În iulie 1969, Dinamo Bacău a început pregătirile pentru sezonul care avea să-i aducă o performanță fără egal: prezența în „sferturile” Cupei Orașelor Târguri, precursoarea Europei League. Gruparea băcăuană a fost prima echipă din România calificată în turul patru al unei cupe europene.

Un campionat maxi-long

Au trecut 50 de ani. Ju-mă-ta-te de veac. S-a schimbat nu doar fotbalul, ci lumea întreagă. Viața. Un singur lucru a rămas la fel: farmecul acelei povești. O poveste, căci asta a fost parcursul european al lui Dinamo Bacău în stagiunea 1969-1970. O poveste începută cu ploaia de goluri dată maltezilor de la Floriana, în septembrie ’69, și încheiată cu ploaia de goluri primită pe „Highbury”, din partea „tunarilor” de la Arsenal, în martie ’70. Pe rând acum.

Ca în orice poveste. E loc și de prolog. Așadar, în iulie 1969, echipa băcăuană demara pregătirile pentru un sezon ce o vedea implicată pe trei fronturi: Cupa României, campionat și Cupa Orașelor Târguri, „bunicuța” Europei League. În Cupa României n-a fost loc de mari isprăvi. Și nici în campionat. Dimpotrivă. Dinamo Bacău a terminat ediția 1969-’70 a Diviziei A (una maxi-long, ce a durat de pe 16 august ’69 până pe 22 iulie ’70, cu o întrerupere de două luni pentru participarea României la Mondialul mexican) de-abia pe locul 9. În plus, pe 10 noiembrie, spre finalul turului, „alb-roșii” au pus-o și de o umilință: 0-8 cu Steaua, la București. Cu totul altfel au stat însă lucrurile în Europa. Iar de aici începe cu adevărat povestea.

David și zece debutanți

Pe 17 septembrie 1969, 8.000 de suflete se adunau pe stadionul „23 August” din Bacău pentru a vedea debutul european al echipei lor favorite. Sorții fuseseră generoși, scoțând în calea băcăuanilor pe maltezii de la Floriana La Valetta. Și, deși erau cu toții la primul lor meci de cupă europeană (excepție făcea doar Constantin David, cu o prezență la activ), dinamoviștii băcăuani au făcut scor cu Floriana: 6-0. Maltezul Grima și-a dat autogol în chiar primul minut de joc, Emeric Dembroschi a reușit o „triplă” (’11, ’73 din penalty și ’83), lista marcatorilor fiind completată cu golurile lui Petre Băluță (’24) și Daniel Ene (’87).

Antrenorul Valerică Neagu începuse cu Ghiță-Kiss, Nedelcu, Velicu, David-Vatafu, Duțan-Băluță, Dembroschi, D. Ene, Comănescu, locul acestuia din urmă fiind luat în partea secundă de Neumayer. În returul din Malta, Dinamo Bacău a utilizat același „11” de start. Numai că, de data aceasta, Neumayer a intrat în min. 68 în locul lui Băluță, iar Comănescu a fost schimbat, cu opt minute înainte de final, de Vasile Panait. Partida, disputată pe un teren fără gazon, cu o suprafață amintind mai degrabă de zgură, a dat din nou câștig de cauză românilor. Cu 1-0, unicul gol fiind înscris de Ene Daniel, în min. 81, în urma unui corner.

Regim alimentar „disociat”

În turul doi, altă mâncare de pește. Pește din Marea Norvegiei. Iar mâncarea este leit-motivul unui episod simpatic ce a precedat întâlnirea din prima manșă, de la Oslo, dintre gazdele de la Skeid și Dinamo Bacău. Cum diurna la deplasările de peste hotare era de numai trei dolari, iar prețurile afișate de norvegieni erau foarte piperate, Ion Alexandrescu, unul dintre oficialii federali ce i-a însoțit pe băcăuani la jocul tur din capitala Norvegiei, le-a spus lui Vătafu și compania: „Băieți, eu plec mâine dimineață la Federația lor, cu niște treabă și mă întorc după-amiază. Aveți însă grijă să nu mâncați prea mult, că iau ăștia pielea de pe noi la ce prețuri au”. La întoarcere, „Sfinxul” i-a întrebat pe jucători cum a fost la masă.

„Nea’ Ioane, te-am ascultat și n-am mâncat nimic la micul dejun. La prânz, însă, n-am mai rezistat și, răzbiți de foame, am ras tot”, a spus Aristică Ghiță. Alexandrescu s-a luat de cap: „Băi, păi la micul dejun trebuia să băgați în voi, că ăla era inclus în prețul cazării, nu la prânz, care-i contra-cost”. Regimul alimentar… disociat le-a priit însă băcăuanilor, care, cu un „11” în care-și regăsise locul și Mihai Rugiubei, au terminat prima manșă la egalitate: 0-0.

„Hai să-ți arăt Parisul noaptea”

În returul de la Bacău, Dinamo a trecut cu 2-0 de Skeid. Ambele goluri au fost semnate de Emi Dembroschi (min. 47, din 11 metri și ’68), dar cel mai bun om de pe teren a fost desemnat Alexandru Comănescu. Dinamo Bacău devenea singura echipă românească rămasă în cursă în cupele europene în acel sezon. Turul al treilea al Cupei Orașelor Târguri se anunța însă mult mai dificil. La orizont se întrezăreau cețurile Scoției. Și FC Kilmarnock, care, chiar în acel an își sărbătorea centenarul.

Turul programat pe 17 decembrie, pe „Rugby Park”, s-a disputat pe o vreme câinoasă. Scoțienii au atacat în draci. Au deschis scorul prin Morisson în min. 50 și au căutat cu înverșunare și golul doi. Reduta băcăuană, condusă de Ghiță și Nedelcu, a rezistat. Mai mult, în min. 73, la o minge respinsă de apărare, Băluță a șutat cu sete, stabilind scorul final: 1-1. Remiza de la Kilmarnock a adus un bonus neașteptat băcăuanilor: o noapte și o zi în Paris.

Ceața a împiedicat aeronava British Airways să aterizeze la timp pe Orly, iar delegația băcăuană a ratat cursa Tarom care urma să o readucă în țară. Compania britanică i-a cazat pe banii ei pe dinamoviști, aceștia primind și o diurnă-supliment: doi dolari! Băcăuanii s-au plimbat toată noaptea prin Orașul-Lumină, trecând și pe la Moulin Rouge, iar debutanul Mircea Pană, mare colecționar de ilustrate, și-a cheltuit întreaga diurnă pe vederi pariziene.

Charlie George/ Superstar

Partida retur, desfășurată pe 13 ianuarie 1970, s-a dovedit o ilustrată pe spatele căreia Mircea Pană s-a semnat cu două bare și o pasă de gol, iar Ene Daniel a timbrat-o cu o „dublă”. 2-0 și Dinamo Bacău intra în turul patru al Cupei Orașelor Târguri! În turul patru, dar și în istorie, fiind singura echipă românească ajunsă atât de departe într-o competiție europeană inter-cluburi. În „sferturi”, băcăuanii au dat peste cel mai dificil adversar posibil: Arsenal Londra. Echipa lui Radford, pe care Dembroschi l-a considerat un fotbalist mai bun decât Pele, echipa extremei Marinello și a puștiului-minune Charlie George, despre care galeria „tunarilor” cânta (Nick Hornby dixit) „Charlie George/ Superstar/ A băgat spaima-n portar”, iar fanii echipelor adverse răspundeau, în bășcălie, „Charlie George/ Superstar/ Dă din cur că-i poponar”.

Echipa din țara campioanei mondiale, echipa care avea să câștige până la urmă trofeul, iar un an mai târziu „dubla” campionat – Cupa Angliei. Colac peste pupăză, la meciul tur, din 11 martie, de la Bacău, gazdele nu i-au putut folosi pe Dembroschi (suspendat după cartonașul roșu văzut în finalul returului cu Kilmarnock) și Băluță (accidentat). Chiar și în aceste condiții, Dinamo a rezistat o repriză. „Hai, băieți, hai că se poate. Hai peste ei”, turuia Valerică Neagu la pauză. „Ce dracu, bre’, vezi alt meci? Dacă nu băgăm capul la cutie, ne umflă lorzii curul”, a replicat în stilu-i caracteristic, regretatul Aristică Ghiță.

Transpirat, uscat, văzut TV, fript

În repriza secundă, Arsenal, care venise în România inclusiv cu bucătar și cu căpșuni pentru desert, a marcat de două ori prin Sammels (’58) și Radford (’81), tranșând practic calificarea. Doar activiștii de partid mai puteau crede că Dinamo Bacău va întoarce rezultatul la Londra. Și numai ei puteau să-l certe pe Madocsa Kiss pentru faptul că Marinello îl învârtise pe toate părțile: „Păi bine, tovarășu’, să te dribleze pletosu’ ăla chiar de fiecare dată?”. Kiss, care ne-a părăsit și el între timp, a avut o replică rămasă de pomină: „La ce viteză avea, nici nu-l vedeam. Când venea spre poarta noastră, mă transpira, iar când pleca înapoi spre poarta sa, mă și usca”.

Returul, jucat pe 18 martie, a fost prilej pentru alte anecdote. În magazinele londoneze, când se vedeau pe monitoarele camerelor de supraveghere, băcăuanii se simțeau în al nouălea cer („băieți, fiți atenți, ne dau la televizor”), iar când a pășit desculț pe gresia din vestiarul pe „Highbury”, Dembroschi s-a fript la tălpi: „Nu-mi puteam imagina că poate exista sistem de încălzire prin pardoseală”. Pe teren, Arsenal a dat șapte goluri (Radford-7 și 77, Sammels- 22 și 26, Mc Lintock-45 și George- 59 și 83), Dinamo Bacău doar unul, prin Băluță, în min. 33, la scorul de 3-0. După joc, Aristică Ghiță a sărit la singurul marcator băcăuan: „Te-ai trezit tu, cucuveaua dracu’, să dai gol și să-i înfurii pe lorzi, ca să-mi dea alte patru boabe”. La 50 de ani distanță, povestea continuă să aibă același farmec nebun.



PUBLICITATE