La Căminul Cultural din satul Cârligi, comuna Filipeşti a avut loc un eveniment important pentru istoria satului: sărbătorirea a 450 de ani de la prima atestare documentară a satului Cârligi.
Evenimentul a fost organizat de un Grup de iniţiativă alcătuit din fii inimoşi ai satului: Marilena Rozenberg, Georgeta Zaim, Nicu Paraschiv, Ticu Ghirvu, Maricica Frigură, Rădiţa Brumă, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Filipeşti. Primarul Petrică Lungu a dezvelit placa aniversară de pe peretele Căminului Cultural Cârligi iar slujitorii bisericii din satul Cârligi au oficiat o slujbă de tedeum pentru aniversarea celor 450 de ani a satului.
Conform istoricului Dr. Marius Chelcu de la Institutul de Istorie A.D. Xenopol Iași, între anii 1400 şi 1432, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, lui Ilieş paharnic, contemporan cu întemeierea Moldovei, i s-a acordat stăpânirea asupra unor moșii printre care și Cârligi. Este vorba de Ilieș al lui Dumitru, sau Dumitrovschi, fiul lui Dumitru. Actul lui Ilieș s-a pierdut, dar pe baza lui fiii, nepoții, strănepoții și răstrănepoţii lui Ilieş paharnic au stăpânit şi-au împărţit sau au vândut moşiile pe care le moşteniseră de la strămoşul lor. Pierderea actului de la Alexandru cel Bun, face ca prima atestare a satelor Cârligi, Corlăteşti, Bălăceşti şi Bereşti să fie mai târzie, din 13 iunie 1569, atunci când răstrănepoții paharnicului şi-au împărţit moşiile. Lui Ion Iaţco pârcălabul de Cetatea Nouă (de la Roman), răstrănepotul boierului Ilieş, îi revin satele Cârligi și Corlătești.
În vechiul document, satul Bereşti este satul de astăzi Bereşti-Bistriţa, comuna Bereşti-Bistriţa, județul Bacău, satul Corlăteşti este satul inclus în satul Brăeşti, comuna Cornu Luncii, județul Suceava iar satul Bălăceşti este probabil satul Bălăceana, comuna Bălăceana, județul Suceava.
Cel dintâi document istoric care atestă existența satului Cârligi este cel din 13 iunie 1569 emis de Bogdan al IV-lea Lăpușneanu, domnul Moldovei.
Sala Căminului Cultural s-a dovedit neîncăpătoare pentru fii satului care au dorit să participe la eveniment. Aici au urmat o serie de prelegeri moderate de prof. înv. Georgeta Zaim şi susţinute de: Dr. Simona Drob – Director executiv interimar la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bacău, Dr. etnolog Dorinel Ichim – autor a 25 de cărţi publicate dintre care 10 monografii de comune, inginer Dumitru Brăneanu – scriitor, om politic, autor a 14 volume de poezii, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău, Lia Chelaru – profesor de limba română în Bacău, fiu al satului, Dr. Elena Isabelle Tamba – cercetător la Institutul Filologie Română A. Philippide Iaşi, Dr. ing. Marilena Rozenberg – Cluj Napoca, ing. Mihai Ştirbu – scriitor, redactor şef Revista Moldova Literară Iaşi şi preotul Ioan Munteanu care de 30 ani slujeşte în parohia Cârligi.
Cu această ocazie s-au împărțit sătenilor și broșuri aniversare cu istoricul satului Cârligi, concepute de Marilena Rozenberg. În broșuri se amintește și de trei mari personalități ale satului: Dinu Zarifopol, Christina Zarifopol-Illias și pictor Dimitrie Grigoraş.
Dinu Zarifopol (n.1921 la Cârligi – d. 2002 la Cârligi) este unul din urmașii boierilor Zarifopol, care timp de aproape 100 de ani au fost proprietarii moşiei Cârligi și ai conacului. A fost avocat și scriitor iar în cele patru romane ale sale: Naufragiul, Moartea lui Levi, Şah la rege şi Crima generalului a imortalizat frământările din viața de la conac în perioada de cel de- al doilea război mondial. A iubit mult satul, pentru că nimeni altcineva decât el, nu a evocat în scrierile sale satul Cârligi, denumit metaforic în romane Rămureni.
Fiica lui Dinu Zarifopol, Christina Zarifopol-Illias căsătorită cu un descendent a lui Bădița Vasile a Ilioaei, dascălul lui Ion Creangă, trăiește în America și a predat la Universitatea Indiana Bloomington. În anul 2000 a publicat volumul „Dulcea mea Doamnă, Eminul meu iubit. Corespondenţă inedită Mihai Eminescu – Veronica Micle’’, un excepţional bun cultural naţional cuprinzând 93 scrisori ale lui Mihai Eminescu către Veronica Micle și 15 scrisori ale Veronicăi către Mihai Eminescu, scrisori aflate în posesia unor membri de familie și scoase la lumină la sfatul mamei ei, prin această carte. Pentru acest lucru a fost răsplătită în anul 2000 de Președintele României și i s-a conferit Ordinul Serviciul Credincios în grad de Ofițer.
Dimitrie Grigoraş, născut în anul 1934, este un cunoscut pictor, grafician, artist monumentalist care trăiește în București și lucrează în atelierul său din strada Pangrati. Este autor al unor opere de artă monumentală (mozaicuri, sgraffito, frescă, tapiserie) care se află la Bucureşti, Iaşi, Drobeta-Turnu Severin, Piteşti, Deva. A creat tapiserii de dimensiuni impresionante: „Încoronarea lui Ştefan cel Mare”- 4,5 x 6 m de la Palatul Culturii din Iaşi, „Cuza Vodă, Domn al Principatelor Unite Moldova şi Muntenia”- 9 x4,5 m de la Muzeul Unirii din Iaşi, la care a lucrat nu mai puţin de nouă ani. Talentul său a fost răsplătit cu numeroase premii. Artist plastic profesionist, este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din anul 1963, Secţia Pictură – Bucureşti. Au fost prezenți în sală cei doi frați ai domniei sale:Grigoraș Vasile din Iași și Grigoraș Ioan din Cârligi.
Grupul de iniţiativă, alături de dedicaţiile în versuri făcute de colonel în rezervă Paraschiv Nicu – fiu al satului, a acordat premii în bani pentru Cel mai în vârstă cârligean – Maria Morţun de 98 de ani şi pentru un Patriot al satului Cârligi – Gheorghe Cârcel, un om credincios, poet popular, un om cu suflet mare pentru satul lui.
Sătenii au fost cuprinşi de emoţie când pe scenă au urcat copiii din ansamblul de dansuri Roua Precistei al şcolii gimnaziale Filipeşti, coordonaţi de prof. Elena Delia Patrașcu, cei care duc mai departe tradiţia, cântecul şi folclorul autentic din zonă. Solista de muzică populară Andreea Gabriela Apetrei, fiică a satului a încântat atmosfera și a înseninat frunțile pline de griji ale bătrânilor.
După-amiaza aniversară s-a încheiat cu poveşti nesfârşite între fii satului, pline de amintiri hazlii sau duioase.
LA MULŢI ANI, CÂRLIGI !
Dr. ing. Marilena Rozenberg, fiică a satului
