Anul acesta, iarna a venit târziu, dar bine. Viscolul din februarie s-ar putea sa ne coste mai mult decât toata iarna trecuta. In 2011-2012, lucrarile vor ajunge la 1100-1200 euro/km. Seful SPJD afirma ca toti cei 935 km au fost deszapeziti. Asta ar insemna 1.122.000 de euro, adica in jur de 48 de miliarde de lei vechi.
Deszapezirea drumurilor din judetul Bacau este realizata de firma Tehnostrade SA, a lui Dorinel Umbrarescu, in baza unui contract cadru cu durata de 4 ani, incheiat in 2008. Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, afirma ca tocmai din acest motiv nu au fost probleme cu deszapezirea. Sa faci licitatie in fiecare an inseamna sa pierzi câteva luni, iar daca rezultatul este contestat, lucrarea poate fi blocata inca 30 de zile. La licitatia din 2008 s-au prezentat Tehnostrade, care a propus 56 la suta din pretul estimat de CJ Bacau, si Pa & Co, care a venit cu 90 la suta. Lucrarile de deszapezire sunt efectuate iarna, facturate in martie-aprilie si platite de CJ Bacau prin august-septembrie, mai exact, cu o intârziere de 3-4 luni. S-a intâmplat ca ultima transa sa fie de 10 miliarde si sa fie achitata abia in iarna urmatoare. E un risc pe care firma si l-a asumat având in vedere avantajele unui contract pe termen lung, care ii confera siguranta si care ii aduce bani si atunci când nu ninge. "Cu toate ca au fost foarte multe discutii legate de plata facturilor, as aprecia activitatea Tehnostrade de la buna la foarte buna", a afirmat Dragos Benea, adaugând ca se declara multumit de modul in care s-a intervenit in cei patru ani de contract, dar si in 2012, când am avut o "iarna puternica". Nu la fel de multumiti au fost contribuabilii. Au existat numeroase reclamatii privind drumurile din zonele Sascut, Urechesti, Podu Turcului, Huruiesti. "La orice deszapezire exista plângeri, a afirmat Dragos Benea. Cu atât mai mult intr-o iarna ca aceasta. Nu poti sa abordezi 1000 de kilometri de drum in aceeasi masura."
O disputa cu „miros electoral”
Nici prefectul Constantin Scripat nu a fost multumit de felul in care s-a actionat in judet. El a afirmat public ca va ancheta modul in care s-a efectuat deszapezirea, in iarna asta, dar si cum au fost cheltuite cele 10 miliarde primite de la CJ Vrancea, anul trecut. Dragos Benea sustine ca nu s-a primit niciun leu, in 2011, de la CJ Vrancea. "Abia astept sa se constituie comisia si sa faca verificarile. As vrea sa se verifice ieri, daca s-ar putea. Poate sa verifice orice vrea din tot ce s-a facut in cei patru ani cuprinsi in contractul cu firma de deszapezire", declara presedintele CJ. Ca reactie la criticile prefectului, Dragos Benea afirma ca ce s-a intâmplat in catunul Palanca din comuna Huruiesti, unde locuitorii au fost salvati de jandarmi, "chiar este o problema a Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta", si nu a Serviciului Public Judetean de Drumuri (SPJD). Cât priveste acuzatiile aduse de Constantin Scripat cu privire la faptul ca a lipsit de la sedintele CJSU, Dragos Benea afirma ca el a fost prezent in teren si ca CJ Bacau a fost reprezentat la absolut toate intâlnirile comitetului. "Pentru mine, tot ce s-a intâmplat are miros electoral. Eu am judecat corect, mi-am vazut de treaba si asa voi face in continuare", afirma Benea.
SPJD verifica 935 km cu 15 angajati
Lucrarile de deszapezire sunt platite in baza situatiilor zilnice inaintate de Tehnostrade catre SPJD Bacau. Teoretic, SPJD ar trebui sa verifice daca datele raportate corespund realitatii. Ca sa verifice deszapezirea a 935 km de drum, serviciul respectiv are 15 angajati. Pare imposibil. "E foarte greu, dar trebuie sa-i controlam si o facem. Când ninge, stam toata ziua in teren", sustine Valentin Palea, directorul SPJD Bacau. Recunoaste, totusi, ca verificarea se face prin sondaj, iar uneori si prin culegere de date. Valentin Palea sustine ca, in iarna asta, au fost deszapeziti toti cei 935 km de drumuri din administrarea CJ Bacau. "Noi am actionat pe toate drumurile. Initial, am intervenit pe drumurile cu viabilitate de gradul II, care fac legatura cu centrul comunelor, apoi pe cele de nivelul III si IV." In iarna 2009-2010, CJ Bacau a platit pentru deszapezire 30 de miliarde, iar in 2010-2011, 35 de miliarde. Cu siguranta, anul acesta valoarea facturilor va creste, spune Palea. "Costul pe kilometru, in iarna 2010-2011, a fost sub 1000 de euro, vorbim de preturi fara TVA, de trei ori mai putin decât la drumurile nationale (DN), unde s-a apropiat de 3.000 de euro", arata Valentin Palea. Unele analize arata ca dezapezirea DN a costat 4812 euro/km, anul trecut. Si fata de alte judete am iesit mai ieftin: CJ Vrancea a platit 1500 euro/km, iar CJ Iasi, 1100."
Vom plati cu 13 miliarde mai mult
Tariful prevazut in contractul incheiat de CJ Bacau cu Tehnostrade este de 40 lei/ora la "asteptare", adica pentru perioda in care utilajele stau in garaj, pregatite sa intervina, iar pentru actionare, 100 lei/ora. Pentru asteptare se factureaza 8 ore pe zi, spre deosebire de drumurile nationale, unde firma este platita 24 de ore din 24. Tarifele sunt valabile pentru raspânditoare si masinile cu lama. Pentru utilajele grele nu se plateste "asteptarea", ci doar interventia, iar tariful este de 70 lei/ora pentru o vola, 50 lei – autogreder, 90 lei – trailer si 200 lei/ora pentru autofreze. "Aceste utilaje actioneaza numai la solicitarea noastra expresa, arata Valentin Palea. Deoarece, in iarna 2011-2012, acestea au fost folosite mai intens, valoarea lucrarilor va creste la 1100-1200 de euro/km." Alte judete vor plati mai putin, unele pentru ca au mai putine drumuri, altele pentru ca au tarife mai mici pentru "asteptare". Astfel, in Iasi, deszapezirea DJ va costa 3,7 milioane de lei, adica 850.000 de euro, iar in Ialomita, care are doar 507 km de drumuri, 2,2 milioane de lei (505.000 euro). In judetul Bacau, deszapezirea drumurilor aflate in administrarea CJ ar putea costa, plecând de la estimarea efectuata de SPJD asupra costului pe kilometru, 1.122.000 de euro, ceea ce ar insemna 48,8 miliarde de lei vechi.
Jumatate din drumuri sunt de gradul II
Conform planului de combatere a inzapezirii si poleiului, aprobat de consilierii judeteni in sedinta din noiembrie 2011, drumurile sunt clasificate pe nivele de viabilitate, in functie intensitatea traficului. Din 935,2 km, cât are CJ Bacau in administrare, 436,39 km au viabilitate de nivelul II, 398,26 km, de nivelul III, iar 100,6 km, de nivelul IV. Planul de combatere a inzapezirii a stabilit si cantitatile minime de material antiderapant care trebuie imprastiate pe carosabil, precum si sectoarele in care drumurile judetene vor fi protejate cu parazapezi, pentru a preveni blocarea lor cu troiene. Serviciul Public Judetean de Drumuri (SPJD) Bacau a impartit judetul in cinci zone, fiecare având o baza de deszapezire. S-a tinut cont de distanta fata de primarii si de centrul unitatilor administrativ-teritoriale, de cât de importante sunt drumurile comunale din zona si de posibilitatea ca de la baza deszapezire sa se poata ajunge foarte repede la drumurle cu viabilitate de gradul II.
Parazapezi pe 0,5 la suta din drumuri
Specialistii sustin ca prezenta parazapezilor si a perdelelor vegetale injumatateste costul lucrarilor de deszapezire. CJ Bacau are 4 km de parazapezi, majoritatea in Tamasi, Racaciuni, Sarata, Buhoci, Caiuti, Oituz, Bârsanesti. Fata de 935 km, cât are reteaua judeteana de drumuri, 4 km reprezint 0,5 la suta. E extrem de putin. "Da, e putin, dar acestea au fost posibilitatile, afirma Valentin Palea. In fiecare an am achizitionat parazapezi, din 2008 incoace. E nevoie de bani. Daca am reusi sa mai luam inca pe atât, costurile ar scadea simtitor in iernile cu zapada si vânt moderat." Cât priveste perdelele forestiere, seful SPJD Bacau sustine ca nu sunt cea mai buna solutie, mai ales ca proprietarii au fost pusi in posesie pâna la marginea soselelor.
Deszapezire urmarita cu GPS-ul
Alte administratii dau mai putini bani firmei de dezapezire deoarece nu platesc tarif de stationare a utilajelor in parcul auto sau de "asteptare", cum mai este numita lipsa de activitate. De exemplu, in Sectorul 4 al Capitalei se platesc doar orele in care "lama" este in functiune. Utilajele au GPS iar facturile sunt calculate in functie de numarul orelor in care se curata zapada, de calitatea lucrarilor si distanta parcursa. Ar fi o idee pe care administratia judetului ar putea sa o imprumute, având in vedere ca in 2012 contractul cu Tehnostrade se va incheia si lucrarile de deszapezire vor fi scoase la licitatie. In unele tari dezvoltate din UE, autoritatile au propriul parc de utilaje, acestea nefiind folosite doar la deszapezire, ci si la lucrarile de constructie sau amenajare a spatiilor publice. Am putea invata de la strainii care deszapezesc mai repede, mai bine si mai ieftin. Canadienii reusesc sa aduca drumurile de categoria A "la negru" dupa prima zi de viscol, japonezii taie coridoare in zone cu zapada de zece metri, iar noi nu reusim sa curatam strazile pe toate benzile nici in doua saptamâni.
Silvia Patrascanu
