Despărțirile și divorțurile aduc în discuție numeroase aspecte legale, dar puține sunt la fel de delicate și pline de provocări practice ca stabilirea și plata obligației de întreținere. Cunoscută popular sub denumirea de „pensie alimentară”, aceasta reprezintă un drept fundamental pentru persoana aflată în nevoie – fie că este vorba de un copil sau un fost soț – dar și o sursă frecventă de conflicte, scrie avocatnet.ro.
Ce este pensia de întreținere și cine o datorează?
Pensia de întreținere este o obligație legală prin care o persoană (debitorul) este obligată să asigure mijloacele de existență unei alte persoane (creditorul) care nu se poate întreține singură. Aceasta poate fi acordată în natură (alimente, locuință, îngrijire) sau sub formă de sumă de bani, fixă sau procentuală din veniturile debitorului.
Conform Codului civil, întreținerea este datorată între:
-
Soți în timpul căsătoriei;
-
Foștii soți, dacă unul dintre ei este inapt de muncă din cauza unei incapacități survenite în timpul căsătoriei;
-
Părinți și copii, inclusiv în cazuri excepționale (de exemplu, un soț care a întreținut un copil vitreg poate fi obligat să continue dacă părinții biologici au decedat);
-
Bunici și nepoți, în absența părinților;
-
Frați și surori, în condiții specifice.
Cum se stabilește pensia de întreținere?
Pensia de întreținere poate fi stabilită:
-
Prin acord amiabil între părți, formalizat notarial sau încheiat în fața instanței.
-
Prin hotărâre judecătorească, atunci când părțile nu ajung la un consens.
Suma se poate calcula în două moduri:
-
Valoare fixă, care se indexează trimestrial cu rata inflației;
-
Cotă procentuală din veniturile debitorului (de obicei, între 25% și 50% din venitul net pentru un copil).
De la ce dată se poate cere pensia de întreținere?
Pensia se acordă de la data depunerii cererii în instanță. Există și cazuri excepționale în care se poate obține pentru o perioadă anterioară, dar numai dacă se demonstrează că debitorul a împiedicat în mod intenționat introducerea acțiunii.
Ce se întâmplă dacă debitorul nu plătește?
Neplata pensiei de întreținere poate avea consecințe juridice:
-
Executare silită prin sechestru pe salariu, conturi bancare sau bunuri;
-
Sancțiuni penale (art. 379 Cod penal) pentru neplata, cu rea-credință, timp de cel puțin trei luni.
Problema majoră în practică este dovada rea-credinței. Un debitor care nu are venituri oficiale, dar dispune de alte resurse (proprietăți, mașini, vacanțe scumpe), poate fi greu de tras la răspundere.
Aspecte mai puțin cunoscute
-
Nu există legătură între dreptul de vizită și pensia de întreținere
Un părinte care nu plătește întreținerea nu poate fi privat automat de dreptul de a-și vedea copilul. Totuși, dacă creditorul (de exemplu, un copil major) comite fapte grave împotriva debitorului (jigniri, încălcări ale legii), poate pierde dreptul la pensie conform art. 528 Cod civil. -
Pensia poate fi revizuită
Dacă situația financiară a debitorului sau a creditorului se schimbă semnificativ (șomaj, boală, creșterea veniturilor), suma poate fi majorată sau redusă prin instanță. -
Debitorii fără venituri oficiale
Mulți debitori își ascund veniturile sau lucrează la negru pentru a evita plata. În astfel de cazuri, instanța poate lua în calcul „posibilitatea de a dobândi mijloace” (art. 527 Cod civil), dar procesul poate fi anevoios. -
Restituirea pensiei necuvenite
Dacă se dovedește că pensia nu era datorată (de exemplu, creditorul își recâștigă independența financiară), sumele plătite în plus trebuie returnate.
Concluzie
Pensia de întreținere este un mecanism esențial pentru protejarea persoanelor vulnerabile, dar aplicarea ei în practică este adesea complicată. Este important ca atât debitorii, cât și creditorii să cunoască drepturile și obligațiile lor pentru a evita conflicte inutile și pentru a asigura un sprijin corect celor aflați în nevoie.
Dacă vă confruntați cu o astfel de situație, consultarea unui avocat specializat în dreptul familiei vă poate oferi lămuriri și soluții adaptate cazului dumneavoastră.
