Deteriorarea acoperisurilor cauzeaza slabirea structurii de rezistenta a blocurilor. Riscul seismic al constructiilor creste anual. La ora actuala, 90 la suta din blocuri au perioada de valabilitate expirata de mai bine de 20 de ani. Lipsa lucrarilor de reabilitare va transforma blocurile din Bacau in candidate la bulina rosie.

90 la suta dintre blocurile Bacaului sunt construite in perioada 1956-1989. Conditiile impuse de regimul comunist privind restrictionarea folosirii materialelor de calitate superioara au consecinte nefaste asupra blocurilor si a locuitorii acestora. Blocurile au fost proiectate cu acoperis de carton bitumat, a carui valabilitate este de numai 10 ani… Situatia este cu atat mai dramatica cu cat exista constructii care nu au mai fost modernizate de 50 de ani. Lipsa unor lucrari de reabilitare a acoperisului dezavantajeaza nu numai locatarii de la ultimul etaj, ci intregul bloc. Infiltrarile in structura imobilului conduc, intr-o prima faza, la fisuri si degradari ale tencuielii si varului. Dar, degradarile nu se opresc aici, ele afectand in final structura de rezistenta a imobilului. Consecinta: cresterea riscului seismic al constructiilor…”Degradarea acoperisului afecteaza toata cladirea, a declarat Adrian Sichitiu, inspector sef in cadrul Inspectoratului Teritorial in Constructii Bacau. Este foarte important ca la toate blocurile sa se realizeze lucrari de modernizare a acoperisului. Nu este de datoria statului sa vina si sa se ingrijeasca de intretinerea blocurilor, ci a asociatiei de locatari”. In caz contrar, apa infiltrata in structura de rezistenta a blocurilor determina scaderea rezistentei la cutremur… Acoperisul este un bun comun, la reabilitarea caruia trebuie sa participe financiar toti locatarii imobilului.

Asociatiile si-au luat mana de pe acoperis

Problema intretinerii acoperisurilor este cea mai spinoasa in relatiile dintre locatarii blocurilor si dintre acestia si asociatia de proprietari. De obicei, cheltuiala pentru izolarea terasei este suportata de proprietarii de la ultimul etaj, desi legea prevede clar ca intretinerea spatiilor comune cade in sarcina tuturor locatarilor. Pentru ca pe cei de la etajele inferioare nu-i afecteaza de la inceput infiltratiile, nu contribuie cu bani decat atunci cand le ploua si lor in casa. Or, pana cand apa ajunge si la vecinii de dedesubt, apartamentele ghinionistilor de la ultimele etaje ajung o ruina. De aceea, multi renunta la colaborarea cu vecinii si se inhama singuri la treaba. Ei spera ca asociatia sa ii sprijine in recuperarea banilor. Multi administratori se spala pe maini, motivand ca atata timp cat vecinii nu au fost de acord cu investitia, nu pot fi taxati. Exista totusi o cale. “Daca lucrarea s-a facut in regula, cu o firma si cu deviz, putem repartiza cheltuielile pe fisele de intretinere ale tuturor coproprietarilor”, ne-a declarat Dan Mocanu, administrator al Asociatiei “Calugareni Nord”. Cum majoritatea presedintilor si administratorilor prefera sa nu se amestece in aceasta problema “delicata”, acolo unde proprietarii de la ultimele etaje nu au putere financiara pentru repararea acoperisului degradarea cuprinde tot imobilul. Scris de Iulia CUCU / Doina MINCU



PUBLICITATE