Lumea, de-a lungul istoriei a evoluat spre sfințenie apropiindu-se de Cristos și a decăzut îndepărtându-se de El. Nașterea lui Cristos, sărbătorită de toți oamenii de bunăvoință, a devenit ca un semn ce stârnește împotrivire, pentru că lumea nu mai poate gândi păgânește, ci creștinește. Și, cu toate acestea, păgânismul pare să revină, iar semnele păgânismului se văd și printre creștinii nepătrunși de spiritul Crăciunului, ci de magia mondenă a sărbătorilor de iarnă, magie care îi hrănește cu vanitate, orgoliu, egoism și falsitate… care distrug lent sau agresiv familia creștină. De ce familia de azi este privită de foarte mulți ca un bun de consum, o manifestare a egoismului, producând răni sufletești? Oare nu asistăm pasiv la o revenire a păgânismului? Cum putem depăși această criză a familiei?
Răspunsul ni-l oferă Sfânta Scriptură: Sfânta Familie de la Nazaret! Este numită astfel tocmai pentru că aici este prezent Isus, iar Sfânta Fecioară Maria și Sfântul Iosif ne arată că într-o familie creștină mama și tatăl au roluri bine definite și de neignorat, indiferent de felul lumesc de a gândi; să nu uităm că Dumnezeu a decis astfel! Iubirea respectă pașii pentru căsătorie și nu se admite concubinajul sau jocul de-a adulții ori conviețuirile de probă, semne ale vieții fără har. Maria și Iosif sunt fideli lui Dumnezeu, împreună merg spre Betleem, se acceptă reciproc și cu respect, sunt oameni de rugăciune, sunt modele pentru fiecare dintre noi.
Dacă vrem familii durabile, să imităm exemplul Sfintei Familii de la Nazaret, unde tăcerea ne cufundă în rugăciune, ne eliberează de zbucium, de neliniști, de orgolii și de instabilități; liniștea interioară e mai puternică decât aurul și nu rănește sufletele. O familie liniștită este plină de iubire și armonie, aici se dezvoltă credința, speranța și dragostea curată, iar familia nu e construită pe nisip și nici nu trăiește în minciună. Aici, părinții și copiii se roagă și iubirea dintre ei este semnul casei construită pe stâncă și nu pe paie putrede; o familie nu se desparte din prea multă rugăciune, dar cu siguranță din lipsa acesteia.
Sfânta Familie de la Nazaret este modelul pentru familiile de astăzi. Dacă ne dorim o familie durabilă, unde să iubim și să fim iubiți, acolo nu trebuie să lipsească tăcerea, munca și rugăciunea, pentru că fără de Cristos nimic nu putem face. Oare atâtea istorii ratate nu ne dau de gândit?
Pr. Cristian Diacu,
Parohia Catolică „Înălţarea Sfintei Cruci” Luizi-Călugăra
