În Uniunea Europeană sunt realizate, în fiecare an, 4,2 milioane de operaţii de cataractă, aceasta fiind cea mai frecventă intervenţie chirurgicală din domeniu. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cel puţin unul din doi vârstnici este afectat de cataractă. Aceasta poate să apară după vârsta de 40 de ani, prevalenţa crescând odată cu vârsta, ea fiind principala cauză de orbire la nivel mondial (51% din cazuri). Circa 70% dintre românii de peste 60 de ani nu merg la control oftalmologic o dată pe an, aşa cum recomandă medicii. Anual, în ţară se fac aproximativ 94.000 de operaţii de cataractă, dintre care aproape 50.000 în clinicile private.
În perioada 13-16 iunie a avut loc la Eforie Nord al VI-lea Congres al Societăţii Române de Cataractă şi Chirurgie Refractivă, dar şi Conferinţa Anuală a Societăţii Române de Retină. Tema Congresului a fost chirurgia cataractei şi chirurgia refractivă.
A fost un congres dinamic alături de cei mai buni specialişti din ţara noastră care a beneficiat de o importantă participare internaţională. Alături de lucrările libere, interesante şi inovatoare, extrem de atractive au fost cazurile interactive şi cazurile de coşmaruri în oftalmologie, precum şi prezentările ştiinţifice ale invitaţilor firmelor participante la congres.
Au fost organizate o serie de cursuri susţinute de specialişti renumiţi din ţară şi din străinătate.
Alături de cele mai importante nume ale oftalmologiei româneşti şi internaţionale au participat la acest Congres şi doctorii Cristian Postolache şi Oana Chelaru Postolache. Aceştia au reprezentat cu succes chirurgia oftalmologică băcăuană şi Clinica Gauss în calitate de speakeri la sesiunile de comunicări ştiinţifice din cadrul Congresului. În mod concret, cei doi doctori au prezentat audienţei, de circa 700 de persoane, o cazuistică cu grad ridicat de dificultate întâlnită în ultimul an în practica lor chirurgicală şi soluţii practice de rezolvare ale acestor situaţii operatorii critice.
Dl. doctor, de ce aţi ales să aduceţi în atenţia celor prezenţi cazurile mai grave pe care le-aţi avut și nu cele de succes cu care vă puteţi mândri, desigur, după 13 ani de practică în chirurgia cataractei?
Probitatea valorii şi a competenţei se testează nu în cazurile clinice uzuale, ci în cele în cazul cărora au survenit complicaţii, şi de care nu ai citit în vreo carte sau ai auzit vreodată. Aici intervine nu talentul, ci aş spune mai degrabă intuiţia de a aborda cea mai bună şi rapidă metodă medicală pentru a ieşi dintr-o situaţie critică, în sala operatorie.
În meseria noastră un minut de ezitare sau o lipsă de curaj îi pot fi fatale pacientului. Nu ai mereu la îndemână un protocol medical recomandabil a fi urmat în caz de urgenţă, căci, repet, cazul clinic poate fi unul cu complicaţii sau manifestări inedite funcţie de reacţia organismului pacientului la o afecţiune specifică şi depinzând de starea generală de sănătate a acestuia. Mai ales în zona noastră unde, chiar la nivel de ţară, prevenţia este redusă şi pacientul aşteaptă o anume escaladare a bolii în loc de a opta pentru intervenţia chirurgicală la primele simptome ale instalării afecţiunii oculare. Am mai spus şi o repet, e mai economic să previi instalarea unei boli grave decât să tratezi un caz acutizat. Aici pot interveni atât complicaţiile operatorii, cât şi reacţia propriului corp al pacientului la simptomele bolii. De multe ori, acest ultim element surpriză ce diferă de la caz la caz este depistat şi poate fi evaluat doar în timpul operaţiei.
Dacă tot am intrat în subiect, am auzit că s-a discutat în cadrul prezentării dumneavoastră de aşa-zise „ Cazuri de coşmar din chirurgia refractivă”. Spuneţi-ne, aţi speriat audienţa?
Eu sper că nu. (Râde) Ci dimpotrivă, că le-am trezit interesul. Pentru că am adus în atenţie situaţii practice cu care se pot confrunta şi alţi colegi şi la care am găsit soluţii pe care le pot adopta şi dânşii dacă vor considera pertinent. Personal, mă bucur că am întâlnit astfel de cazuri şi pot spune că nu am avut o evoluţie negativă postoperatorie la vreunul, ci sunt pacienţi /cazuri salvati/te. Am folosit termenul de «coşmar» căci realmente sunt situaţii care apar fără nici un fundament previzibil şi în care nici individual complicaţiile intraoperatorii nu puteau duce la un cumul mai prost de situații pe masa operatorie, darămite când apar toate simultan. Genul acela de moment în care ai vrea să ai 4 mâini şi să faci manevrele de 3 ori mai repede ca să câştigi lupta cu milisecundele.
Puteți menționa un element de noutate în domeniu pe care l-aţi prezentat în cadrul Congresului?
Aş vrea să amintesc aici de tehnologia de ultimă oră pe care o folosim în practica noastră pentru operaţia de cataractă. Sistemul Stellaris Elite, pe care Clinica Gauss îl are în dotare şi îl foloseşte în cadrul operaţiilor de acest gen este unul de ultimă generaţie, cu beneficii vizibile pentru pacient. Această aparatură reprezintă practic noua platformă de facoemulsificare ce conferă un grad de stabilitate ridicat ochiului pe durata intervenţiei chirurgicale.
Platforma are la bază conceptul de fluidică adaptivă, ce e un sistem de livrare a lichidului presurizat care modulează presiunea fluidului ca răspuns la vacuumul de aspiraţie comandat de chirurg. Cu cât se foloseşte mai puţin fluid în timpul operaţiei de cataractă, cu atât trauma asupra endoteliului cornean este mai mică. Mai puţină energie faco şi mai puţin fluid utilizat duc la o claritate corneană mai bună, după operaţia de cataractă.
În afara centrelor universitare Iaşi şi Bucureşti, iată că şi în Bacău reuşim să avem cea mai nouă generaţie de aparatură pentru operaţia de cataractă. De asemenea, Clinica Gauss e singura care deţine Laserul LenSx pentru operaţia de cataractă pe care îl utilizează în combinaţie cu platforma Stellaris Elite, care creşte siguranţa, precizia şi eficienţa intervenţiei chirurgicale de cataractă.
Ne dorim să rămânem la un nivel de competitivitate ridicat aşa că vom continua să investim în aparatură de ultimă generaţie pentru a realiza un act medical de înaltă clasă, updatat realităţii şi standardelor internaţionale din domeniu.
