Creșterea abruptă a taxelor și impozitelor locale a devenit, la început de 2026, una dintre cele mai sensibile probleme pentru locuitorii municipiului Bacău. În timp ce primăriile din toată țara indică drept cauză principală modificările legislative impuse de Guvernul Bolojan, administrația localăa luat și decizii proprii care amplifică nemulțumirea contribuabililor.
Una dintre acestea a trecut aproape neobservată: reducerea la jumătate a bonificației pentru plata anticipată a impozitelor. Dacă până acum băcăuanii puteau beneficia de o reducere de 10% pentru plata integrală până la 31 martie, începând cu 2026 bonificația va fi de doar 5%.
Codul Fiscal este clar. Articolul 462 prevede că „pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an (…) se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local”.
Ce invocă Primăria Bacău
Reprezentanții Primăriei susțin că majorările nu sunt rezultatul unei opțiuni politice locale, ci consecința directă a schimbărilor impuse de Guvern. Potrivit municipalității, Legea nr. 239 din 15 decembrie 2025, modificată ulterior prin OUG nr. 78 din 17 decembrie 2025, a schimbat fundamental modul de calcul al impozitelor pe proprietate.
Conform explicațiilor oficiale:
-
valoarea impozabilă a locuințelor a crescut, în medie, cu aproximativ 80%;
-
au fost eliminate deducerile aplicate până acum locuințelor din blocuri vechi, construite în urmă cu 20–30 de ani, ceea ce a dus la situații în care impozitul pentru imobilele mai vechi a crescut chiar și cu 50%;
-
au fost eliminate scutirile pentru anumite categorii de contribuabili, inclusiv persoanele cu dizabilități, singurele excepții rămânând văduvele și veteranii de război.
„Prin HCL 553/2025 am operat modificările impuse de GUVERN”, transmite Primăria, subliniind că marja de manevră locală a fost limitată.
Revolta contribuabililor
Explicațiile oficiale nu au calmat însă spiritele. Reacțiile cetățenilor sunt dure și abundă în exemple concrete care pun sub semnul întrebării realismul noilor grile de evaluare.
Un băcăuan reclamă faptul că un imobil evaluat pe piață la maximum 35.000 de euro este impozitat la o valoare de 56.000 de euro, catalogând situația drept „un jaf pe față”. Alții vorbesc despre creșteri care depășesc cu mult procentele invocate de autorități: „De la 288 lei impozit plătit în 2025, la 616 lei în 2026 – asta nu mai e o creștere de 50%, e mult peste”.
Nemulțumirile se concentrează mai ales pe evaluarea apartamentelor. Un alt contribuabil ironizează situația: „Dacă Primăria îmi evaluează apartamentul la 92.000 de euro pentru taxe, îl vând bucuros la prețul ăsta”. Un comentariu similar merge și mai departe: „Apartament cu două camere, din 1988, valorează 100.000 de euro în mintea lor. Dacă e așa, să-l cumpere Primăria și mă mut în Spania”.
Pentru mulți, problema nu este doar cuantumul impozitului, ci ruptura evidentă dintre valorile fiscale și realitatea pieței locale. Comparațiile ironice cu Clujul sau cu marile orașe occidentale reflectă sentimentul general că Bacăul este tratat, din punct de vedere fiscal, ca o zonă cu prețuri care nu există în fapt.
Între Guvern și Primărie, nota de plată ajunge la cetățeni
Deși administrația locală arată spre Guvern, rămâne întrebarea dacă Primăria Bacău nu ar fi putut atenua impactul prin decizii proprii: păstrarea bonificației maxime de 10%, o dezbatere reală în Consiliul Local sau o comunicare publică mai transparentă înainte de adoptarea noilor taxe.
În lipsa acestora, percepția dominantă este că băcăuanii plătesc nu doar efectele unei reforme fiscale grăbite, ci și costul unor decizii locale luate discret. Iar pentru mulți contribuabili, 2026 începe cu sentimentul că impozitul pe casă a devenit nu doar o obligație fiscală, ci un test de răbdare și încredere în administrația publică.
