt. Ca tara mea nu mai are nevoie de mine. Vreau doar liniste sufleteasca si nu o am. Cel mai mult regret ca mi-am chinuit familia.” Pe masa lui de lucru mai sunt acum in „constructie” trei nave: nava Aurora, vestita nava a rusilor de unde s-au tras salvele de tun in 1917, nava Lenin (nava militara) si HMS Rodney, nava engleza, care a facut parte din flota engleza care a participat in al Doilea Razboi Mondial. Dar pentru cine?
Roxana Neagu
