În timp ce mai multe județe din România se confruntă cu probleme serioase legate de calitatea apei potabile, Ministerul Sănătății a oficializat recent un ordin care schimbă radical modul în care este evaluată apa din rețelele publice. Ordinul nr. 409/2026 aprobă Ghidul de evaluare și inspecție sanitară a sistemelor de aprovizionare cu apă, elaborat de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP).
Documentul apare într-un moment sensibil, în plin scandal mediatic privind alimentarea cu apă din județele Prahova și Dâmbovița, și introduce o abordare diferită față de cea aplicată până acum: trecerea de la verificări administrative stricte la o evaluare bazată pe riscul real pentru sănătatea publică.
O schimbare de paradigmă
Potrivit noului ghid, responsabilitățile privind controlul calității apei sunt distribuite mai clar, iar direcțiile de sănătate publică (DSP) primesc rolul principal în evaluarea situațiilor din teren. Specialiștii DSP vor avea sarcina de a face diferența între depășirile parametrilor care reprezintă un pericol real pentru populație și cele considerate nesemnificative.
În practică, acest lucru înseamnă că autorizația sanitară de funcționare poate fi acordată chiar dacă există anumite neconformități, atât timp cât evaluarea de risc arată că acestea nu pun în pericol sănătatea oamenilor. Totodată, unele depășiri ale parametrilor pot fi clasificate drept „nesemnificative”.
Furnizorii de apă rămân responsabili pentru administrarea sistemelor și pentru respectarea cerințelor stabilite prin noul model de evaluare.
Ministerul Sănătății susține că schimbarea aliniază procedurile românești la standardele europene privind managementul riscului, permițând raportări corecte către Comisia Europeană și aplicarea proporțională a sancțiunilor.
Testat în proiect pilot
Noul sistem nu apare din senin. Între 1 iunie 2024 și 30 mai 2025, metodologia a fost testată într-un proiect pilot la care au participat 17 direcții de sănătate publică din țară.
În această perioadă au fost emise 856 de acte de reglementare, iar autoritățile susțin că nu au fost semnalate probleme majore privind aplicarea ghidului. După test, documentul a fost completat cu secțiuni dedicate sistemelor mici de alimentare cu apă și monitorizării radioactivității, pentru a acoperi întregul lanț de aprovizionare – de la captare până la distribuție.
Realitatea din teren: apa cu bacterii
În timp ce autoritățile vorbesc despre modernizarea sistemului de evaluare, realitatea din unele orașe arată cât de fragil rămâne sistemul de alimentare cu apă.
Un exemplu recent vine din municipiul Curtea de Argeș, unde Direcția de Sănătate Publică Argeș a anunțat că bacteria Clostridium perfringens a fost depistată din nou în rețeaua de distribuție.
Bacteria a fost identificată în două probe de apă recoltate pe 17 februarie: una la ieșirea din stația de tratare de la Cerbureni, iar cealaltă la o unitate de învățământ din oraș.
Autoritățile sanitare au emis imediat un avertisment clar: apa nu este potabilă.
„Apa nu este destinată consumului uman și poate fi utilizată doar în scop menajer. Recomandăm să nu fie folosită pentru băut, prepararea alimentelor, spălatul dinților sau igiena nou-născuților”, au transmis reprezentanții DSP Argeș.
În urma situației, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Argeș a instituit stare de alertă pentru 30 de zile în municipiul Curtea de Argeș.
Prefectul județului, Ioana Făcăleață, a anunțat că populația va fi informată permanent despre interdicțiile privind consumul apei și că autoritățile au început distribuirea de apă potabilă în puncte speciale din oraș. De asemenea, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Argeș asigură apa necesară pentru funcționarea spitalului, iar școlile și persoanele vulnerabile primesc apă îmbuteliată.
Pentru informarea rapidă a populației au fost transmise și mesaje RO-ALERT, iar autoritățile locale au elaborat un plan pentru reluarea în siguranță a furnizării apei potabile. Totodată, au fost solicitate fonduri de urgență de la Guvern pentru lucrările necesare.
Întrebarea care rămâne
Coincidența dintre adoptarea unui ordin care permite interpretarea flexibilă a neconformităților și apariția unor crize ale apei în mai multe zone ale țării ridică inevitabil întrebări.
Teoretic, noul sistem ar trebui să facă evaluarea mai realistă și mai eficientă. Practic însă, într-o infrastructură deja fragilă, există temerea că „flexibilitatea” ar putea deveni un paravan pentru problemele cronice ale sistemului de alimentare cu apă.
Iar pentru oamenii care primesc notificări că apa de la robinet nu este bună nici măcar pentru spălatul dinților, dezbaterea despre „depășiri nesemnificative” sună, cel puțin deocamdată, mai degrabă ca o ironie.
