Răzvan Bibire

Recentul scandal detonat în legătura cu procurorul general al României, Augustin Lazăr, are mai puține implicații juridice și mai mult implicații politice. La nivel strict legal, faptele de care este acuzat domnul Lazăr sunt banale: n-ar fi vrut să semneze eliberarea condiționată a unui deținut (politic) în vremea regimului Ceaușescu.

Banalitatea acestor fapte este, însă, anulată de o problemă de etică, ne spun cei care-i cer demisia: domnia sa ar fi trebuit ori să fie de acord cu eliberarea condiționată, ori să demisioneze dacă nu avea curajul unei asemenea decizii. De cealaltă parte, susținătorii domnului Lazăr spun că el nu avea ce face, era un personaj prea mic în mecanismul general și, oricum, urma niște ordine. Executatul ordinelor a încetat, însă, să mai fie o scuză valabilă după Nurenberg când Tribunalul Internațional a decis că și executanții au partea lor de vină.

Dacă vom depăși, însă, această dispută etică, vom putea observa că problema aceasta generează valuri politice. Societatea civilă autodeclarat anticomunistă are, într-adevăr, o problemă, pentru că pe zi ce trece devoalează caracterul duplicitar și profund teatral ca să nu zic de operetă al anticomunismului clamat, din moment ce se face că nu vede acest caz. Dar, cum ziceam, aceasta este o chestiune mai mult de etică. În politică, însă, cazul Lazăr are numeroase implicații.

Pentru că reprezintă un șah dat președintelui Iohannis, care l-a susținut până-n pânzele albe pe procurorul-șef și care a refuzat să semneze decretul de demitere al acestuia. Rostogolit în presă și pe rețelele sociale, acest caz se transformă într-un bulgare de zăpadă care amenință poziția președintelui. Care se vede pus într-o situație lose-lose: dacă va lua poziție și-l va demite le Augustin Lazăr, va pierde puncte importante din partea electoratului #rezist, iar dacă îl va apară în continuare va pierde sprijinul electoratului de dreapta, anti-comunist.

Singura soluție ar fi ca Iohannis să-l convingă pe Augustin Lazăr să demisioneze. Interesant este altceva și anume că scandalul nu pare să fi fost amorsat dinspre PSD, cum s-ar grăbi să creadă unii, ci pare pus în scenă mai mult din cealaltă parte. De la unii care, deși își declara iubirea pe față, se pregătesc să înfigă cuțitul în spate PNL-ului și lui Iohannis.