Contractul pe durata determinata va fi incheiat pe 36 de luni fata de 24 de luni, cu posibilitatea prelungirii. Perioada de proba va fi prelungita. Contractul individual de munca ar putea fi desfacut pentru neindeplinirea obiectivelor de performanta profesionala. Normele de munca vor fi elaborate de catre angajator, fara consultarea sindicatului si acordul salariatului.
In pofida protestelor sindicatelor, Guvernul României ramâne consecvent modificarilor Codului Muncii pe care le-a stabilit si este ferm hotarât sa le aplice. Primul-ministru Emil Boc continua sa sustina ca schimbarile preconizate vor facilita gasirea unui loc de munca si vor revigora economia. De partea cealalta, reprezentantii confederatiilor sindicale considera ca introducerea modificarilor propuse de guvern vor oferi angajatorului posibilitatea de a scapa mai usor de salariatii indezirabili. Dar ce noutati aduce initiativa legislativa a guvernului? Mare parte dintre ele se refera la contractul individual de munca si la timpul de lucru. In continuare, contractul de munca se va incheia pe durata nedeterminata ori determinata. Acesta din urma, insa, va fi pe o perioada de 36 luni fata de 24 luni, cum actul normativ prevede in momentul de fata, si va putea fi prelungit dupa expirarea termenului initial. Majorarea la trei ani a perioadei pentru care se incheie contractul pe durata determinata si introducerea posibilitatii de prelungire nu sunt agreate deloc de catre sindicalisti. Ei cred ca acestea vor avea drept consecinta cresterea nesigurantei salariatilor, din cauza generalizarii sistemului de angajari pe perioada determinata. In contractul de munca va fi introdusa si clauza care se refera la "obiectivele de performanta si criteriile de evaluare a realizarii acestora". Sindicalistii, insa, nu sunt de acord ca angajatorul sa stabileasca unilateral obiective de performanta individuala pentru salariati si criterii de evaluare. Ei considera ca aceasta deschide calea catre abuzuri, dat fiind faptul ca nu se precizeaza un sistem de limitare a obiectivelor de performanta ce pot fi stabilite. Astfel, angajatorul va putea stabili obiective imposibil de atins de catre salariat iar acesta, drept urmare, ar fi concediat cu usurinta, opineaza reprezentantii sindicatelor. Tot ca o noutate, angajatorul este liber sa ceara informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea, de la firmele la care aceasta a mai lucrat si cu instiintarea ei. La incheierea contractului va stabili o perioada de proba de 45 de zile, fata de 30, in prezent, pentru functiile de executie, si de 120 zile, comparativ cu 90 de zile, acum, pentru cei angajati pe posturi de conducere. In cazul persoanelor cu handicap, aceasta perioada va fi de maximum 30 de zile. La sfârsitul perioadei de proba, fiecare dintre partile contractante poate inceta contractul printr-o notificare scrisa, fara preaviz.
Program de lucru redus, salariu diminuat corespunzator
Angajatorul va avea posibilitatea sa reduca programul de lucru de la 5 la 4 zile lucratoare pe saptamâna, daca este nevoit sa intrerupa activitatea pe o perioada mai mare de 30 de zile, din motive economice, tehnologice, structurale sau similare. In acest caz, salariul va fi diminuat corespunzator. Daca din motive obiective se impune reducerea sau intreruperea temporara a activitatii pentru maximum 15 zile pe an, atunci unitatii ii este permisa trimiterea in concediu fara plata a salariatilor pe aceasta perioada. Si aceasta modificare este contestata de cate sindicalisti, pe motiv ca angajatorul va avea astfel posibilitatea sa invoce oricând faptul ca trebuie sa isi reduca activitatea, fara a mai fi obligat sa le plateasca salariatilor 75 la suta din salariul de baza, ca in somajul tehnic. In acelasi timp, insa, un angajator ar putea recurge la agenti de munca temporara pentru executarea unor lucrari ocazionale. Misiunea de munca temporara se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni. Dar durata poate fi prelungita pe perioade succesive care sa nu depaseasca, in total, 36 de luni. NIci aceasta noutate nu este sustinuta de catre sindicalisti, deoarece eliminarea situatiilor in care un angajator avea permisiunea sa apeleze la munca temporara, ii da dreptul sa recurga din ce in ce mai mult la aceasta modalitate de lucru. Ei trag o asemenea concluzie, deoarece salariul unui lucrator angajat in acest fel este protejat de lege doar la nivelul salariului minim garantat in plata.
Munca suplimentara, compensata dupa doua luni
Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamâna, inclusiv orele suplimentare. Va fi, insa, permisa prelungirea peste 48 de ore. Dar media orelor de munca, pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, nu va fi mai mare de 48 de ore pe saptamâna. Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil unitatii respective se pot negocia perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni. Din motive obiective, tehnice sau de organizare a muncii, contractul colectiv poate prevedea derogari de la durata perioadei de referinta, dar aceasta nu va fi mai mare de 12 luni. Extinderea nu va fi necesar sa fie trecuta in contractul colectiv de munca pe ramura. Aceasta va avea ca efect, in opinia sindicalistilor, eliminarea negocierii colective la nivel de ramura ca mecanism de extindere a perioadei de referinta. In ce priveste munca suplimentara, aceasta va fi compensata prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuare, si nu in 30 de zile, ca in prezent. In perioadele de reducere a activitatii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite ce se vor constitui intr-un cont din care sa compenseze in avans eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului. Si aceste propuneri sunt respinse de catre sindicalisti. "Mai intâi s-a prevazut ca salariatii nu au dreptul la nicio indemnizatie in caz de reducere a activitatii iar acum se acorda dreptul angajatorului de a pretinde efectuarea de ore suplimentare pentru eventualele zile platite in caz de reducere a activitatii. Astfel de reglementari sunt menite sa elimine orice responsabilitate sociala a angajatorilor", precizeaza Cartel "Alfa".
Norme de munca, fara acordul sindicatului sau al salariatului
Normele de munca vor fi elaborate de catre angajator, conform normativelor nationale in vigoare iar daca acestea nu sunt aplicabile unitatii respective, potrivit celor internationale specifice. Angajatorul va avea obligatia, insa, de a consulta sindicatul reprezentativ ori reprezentantii salariatilor, in legatura cu decizia de a aplica normativele internationale in normarea muncii. Elaborarea normelor de munca, fara acordul salariatului sau al sindicatului, va permite angajatorului sa le modifice oricând, unilateral, considera reprezentantii sindicatelor. Ei sunt de parere ca aceasta inseamna ca angajatorul va putea schimba dupa bunul plac salariul. "Salariatii vor deveni in acest fel sclavii propriului contract de munca", au concluzionat reprezentantii sindicatelor.
Elena Tintaru
Doina Mincu
„Este o miscare sindicala unica. Vor participa toate cele 5 confederatii mari. Vom stabili numarul de participanti din sistemul sanitar, tinând cont ca suntem cel mai mare sindicat, in functie de participarea de la celelalte confederatii. Cert este ca nu vom parasi Prefectura pâna când nu lista noastra de revendicari nu va fi trimisa de prefect la Bucuresti. Activitatea din spitale nu va fi afectatata de protestele noastre. Sanitas isi va transmite si propriile nemultumiri legate de reorganizarea spitalelor, de diminuarea grilei salariale, care afecteaza veniturile tuturor, si de planul Ministerului Sanatatii de reducere a numarului de paturi.”
Aurel Cretu, liderul Sanitas Filiala Bacau
