Președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Doru Dinu Glăvan, s-a aflat, recent, pentru a doua oară în Bacău, la o întâlnire cu membrii filialei Bacău-Neamț a acestei organizații, dar și cu studenții Facultății de litere a Universității „Vasile Alecsandri”. Președintele UZPR a vorbit despre rolul Uniunii ziariștilor profesioniști, despre relația profesioniștilor din presă cu cei mai tineri jurnaliști, despre rolul UZPR de a reuni calitățile celor două categorii, pentru promovarea unui jurnalism de calitate și pentru determinarea unei percepții corecte a jurnalismului în etapa istorică pe care o traversăm. Calitatea jurnalismului trebuie să determine și calitatea consumatorilor de informații.
– „Tinerețea se îmbină foarte bine cu maturitatea, precum și maturitatea cu tinerețea”, ați spus, la Bacău, domnule președinte, vorbind despre jurnalism și despre rolul UZPR în îmbinarea celor două categorii de jurnaliști, dar și de consumatori de presă. Deviza UZPR este „Împreună scriem istoria clipei!”, inspirată de o definiție a ziaristului dată de Albert Camus. UZPR a împlinit, recent, o sută de ani. Cum o descrieți, cum o recomandați?
– UZPR este acum cea mai importantă organizație profesională din România, cu peste 3.500 de membri, cu jurnaliști din toate trusturile de presă (radio, televiziune, presă scrisă și online) și cu autori de cărți de publicistică și de ziaristică. Această Uniune nu atestă neapărat calitatea de ziarist, ci mai ales creația jurnalistică și publicistică. Pentru că Uniunea cuprinde lucrători din redacții, dar și colaboratori permanenți ai presei scrise, ai radioului, televiziunii și publicațiilor online. Uniunea a fost înființată pe 11 ianuarie 1919, după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, când jurnaliștii din București s-au hotărât să dea tonul unei armonii, pentru că tot mulți dintre ei au contribuit la ceea ce a însemnat Marea Unire, dovadă că în primul parlament România Reîntregită au fost și foarte mulți jurnaliști. Ceea ce înseamnă că breasla aceasta este foarte importantă. Iar noi suntem și astăzi ferm hotărâți să mergem spre publicul larg, să-i vorbim despre valorile publicisticii românești din toate timpurile.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști a traversat perioada interbelică, perioada de după 1944, a comunismului, și din 1990 etapa democrației libere, a libertății excesive de exprimare.
– Presa clasică, așa cum am cunoscut-o mai ales noi, cei cu mai multă cu experiență de viață, traversează o perioadă specială – pentru a nu o numi altfel. Internetul, mai ales, impune alte maniere de a înțelege realitatea, evenimentele de lângă noi sau din toată lumea. Cum este perceput acum acest mijloc de informare în masă atât de important timp de peste două sute de ani?
– Despre presă au fost întotdeauna opinii diferite. Acum opiniile nu sunt mai proaste decât altădată. Avem diferite păreri și convingeri, dar trebuie să avem încredere în puterea noastră de a discerne adevărul în tot ce se oferă pe piața presei, să avem înțelepciunea de a accepta diferitele informații și opinii pe care le primim, dar, desigur, să le și filtrăm. Un obiectiv al UZPR este de a încerca să transmitem publicului că dorința noastră este ca și el, publicul, să știe să discearnă, să nu urmărească doar un singur post de televiziune, un singur post de radio, să nu citească un singur ziar sau un singur canal online. Atunci și părerea despre presă se va schimba. Este un proces îndelungat, pe care îl urmărim.
– Mai are presa „cârlig” la cei tineri? Mai are combatanți dintre ei? Se simt în acest domeniu efectele istoricului conflict dintre generații?
– Însăși UZPR 2020 are foarte mulți tineri. Nici o treime dintre cei 3.500 de membri nu sunt jurnaliști care au ajuns la vârsta pensionării, dar ei au în urmă o carieră profesională excepțională și au făcut școală cu cei care îi urmează. Nu poți să desparți maturitatea, sobrietatea, cunoștințele, pregătirea seniorilor de avântul tinerei generații, pentru că de la ei trebuie luat tot ce este bun. UZPR are 42 de filiale, dintre care 36 în țară, celelalte în străinătate, în diaspora – în Europa, în SUA, în China, în Australia, în Canada. Și acolo, în acele medii sociale și profesionale sunt probleme. Sigur, generațiile uneori nu se înțeleg perfect între ele, dar politica noastră este să-i adunăm pe toți, să stăm de vorbă împreună, să ne cunoaștem între noi. Iar când unii merg la locul lor de muncă și răspund intereselor politice, economice sau de altă natură, să nu uite că s-au întâlnit cu ceilalți care au alte convingeri și să fie atenți cum vorbesc despre problemele spinoase.
– Portretul lui Eminescu și tricolorul românesc stau pe frontispiciul UZPR.Toate acțiunile Uniunii stau sub aceste embleme.
– De la Eminescu încoace, marii scriitori care au traversat perioadele au fost, cei mai mulți, ziariști, oameni care au făcut ziare, au fost editorialiști, oameni care și-au spus cuvântul pentru opinia publică. Peste 80% dintre cei pe care i-am prețuit și îi prețuim. Așa cum trebuie să-l prețuim mult pe Eminescu. Motiv pentru care el este pe frontispiciul UZPR, considerând că a fost, mai întâi, ziaristul epocii sale, cum a fost și „poetul nepereche”. Evident, Eminescu nu a fost doar ziarist și poet, ci un om care stăpânea foarte multe cunoștințe economice, geostrategice, geopolitice. A fost și cronicar de teatru și cronicar muzical. El trebuie să fie un mentor pentru noi, nu pentru numele lui, ci pentru ceea ce a lăsat pentru el. Din păcate, globalizarea, mondializarea, generalizarea care se manifestă acum, la o comandă probabil de undeva venită, duce și la ideea că națiunile nu mai au nevoie de identitate, de conștiință națională. Și este și la noi pericolul să ne pierdem identitatea. UZPR militează, însă,pentru păstrarea ideii că trebuie să ne îngrijim de identitatea noastră națională. Noi nu suntem trust de presă, dar edităm revista UZPR și revistă culturală „Cronica timpului”. Dar și ziarul „Certitudinea”, cu apariție bilunară, o publicație care tratează teme de istorie, un ziar împotriva a tot ce este antiromânesc (nu antisemit, nu antimaghiar sau antirusesc!). Trebuie să ținem la nația noastră!
– Spre ce far îndreaptă UZPR jurnalismul profesionist?
– Noi vrem să conducem spre un jurnalism care să fie apreciat de lume. De aceea vrem să vedem cum poate statul să susțină (nu să sponsorizeze!) presa, cum se întâmplă în foarte multe țări europene și din America. Vom milita pentru aceasta și cred că se vor găsi soluții.
Dorim să ne adresăm publicului să încerce să aprecieze prin propria conștiință informațiile care apar în presă. UZPR face multe activități, pentru că este de utilitate publică prin creație jurnalistică și publicistică.
Noi luptăm să impunem în calendarul național și Ziua Ziaristului Român pe 28 iunie. Pe 28 iunie 1883, Mihai Eminescu scria în ziarul „Timpul” despre libertatea presei, pe care o cerea imperios. Atunci a și fost încătușat, pus în cămașa de forță și îndepărtat. Curând i s-a tras și moartea. Nu e ușor să determinăm o astfel de sărbătoare, pentru că astăzi nu toți jurnaliștii din România vor să spună că sunt români. Dar noi, în UZPR, numai împreună scriem istoria clipei.
