O toamna foarte secetoasa, pâna la limita cu dezastrul, o iarna calda, prafoasa si, de asemenea, uscata i-au adus pe agricultori in pragul disperarii. Din fericire, in februarie a nins. Zapada asternuta pe câmp poate salva anul agricol 2012, dar nu integral. Mai trebuie apa si in martie.
Un an agricol de exceptie, asa parea 2011 pâna prin octombrie. Au urmat patru luni fara precipitatii. Dupa seceta din toamna, care nu le-a permis plantelor sa rasara, ninsorile din februarie au fost o adevarata binecuvântare pentru fermieri si tarani. Totusi, apa care va rezulta din topirea zapezii nu va fi suficienta pentru a anihila raul facut de seceta. Deficitul de apa din sol a fost de 100 de litri/mp. Faptul ca in ianuarie am avut precipitatii de 13,8 litri/mp, iar in februarie de 65 litri/mp, rezolva partial problema, arata Ioan Chiriac, directorul DADR Bacau. "Prima ninsoare a prins pamânul dezghetat. Si acum, sub stratul de zapada, pamântul e dezghetat in continuare, ceea ce permite absorbtia apei. Desi s-a incalzit, nu se vad siroiri puternice pentru ca pamântul se comporta ca un burete." Dintre culturile de toamna, cel mai mult a suferit rapita. "S-a semanat pe 4.225 hectare si a rasarit pe 2.300 ha, arata Ioan Chiriac. Pentru grâu, nu au fost conditii optime de infiintarea culturilor si a rasarit foarte târziu. Din cele 13.500 ha semanate, pe 1.500 ha nu a rasarit nimic sau a rasarit foarte putin."
Sunt necesare trei zile de ploaie
Fermierii nu stiu exact cât s-a pierdut din ce s-a semanat in toamna. Ei presupun ca, pe anumite tarlale, e vorba de circa 50 la suta, la rapita, si 20 la suta, la grâu. "Zapada cazuta in februarie rezolva problema secetei doar partial. A mai imbunatatit cât de cât regimul hidric al solului, dar deficitul este, inca, destul de mare" afirma ing. Laurentiu Baciu, administrator Romagria si presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din România (LAPAR). Important e sa cada precipitatii in martie, sub forma de lapovita si ninsoare, iar in aprilie sa ploua. Agricutorii nu si-au pierdut total sperantele: "Ca sa scapam de deficit ar mai trebui 100 de litri/mp, ceea ce ar insemna trei zile de ploaie, arata ing. Baciu. Exista sanse, mai ales ca pentru luna aprilie sunt anuntate ploi, iar asta va ajuta la rasarire, ceea ce e foarte important." Oficial, insa, nu exista date privind cantitatile de preciptatii care vor cadea in aprilie deoarece meteorologii refuza sa faca prognoze pe termen lung. "Vom sti adevarul in primavara" spun fermierii, adaugând ca tot atunci vor decide daca vor "intoarce" culturile.
Vinul, mai putin si mai scump
Pentru pomii fructiferi si vita de vie, pericolul cel mare il reprezinta inghetul, nu seceta. Fata de 2011, când media lunii februrie a fost de -2 grade, in 2012, a coborât la -15 grade, dar au fost si nopti cu -27, -28 sau chiar -30 de grade. Din fericire, toamna a fost lunga si lemnul a apucat sa se coaca. "Zapada care a cazut in a doua parte a iernii a rezolvat problema deficitului de apa, arata Constantin Teodorescu, administrator Ceravis SA. Cât priveste temperaturile scazute, pentru ca pomii se aflau in repaos profund si nu au fost ferestre de caldura, vorbesc despre ce s-a intâmplat in Itesti, nu cred ca vor fi probleme." In zonele in care au existat perioade calde urmate de perioade foarte reci, exista pericolul ca pomii sa fi suferit transformari care sa-i fi facut vulnerabili la inghet. Cele mai sensibile la ger sunt "sâmburoasele", adica livezile de ciresi, visini, caisi, piersici, iar la vita de vie, soiurile nobile.
Silvia Patrascanu
