Soroca și Orhei sunt două raioane din Republica Moldova în care românii reprezintă peste 80 la sută din populație. Așa se explică dorința lor fierbinte de a ne vizita, de a colabora, de a ne cunoaște. Ghenadie Muntean, președintele Raionului Soroca, este unul dintre cei mai energici promotori ai acestei idei.
El a fost prezent la ședința Consiliului Județean (CJ) Bacău din august, când a fost aprobată o finanțare de 100.000 de euro pentru stadionul din Rublenița, obiectiv a cărui valoare totală este de 795.557 de euro. Muntean a vorbit atunci, în fața aleșilor băcăuani, despre bucuria înfrățirii, apoi le-a mulțumit pentru vot și extrem de emoționat a declarat: „E sprijinul unui frate mai mare pentru fratele mai mic. Să dea Dumnezeu să avem posibilitatea să venim liberi în țara noastră mamă.”
La invitația lui Ghenadie Muntean, o delegație a CJ Bacău, formată din 15 reprezentanți ai PSD, PNL, ALDE și PSRo și patru specialiști în investiții și finanțe, a făcut o vizită de trei zile în Soroca.
Ai lor sunt Eminescu și Bacovia!
„Ne-am dus pentru a vedea la fața locului obiectivul la finanțarea căruia participăm. Am vizitat șantierul stadionului împreună cu arhitectul șef, care ne-a prezentat fazele de execuție ale investiției, și am constatat că deja se lucrează la fundație”, a declarat Sorin Brașoveanu, președintele CJ Bacău. Aleșii au vizitat școli, mânăstiri, muzee, obiective istorice și economice. Angela Bogea a fost foarte impresionată când a pășit în școala din Rublenița: „În fiecare clasă, pe peretele din față, cel mai vizibil, era chipul unui poet sau al unui prozator român, însoțit de un citat din opera sa. I-am descoperit pe Bacovia, Eminescu, Sadoveanu…
Nu am văzut în nicio școală din Bacău așa ceva!” La capitolul „servicii”, moldovenii nu stau la fel de bine: „Am discutat, la întâlnirea de la Consiliul Raional, despre investițiile realizate pe fonduri proprii și europene și despre serviciile publice. Ei au rețea de canalizare doar în Soroca, la țară nu au nici canalizare, nici servicii de colectare a deșeurilor.” Pot să învețe de la noi să implementeze astfel de proiecte și par nerăbdători să o facă.
Gospodării arhaice și ferme „eco”
Și pe Dumitru Brăneanu l-au impresionat școala din Rublenița, Casa de Cultură, Cetatea Soroca și biserica rupestră din Orhei, dar mai ales o casă-muzeu care funcționează într-o clădire veche de 120 de ani: „Un țăran de 70 de ani, foarte sufletist, a amenajat o gospodărie așa cum era în secolul al XVI-lea, cu mobilierul și ustensilele casnice de pe vremea aceea.” Băcăuanii au mai vizitat și două societăți viticole, una dintre ele aflată la prima recoltă și care e înființată de un tânăr antreprenor ce a aplicat modelul francez, cu butucii înălțați și netratați împotriva insectelor și a ciupercilor.
Un fel de fermă „eco”, bazată pe o tehnologie foarte modernă. Să facă afaceri împreună, să promoveze turismul, să deruleze proiecte culturale și sociale ar fi benefic pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, cred aleșii băcăuani.
„Aceste vizite ne ajută să descoperim ce ne-au lăsat străbunii, căci acolo sunt și rădăcinile noastre! Vrem să colaborăm, să ne îmbogățim spiritual învățând unii de la alții și să le oferim copiilor de acolo alternativa de a studia în România. Sunt foarte doritori de a ne cunoaște și de a se apropia de de noi”, a povestit Sorin Brașoveanu. De aceea, poate, despărțirea nu a fost ușoară. „Ne-am simțit ca frații”, au spus basarabenii, la sfârșit, cu lacrimi în ochi.
