O propunere legislativă depusă recent la Senat aduce în prim-plan o modificare esențială a Codului Civil, menită să repare o nedreptate juridică semnalată inclusiv de Curtea Constituțională: extinderea explicită a dreptului la despăgubiri morale și pentru victimele indirecte, în cazurile de vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății unei persoane.
Inițiativa vine în contextul în care, până acum, legea nu preciza clar că apropiații unei victime – precum părinții, copiii, frații, surorile sau soțul – pot solicita daune morale pentru suferința provocată de restrângerea vieții lor familiale și sociale ca urmare a traumelor trăite de persoana rănită, scrie avocatnet.ro.
O corectură legislativă inspirată de o decizie a Curții Constituționale
Propunerea de modificare intervine asupra articolului 1.391 alineatul (1) din Codul Civil, care se referă la daunele morale acordate în urma vătămării sănătății sau integrității corporale. În forma actuală, articolul menționează posibilitatea acordării unor despăgubiri pentru „restrângerea posibilităților de viață familială și socială”, dar nu indică expres cine sunt persoanele îndreptățite.
Această lipsă de claritate a dus, de-a lungul timpului, la interpretări divergente în instanțe. Unele au considerat că doar victima directă are dreptul la despăgubiri morale pentru restrângerea vieții personale și sociale, excluzând familia apropiată, chiar dacă impactul psihologic și social asupra acesteia era evident.
În Decizia nr. 342/2024, Curtea Constituțională a României a corectat această omisiune legislativă, declarând neconstituțional articolul menționat „în măsura în care limit[ează] posibilitatea victimelor indirecte de a fi despăgubite pentru restrângerea posibilităților lor de viață familială și socială”. Curtea a argumentat că suferința resimțită de rudele apropiate ale unei victime grav rănite nu este mai puțin reală sau mai puțin demnă de protecție.
Ce prevede noua propunere legislativă
Modificarea legislativă propusă adaugă o mențiune clară: „Au dreptul la despăgubiri pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială și persoanele prevăzute la alin. (2)”, respectiv ascendenții, descendenții, frații, surorile, soțul victimei sau alte persoane care pot dovedi suferință morală prin ricoșeu.
Această formulare elimină ambiguitatea și recunoaște suferințele psihice ale celor afectați indirect de un accident sau o agresiune, chiar și în cazurile în care victima supraviețuiește.
În plus, pentru a evita interpretările subiective sau excesive, inițiatorii propunerii introduc și criterii clare de evaluare a daunelor morale:
-
natura relației dintre victima directă și persoana vătămată indirect;
-
gravitatea vătămării suferite de victima directă;
-
caracterul permanent sau ireversibil al prejudiciului.
În pas cu legislația europeană
Prin această modificare, România ar face un pas important pentru alinierea legislației sale la tendințele europene, unde majoritatea statelor recunosc dreptul rudelor apropiate de a fi despăgubite pentru traumele indirecte suferite.
Această reglementare reprezintă, totodată, un gest de umanitate juridică: recunoașterea faptului că durerea și suferința nu se opresc la limita victimei directe, ci afectează profund întreaga familie.
Ce urmează
Propunerea legislativă trebuie să treacă prin procedura parlamentară obișnuită: votul în Senat și Camera Deputaților, promulgarea de către Președintele României și publicarea în Monitorul Oficial. Abia după finalizarea acestor etape, modificarea va putea produce efecte juridice.
Până atunci, rămâne un semnal important pentru sistemul judiciar, pentru societate și, mai ales, pentru familiile greu încercate ale victimelor: suferința lor contează și trebuie recunoscută.
