Un domn angajat al Bancii Nationale a Romaniei, care are o functie imposibil de tinut minte, dar care pare doxa de finante, ne-a linistit. Iarna asta o petrecem noi intre noi, fara criza care le-a dat peste cap americanilor si vest europenilor toate sarbatorile din calendarul religios si din cel consumist. Pe noi ne paste clatinarea economiei mai incolo, spre primavara. dar ce-o sa ne pese? Vor fi iesit urzica, stevia si alte bunataturi care pot fi culese degeaba de pe langa gard. La intretinrere vom fi ramas cu datoriile de prin noiembrie, decembrie, ianuarie si februarie. Si chiar daca ramanem putin someri, nu-i nimic, ca si asa primavara te plesneste o lingoare de aia de-ti vine sa stai intins toata ziulica. Si daca vine criza, ce? Doar nu-i, Doamne fereste!, cutremur sau inundatie. E asa, un fel de burzuluiala intr-o limba necunoscuta noua, pe care o tot agita niste domni, precum acela de v-am spus mai sus, si din care noi nu intelegem mai nimic. Cum adica deficitul de cont curent e deja mare? Dar ce, l-am marit noi? Noi doar am cumparat macaroane din Italia, mere din Turcia, conserve de peste din Thailanda, curmale din Iran si masini de oriunde se fabrica pe lumea asta. Balanta de plati este dezechilibrata? Ca doar nu ne-am dat noi huta-huta pe balanta asta de i-am stricat echilibrul. Noi doar preferam haine de firma neaparat straina, incaltaminte la fel, despre cosmetice nu mai vorbesc, si facem concurs care isi face concediul intr-un loc mai departe de tara-mama. Si de-ar fi prima criza care-si baga coada in viata noastra! Sa fie ei americanii sanatosi si sa ne intrebe pe noi cate cumpene de astea am avut numai din 1989 incoace. Sa-ti creasca dobanda cu nu stiu cate sute la suta si sa vezi ca ti-ar mai trebui vreo cinci salarii ca sa traiesti, asta-i criza, frate yankeu! Sa ramai fara valuta in cont ca ti-a nationalizat-o statul, atunci sa te plangi, mister englezule! Sa iei teapa laolalta cu milioane de conationali fraieri de la un fond de investitii garantat de stat si pe urma sa disperi, mon cher francezule! Ehei, am putea sa le dam tuturor lectii de supravietuire, dar avem treaba. S-a limpezit vinul, pastrama-i frageda si inca-i cald afara. Ce se tot crizeaza astia?
Scris de Nelu Brosteanu
O criza, dar mai mica
