- Concursul de titularizare
Egida oficială
Poartă un nume explicit: „Concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar” şi a avut loc în ziua de 13 iulie. Au fost evaluate cunoştinţele din disciplinele de bază ale fiecărui ciclu şcolar, iar interesul nostru a fost, desigur, limba română.
Profesorii, în lumea foneticii şi a noii gramatici
Să reproducem cerinţa raportată la primul domeniu: „Notează, pentru fiecare consoană din cuvântul sine, tipul acesteia, din perspectiva realizării fonetice, având în vedere modul şi locul de articulare”. Iată şi răspunsurile aşteptate, conform baremului de corectare: A. „După modul de articulare: s = consoană fricativă; n = consoană/sonantă ocluzivă”; B. „După locul de articulare: s = consoană dentală; n = consoană/sonantă dentală”. Am avea câteva observaţii: 1. ordinea firească este locul de articulare, urmat de modul de articulare; 2. consoana s este constrictivă fricativă (opusă constrictivelor lichide); 3. caracteristica „sonantă” aparţine altui criteriu de clasificare a consoanelor – cantitatea de zgomot –, conform căruia identificăm sonantele (l, m, n, r); 4. n este consoană ocluzivă/explozivă nazală, alături de m (opusă ocluzivelor propriu-zise); 5. consoana n este, într-o descriere completă, dentală alveolară (alături de l şi r).
Pentru rezolvarea celui de-al doilea subiect selectat de noi, precizarea este limpede, deşi abia se aşază noutăţile: „În elaborarea răspunsurilor, candidaţii se vor raporta la Gramatica limbii române, Editura Academiei Române, 2005”. Ca urmare, ceea ce până acum era o subordonată completivă indirectă în noua ediţie a lucrării elaborate de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” primeşte o altă etichetă. Aşadar, în enunţul „de ceea ce în viaţa de toate zilele se numeşte egoism” vom identifica o subordonată completivă prepoziţională, echivalentă cu complementul prepoziţional „de egoism”.
Din baremul de corectare: „frumuseţe este un cuvânt derivat cu sufixul -eţe”. S-ar fi cuvenit pentru un absolvent de filologie să fie solicitată delimitarea desinenţei de singular -e măcar prin paranteze, conform structuralismului lingvistic: frumuseţ(e), opus lui frumuseţ(i), cu desinenţa -i, pentru plural.
Fericire iluzorie sau anticipare?
Întâmplarea ce urmează pare o scenetă scrisă de un gimnazist participant la concursul de creaţie literară pentru realizarea programului artistic de la finele anului şcolar. În ziua probei scrise la limba şi literatura română pentru bacalaureatul de toamnă, 16 august, TVR 1 a difuzat la cel mai important telejurnal, cel de la ora 20, un reportaj dintr-un centru de examen. Un candidat era filmat în timp ce dialoga telefonic cu un coleg dintr-un alt centru de examen: „Nu-i completivă directă, bă deşteptule! E subiectivă. N-ai văzut că e cerută de un verb impersonal?” Am verificat subiectele: nici pomeneală de subiect de gramatică; totul era „regia” reporterei de la TVR. Peste ceva ani vom avea româna la bacalaureat.
