Municipiul Bacău și Județul Bacău s-au asociat pentru a realiza împreună o investiție: „Construire parcare ansamblu spitalicesc, Calea Mărășești, nr. 20B”. Studiul de fezabilitate a fost realizat de Interproiect SRL și trimis de Primăria Bacău către Consiliul Județean (CJ), din acesta rezultând că valoarea investiției va fi de 1,81 milioane de lei.
Din acești bani vor fi efectuate lucrări de racordare la canalizare, la sistemul de iluminat și de construire a unui sistem rutier nou (drumuri, trotuare, terasamente etc.). Consiliul Județean va suporta 90 la sută din costuri. Foarte frumos, toată lumea a fost de acord, chiar și aleșii județeni ai PNL, care au aprobat proiectul, dar un lucru bun nu poate rămâne nepedepsit.
Acest proiect i-a adus aminte lui Neculai Nechita de o nemulțumire mai veche: „De ce nu este modernizată și parcarea Consiliului Județean?” Prin asociere sau fără asociere. E rușinos ca cea mai importantă clădire administrativă a județului, situată în centrul municipiului Bacău, să nu aibă o parcare civilizată, acuză liberalul.
Oponentul nu e băcăuan
Reacția lui Sorin Brașoveanu, președintele CJ Bacău, a fost virulentă, acesta explicând că parcarea și clădirea nu sunt în proprietatea instituției pe care o conduce. E limpede că CJ Bacău ar încălca legea dacă ar investi într-un obiectiv pe care nu-l administrează, nici nu-i aparține. Și cine se împotrivește ca Palatul Administrativ să treacă din domeniul public al statului în domeniul public al județului? Klaus-Werner Iohannis, președintele României. „Legea a fost întoarsă de președintele țării de două ori și trimisă la CCR.
Actul normativ vizează Palatul Administrativ, inclusiv terenurile din spate. Acesta e adevărul! Noi avem proiect, am prins și bani pentru expertizarea clădirii și a terenurilor care țin de aceasta”, a afirmat Sorin Brașoveanu. Parlamentarii PSD au depus de două ori proiectul privind completarea Legii 213 pentru ca Palatul să poată fi transferat în proprietatea județului, iar CJ Bacău să aibă dreptul de a-l renova din bugetul propriu sau din fonduri europene. Clădirea a beneficiat de o slabare la exterior și o igienizare în interior, dar are nevoie de reparații serioase la acoperiș, subsol și de lucrări de consolidare.
Cine-i mai tare în răbdare?
Prima oară, Klaus Iohannis a refuzat să promulge legea, sesizând CCR, care a constatat încălcarea unor proceduri de legiferare. Nici a doua oară, președintele nu a fost de acord cu proiectul de act normativ și a sesizat din nou CCR. Invocând prevederi ale Codului Civil și ale Constituției, Iohannis a arătat că Palatul Administrativ este un bun ce face obiectul exclusiv al proprietății publice a statului (deci s-ar încadra la bunurile ce pot fi transferate), dar completarea Legii 213/1998 nu respectă norma de claritate, precizie și previzibilitate, fiind contrară art. 1 din Constituție.
CCR a admis obiecțiile președintelui, iar proiectul legii a ajuns iarăși la parlamentari. În final, acest război al nervilor va fi câștigat de cineva, probabil de tabăra care va dovedi mai multă tenacitate. „Noi nu vom renunța pentru că e o clădire simbol a județului. Vom face modificările solicitate și vom trimite din nou legea la promulgare”, a declarat Sorin Brașoveanu.
„Completarea prin legea criticată a art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, în sensul adăugării posibilității trecerii unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale prin lege, fără a se face distincție după cum bunurile fac sau nu obiectul exclusiv al proprietății publice, lipsește norma de claritate, precizie și previzibilitate, prin raportare la teza întâi a art. 860 alin. (3) din Codul civil, fiind contrară art. 1 alin. (5) din Constituție în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii. Un argument suplimentar încălcării acestei norme constituționale este reprezentat de faptul că, în prezența unor modalități alternative de trecere a unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ teritoriale, nu este clar care modalitate va fi aleasă și în baza căror criterii.” – fragment din Sesizarea de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998
