Locuitorii comunei Garleni vor beneficia in acest an de pe urma implementarii proiectului “Controlul integrat al poluarii cu nutrienti”. Acesta presupune construirea unor platforme individuale de depozitare temporara a gunoiului de grajd, in 75 de gospodarii din comuna. Concomitent, pe fosta groapa de gunoi va fi realizata o platforma comuna in care se va depozita gunoiul de grajd colectat. Astfel, se vor crea opt locuri de munca pentru localnici. Comunele Garleni si Dumbrava Rosie (din judetul Neamt) sunt singurele din Moldova care au fost incluse in acest proiect-pilot. “Este un pas important pentru comuna. Este benefic pentru locuitori, inainte de toate, care vor avea aceste platforme individuale”, a subliniat Valentin Flenchea, primarul comunei. Banii vor veni de la Guvern prin Banca Mondiala. Obiectivul general al acestui proiect este de a ajuta executivul in procesul de implementare a directivei Uniunii Europene privind protectia calitatii apei impotriva poluarii cauzate de nitratii din surse agricole. Probele de apa prelevate din fantanile din Garleni au indicat un grad de poluare de 25 la suta, un argument hotarator pentru atragerea acestor fonduri.
O afacere de viitor
In timp, colectarea acestui gunoi ar putea deveni o afacere profitabila care ar aduce bani la bugetul local. “Intentionez ca acest gunoi de grajd, care va fi un ingrasamant ecologic, sa fie utilizat de cetateni sau sa-l vindem sa facem profit pentru a sustine acest serviciu. Totodata, vom beneficia de un buldoexcavator, un tractor cu vidanja si o masina de imprastiat ingrasamant. Aceste utilaje le vom putea folosi si in alte lucrari”, a completat edilul-sef. Proiectul, ce va fi implementat in perioada 2008–2013 la nivelul intregii tari, are o valoare de 60 de milioane de euro. In Romania, zonele vulnerabile la nitrati, reprezinta perimetrele a 251 de localitati din 34 de judete si zece bazine hidrografice, ceea ce inseamna peste opt la suta din totalul suprafetei terenurilor agricole.
Nitratii pot ucide sugarii
Sub actiunea florei intestinale din organismul uman, nitratii din apa fantanilor poluate se transforma in nitriti. Folosita la prepararea ceaiului si a laptelui, aceasta apa poluata provoaca sugarilor methemoglobinemie, cunoscuta si sub numele de "boala albastra", afectiune care, netratata imediat, poate duce la deces. "Boala albastra" poate fi evitata prin mai multe masuri a caror aplicare este destul de simpla. Grajdul si latrina (closetul) trebuie amplasate la o distanta de cel putin 10 m fata de fantana si nu mai sus de ea, ci mai la vale. Aceasta trebuie sa aiba o adancime de peste 4 m, iar ghizdul, la un metru deasupra solului. In jurul fantanii trebuie sa fie un teren impermeabil, cu panta de scurgere catre exterior. Sursa de apa trebuie sa fie prevazuta cu acoperis si capac, care trebuie sa o protejeze, iar sistemul de scoatere sa fie astfel conceput incat sa evite contaminarea ei. Nu in ultimul rand, tuburile din interior nu trebuie sa aiba spatii la unirea dintre ele, spatii care favorizeaza infiltrarea substantelor poluante.
Elena Tintaru
