28 martie 2024
ActualitatePotențial obiectiv turistic: Locomotivă cu aburi, de patrimoniu, în gara Bacău -...

Potențial obiectiv turistic: Locomotivă cu aburi, de patrimoniu, în gara Bacău – VIDEO

După un drum istovitor, de câteva zile, dar mai ales după demersuri continue pe la autoritățile centrale, un exemplar din seria ultimelor locomotive cu abur fabricate în România a ajuns în gara Bacău. Se dorește valorizarea unuia dintre „ultimii dinozauri feroviari, astfel încât prezența sa în Bacău să ducă la creșterea atractivității orașului față de potențialii turiști care vor ajunge aici.

Isprava de toată lauda îi aparține șefului de gară din Bacău, Gheorghe Popoeag, un pasionat al istoriei căilor ferate și, totodată, un păstrător al vestigiilor din acest domeniu în care, de altfel, s-a și consacrat. „Ideea mi-a încolțit în minte în urmă cu mulți ani, când am văzut așa ceva în Tulcea. Mi-am zis că vreau și eu și chiar voi face așa ceva. Să rămână în amintirea trecerii mele prin Gara Bacău”, ne-a declarat Gheorghe Popoeag, șeful de gară. „Mastodontul” a fost adus „pe roți”, cum s-ar zice, de la remiza Căilor Ferate Române, din Mogoșoaia (unde sunt garate toate trenurile de epocă din țară).

Povești adevărate cu Gheorghiu – Dej și Hrușciov



Odată cu locomotiva cu aburi, au mai fost aduse și două vagoane vechi, folosite de primul președinte comunist al României, Gheorghe Gheorghiu – Dej. Valoarea este dată (și) de faptul că aceste vagoane care formau „Trenul prezidențial” au fost martorii muți ai semnării, în anii ’50, a tratatului de retragere a trupelor sovietice din România. „Hrușciov și Gheorghiu – Dej au fost în acest mic tren, au stat chiar la masa asta, unde au semnat acel tratat. Studiind revistele de istorie, chiar și o carte scrisă de Patapievici, am mai aflat că fostul lider totalitarist de la noi a fost chemat, ulterior, la Varșovia, unde a primit cadou o piatră de mină, în urma căreia, pare-se, au fost iradiați, la capacitate maximă, toți membrii delegației, întrucât vagonul este blindat cu plumb. În șase luni, toți au decedat. Am găsit și buletine de radiografie. Practic, plumbul care, teoretic, ar fi trebuit să îl apere, dimpotrivă, l-a ucis pe Gheorghiu – Dej”, aflu de la Radu Movileanu, șeful gării din Pașcani, unul dintre cei care s-au mai implicat, alături de colegul Gică Popoeag, în aducerea locomotivei în Bacău. De altfel, atât „dinozaurul cu aburi”, cât și cele două vagoane istorice, au ajuns la Pașcani, pentru a se încerca o „revitalizare” a acestora.

„O echipă frumoasă”

Drumul parcurs din sudul țării până în gara din Bacău a durat două zile, deplasarea trenului la care a fost atașată locomotiva pe aburi fiind limitată la viteza de maximum 40 de kilometri pe oră. În acst context, demnă de amintit contribuția întregii echipe de ceferiști care au făcut efortul de a aduce în Bacău atât locomotiva cu aburi, cât și „Trenul prezidențial”. Este vorba despre liderul echipei, Silviu Manolea, de 53 de ani, mecanic de locomotivă, Sergiu Zamfirache, 55 de ani, revizor tehnic vagoane, Gheorghiță Popovici, 55 de ani, șef de tren, Gheorghe Lupu, 52 de ani,  manevrant vagoane, și mai tânărul Nicolae Agafiței, 30 de ani, ajutor de mecanic. „Două zile am făcut pe drumul de la Mogoșoaia până aici, plus alte zile cu plecarea noastră spre București, pregătirea garniturii etc. În total, cam cinci zile. M-aș fi bucurat mai mult dacă m-ar fi ajutat locomotiva cu care am tractat garnitura, să ajungem cu bine în Bacău, dar, din păcate, ne-a lăsat la Faraoani. Până la urmă am reușit. Asta ne-a fost misiunea și, iată, am îndeplinit-o. Cu toții, pentru că suntem o echipă și, dacă unul lipsește, nu merge nimic. Suntem o echipă frumoasă”,  spune mecanicul de locomotivă Silviu Manolea, supranumit „Budha feroviarilor”, grație staturii sale impozante, dar poate și a faptului că, până acum, a contribuit la readucerea la viață a nu mai puțin de … trei locomotive cu aburi. Un amănunt picant, ca de altfel întreaga poveste, este legat de vagonul pe care-l folosește echipa de feroviari pentru a se deplasa prin țară, în scopul îndeplinirii sarcinilor de serviciu. „Deși nu pare, este un vagon construit în 1942, la Kassel, în Germania hitleristă, fiind folosit, ulterior, de regimul comunist de la noi ca vagon sanitar. Cu el se ajungea în zonele izolate pentru a se acorda consultații populației de la țară, dar și lucrătorilor de la căile ferate. În locul mesei unde stăm acum a fost, cândva, un aparat de radiologie”,  mai aflăm de vajnicii ceferiști. Pe de altă parte, am fost suprins să constat că vagonul, casa provizorie a echipei de ceferiști, pe lângă calendarul creștin și posterele cu echipa de fotbal favorită – Poli Iași, era „înfumusețat” și cu tot felul de poze … cu locomotive, și nu cu femei sumar îmbrăcate, cum probabil s-ar fi așteptat mulți să vadă la o echipă de bărbați care-și petrec multe zile, la muncă, departe de familie și de cei apropiați.

Ultimii mecanici de locomotive pe abur

Vestea ajungerii în Bacău a locomotivei cu aburi s-a propagat ca fulgerul printre feroviari, zeci de lucrători din gară ajungând pentru a admira „mastodontul” și a-l imortaliza pentru totdeauna, cu telefoanele sau ce mai aveau la îndemână. Printre aceștia l-am regăsit și pe Constantin Roșu, de 84 de ani, unul dintre puținii ceferiști care a avut privilegiul de a lucra pe o astfel de locomotivă. A fost adus de fiul său, Sebastian Constantin Roșu junior, și el angajat la gara din Bacău. „Am fost ceferist, 30 de ani. Încă de la început, am lucrat pe o locomotivă ca asta, pe aburi.  Bună locomotivă, puternică! Am făcut și armata, la București, tot pe o locomotivă cu aburi. La început, mergea cu păcură și cu cărbune. După aia, păcura ne-o dădea doar ca să aprindem focul, în rest, foloseam doar cărbune. Pe o singură tură, băgam 5 tone de cărbune. Era cea mai frumoasă locomotivă din depou. Mult timp, a fost expusă pe peronul stației din Bacău”,  își amintește bătrânul feroviar. A fost unul dintre ceferiștii care, prin anii crizei din Cehoslovacia, când țara a fost invadată de trupele Pactului de la Varșovia (cu excepția României și a Albaniei), au fost dotați cu arme semi – automate. Ca o minune, trimisă tot de Dumnezeul ceferiștilor, pensionarul l-a întâlnit, pe peron, pe fiul unui fost coleg, Neculai Cojocaru, zis „Barabulă”. „Și eu lucrez la CFR. Tatăl meu – mai trăiește și el – a fost tot ceferist, a lucrat tot pe o locomotivă cu aburi, iar bunicul meu, Dumitru Cojocaru, la fel, a fost angajat tot la căile ferate”, ne dezvăluie mai tânărul ceferist.

Francis Ford Coppola la concurență cu Sergiu Nicolăescu

Revenind la locomotiva cu aburi care a poposit, pentru eternitate, în Bacău, se pare că, printre altele, a fost folosită pentru tractatea trenului din filmul „Orient Expres”, regizat, în 2004, de Sergiu Nicolăescu. În pelicula de succes a jucat chiar regizorul, alături de nume cunoscute din cinematografia românească – Maia Morgenstern, Gheorghe Dinică, Florin Zamfirescu, Dan Puric, Valentin Teodosiu, Daniela Nane, Dan Bittman (solistul trupei Holograf) și Ioana Moldovan (un timp, prezentatoare la Pro Tv). Printre ultimele apariții ale „vedetei feroviare” a fost un film regizat și, parțial, filmat în România, de cunoscutul producător, regizor și scriitor american Francis Ford Coppola.

Piesă centrală în proiecte de atracție pentru public

Impresionanta locomotivă ar putea fi folosită cu succes în diferite proiecte care să ducă la creșterea valorii turistice a Bacăului. De la amenajarea unui parc în care, alături de bijuteria pe roți din fier, să fie amenajate sisteme feroviare complexe, la scară redusă (de 1:25, de ex.), pe care să circule trenuri viu colorate, potrivite pentru distracția copiilor, dar și muzee în miniatură care pot deveni o atracție amuzantă pentru toate intervalele de vârstă, copiii și adulții putându-se distra în roluri de giganți curioși, într-un tărâm de poveste. Printre machetele feroviare, pot fi amenajate, de asemena, copii fidele ale unor obiective turistice din județ, chiar și canale ori râuri miniaturale pe cursul cărora să navigheze diverse ambarcațiuni de dimensiuni mult reduse. Toate într-un cadru de lumini multicolore. „Locomotiva asta a funcționat până în urmă cu vreo patru ani. Intenția mea este de a o expune undeva în zona gării Bacău, astfel încât să ofere un punct de atracție celor care trec pe aici sau ne vizitează orașul. Există varianta ca locomotiva să fie amplasată pe un teren al primăriei. Eu o pot da în custodie primăriei care, într-o primă discuție, ne-a promis sprijin total. Sau, dacă nu, o vom amplasa lângă gară, în zona liniilor de cale ferată, așa cum, de atlfel, se întâmplă în mai toate gările importante din țară”, a precizat șeful Gării Bacău.

Se caută finanțări

Cert este că, înainte de a fi expusă, locomotiva necesită câteva lucrări de întreținere – sablare, vopsire etc, costuri estimate în jurul valorii de 20.000 de lei. „O să vedem de unde facem rost de acești bani – de la primărie sau de la altă instituție, posibil chiar și de la ONG-uri. Nu știu, este destul de complicat. Sper că vom găsi, totuși, sprijin în acest sens”, a mai spus Gheorghe Popoeag, șeful gării din Bacău. În plus, va fi nevoie de autorizarea cazanului de presiune al locomotivei și, posibil, recondiționate câteva piese, pentru a putea, eventual, funcționa.

Scurt istoric

Despre „bijuteria” feroviară ajunsă în Bacău am aflat că este un obiect de patrimoniu, fiind ultimul tip de locomotivă cu aburi din România, pentru ecartament normal. A fost produsă începând din anii ’40, la Uzinele Reșița, (până în ’49, și la Uzinele N. Malaxa din București, devenite ulterior „23 August”). Fabricarea acestor locomotive a durat până la începutul anilor ’60. Este o locomotivă de epoca III, serie limitată, de tip 1E- h2, construită după modelul DR50, fabricat în Germania, Austria și Cehoslovacia, considerat unul dintre cele mai de succes modele produse pentru Deutsche Reichsbahn, calea ferată de stat a Germaniei. Seriei 150.100 i s-au adus multe îmbunătăţiri, fiind destinată tractării trenurilor de marfă (dar și a celor de călători, în ultimii ani), pe linii cu profil greu, cu declivități mari. Viteza maximă de deplasare era de doar 40 km/h. Au fost atât de robuste încât au putut fi folosite vreme de 40 de ani, deși ele fuseseră construite pentru pentru a fi folosite … 5 ani. Locomotivele din această serie au reprezentat tipul cel mai modern utilizat de C.F.R., având distribuţie Heusinger, frână automată Knorr, injector de apă Friedmann şi ardere mixtă cărbune-păcură. După 1959, aceste locomotive au fost dotate şi cu termosifon şi evacuare dublă Kylchap. Exemplarul de acum este cu atât mai valoros cu cât, din 1947 și până în 1960, au fost produse doar … 282 de bucăți, dintre care au „supraviețuit” doar câteva. Epoca construirii locomotivelor cu abur a luat sfârșit în anul 1964, când începe construcția de locomotive Diesel și, mai apoi, a celor electrice. Chiar și așa, în anii 1960, locomotivele 150.100 au fost utilizate și la remorcarea trenurilor de călători. În ultimii ani de viață activă, au fost prezente mai mult în triajele de cale ferată, în stațiile cu activitate mare de manevră, fiind folosite, la final, pentru încălzirea halelor din depou și a unităților industriale.

Muzeul feroviarilor, în așteptare

La final, reținem că pasiunea față de istoria feroviară a neobositului șef de gară din Bacău, Gheorghe Popoeag, depășește limitele obișnuitului. Băcăuanul, cu origini în județul Brăila, a reușit, prin eforturi proprii, să acumuleze o întreagă comoară istorică legată de acest domeniu, de la documente vechi ce amintesc de gara din Bacău – primul regulator și primul regulament de mișcare al ceferiștilor, datând de pe la 1800 -, până la fotografii înfățișându-i pe ceferiștii care au lucrat, în cei peste 100 de ani, în gara din Bacău. Colecția include și obiectele personale sau instrumentele de lucru folosite de feroviarii băcăuani, gen haine de ceferist, lanterne vechi etc. Toate aceste vestigii de o extremă valoare istorică urmau să fie expuse în cadrul unui muzeu amenajat în spațiul gării, dorință care, din păcate, nu s-a putut materializa, din lipsă de sprijin. Aviz doritorilor care vor să îl ajute pentru finalizarea acestui vis!

spot_img
spot_img
- Advertisement -

Ultimele știri