După aproape trei luni de la numirea în funcție, prefectul județului, Lucian Bogdănel, a acordat un interviu cotidianului Deșteptarea. Am discutat subiectele majore ale zilei, de la criza apei pâna la criza umanitară a refugiatilor din Ucraina, costurile energiei, PNRR și goana după benzină și ulei a populației.
Reporter: Înainte de conflictul militar din Ucraina și criza umanitară a refugiaților, Bacăul a avut parte de o altă criză, cea a apei, o problemă cu care municipiul de reședință se confruntă, cu regularitate, de câțiva ani încoace. În ce situație ne aflăm pe „frontul” apei?
Lucian Bogdănel: Am trecut, cu repeziciune, dintr-o criză în alta: de la lipsa apei timp de o săptămână în mun. Bacău, cea mai mare aglomerare urbană din județ, la gestionarea afluxului de imigranți ucraineni, strămutați în județele din estul României din cauza conflictului militar din țara vecină. Criza umanitară de proporții și conflictul armat au făcut ca problema apei să treacă în plan secund, însă ea nu e mai puțin importantă pentru comunitatea băcăuană. Aș spune că dimpotrivă.
În ce situație ne aflăm? În situația în care proprietarul conductei de aducțiune Valea Uzului – Grigoreni, în speță UAT Municipiul Bacău, fuge de responsabilitățile ce decurg din această calitate, în principal de punerea în siguranță a conductei, așa cum a dispus Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) prin Hotărârea nr. 13 din 6 februarie 2022.
CJSU a stabilit mai multe măsuri atât în sarcina UAT Municipiul Bacău, cât și a operatorului CRAB SA & ADIB, impunând inclusiv un calendar clar de implementare a acestora, dată fiind urgența necesității de punere în siguranță a conductei. Asta, cu atât mai mult cu cât ADIB, asociație din care municipiul Bacău este parte, a elaborat și documentația tehnică aferentă punerii în siguranță a conductei. În loc să dea curs, cu promptitudine, măsurii de punere în siguranță a conductei, conducerea Primăriei Bacău a adoptat o conduită imatură, căutând – în mod repetat – să paseze responsabilitatea în sarcina altora. Am văzut că au apărut în spațiul public tot felul de adrese, hârtii fără nicio valoare raportate la calitatea de proprietar al conductei de care UAT Municipiul Bacău sub nicio formă nu se poate deroba.
Practic, vorbim de un proprietar care refuză să-și asume răspunderea…
Constatăm o lipsă de maturitate la nivelul conducerii Primăriei, unde este nevoie de mai multă chibzuință, întrucât problema apei și punerea în siguranță a conductei de aducțiune nu se pot rezolva cu postări, filmări sau lozinci prăfuite. E o abordare puerilă, complet lipsită de substanță. Cei care cred că prin astfel de puneri în scenă se „scot” în fața băcăuanilor se înșală amarnic, iar timpul va dovedi asta.
Ca să fiu și mai ușor de înțeles, voi recurge la o analogie – o comparație cu sistemul public de termoficare al municipiului Bacău. Se știe că intervențiile la avarii sunt asigurate de operatorul Thermoenergy, care are în administrare sistemul și rețeaua de termoficare aferentă lui. Thermoenergy repară, face mentenanță, remediază avarii etc. Însă investițiile în sistemul de termoficare, modernizarea sau reabilitarea conductelor, extinderea sistemului etc. – toate sunt finanțate și realizate de proprietarul sistemului, adică de UAT Municipiul Bacău.
Similar se întâmplă și cu sistemul de utilități al Bacăului: operatorul CRAB are doar în administrare rețelele și alimentarea cu apă, iar investițiile sunt finanțate și realizate de proprietar, la inițiativa acestuia, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Local Bacău.
Analogia poate continua: doar municipiul Bacău și locuitorii săi beneficiază de căldura dată de sistemul de termoficare; la fel și cu apa furnizată prin conducta de aducțiune menționată, de care doar locuitorii orașului beneficiază. Pe cale de consecință, și aici tind să vă dau dreptate, doar reaua credință mai poate explica de ce Primăria Bacău strălucește prin inacțiune în privința punerii în siguranță a aducțiunii. La termoficare se poate, dar în cazul apei nu. Eu sunt decis să merg până la capăt.
Unde este acest capăt?
Fără îndoială, dacă fuga de responsabilitate și neimplicarea Primăriei vor continua, ne îndreptăm către atragerea răspunderii penale a celor care, nesocotind obligațiile legale și HCJSU 13/2022, nu fac nimic pentru a consolida conducta și a o pune în siguranță, astfel încât alimentarea cu apă a municipiului Bacău, adică a celor 150.000 de locuitori, să nu mai aibă de suferit în viitor. Nu mai vorbesc de companii private, instituții, spitale, școli etc.
Subliniez că inclusiv Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a atras atenția că UAT Municipiul Bacău este proprietarul acestei conducte și că, în calitate de proprietar, trebuie să facă toate demersurile legale pentru recuperarea costurilor de la cei care au pus în operă o conductă cu deficiențe și neconformități. Până la această oră, n-am auzit de nicio acțiune în acest sens din partea Primăriei, deși eram „amenințați” pe Facebook cu plângeri iminente, sesizări și tot felul de alte litigii.
„Dacă fuga de responsabilitate și neimplicarea Primăriei vor continua, ne îndreptăm către atragerea răspunderii penale a celor care, nesocotind obligațiile legale și HCJSU 13/2022, nu fac nimic pentru a consolida conducta și a o pune în siguranță”
Să revenim la criza umanitară. Este Bacăul pregătit pentru un posibil aflux de imigranți ucraineni fugiți din calea războiului?
Am fost și suntem pregătiți pentru orice scenariu. De altfel, încă din 27 februarie am instituit la nivelul județului un număr unic de telefon, precum și un punct central de primire a ajutoarelor umanitare, în incinta unui pavilion de la Centrul de Afaceri. De asemenea, în 28 februarie am adus la aceeași masă organizațiile și asociațiile umanitare din Bacău, am constituit celula de coordonare a societății civile și am publicat lista cu spațiile de cazare existente în județ. Această listă e actualizată în permanență.
La Centrul Județean de Conducere și Coordonare a Intervenției s-a constituit o bază de date cu traducători din ucraineană/rusă, care au lucrat la foc continuu în ultimele săptămâni.
Una peste alta, efortul de coordonare a dat – cred eu – roadele scontate: am avut inclusiv un transport umanitar care a dus bunuri din Bacău la Cernăuți, utilizând un coridor umanitar. Alt transport este în pregătire.
Acționăm articulat, congruent, în baza ordinelor și hotărârilor emise de Guvern, de ministerele de linie cu responsabilități în gestionarea crizei umanitare, precum și de Departamentul pentru Situații de Urgență. Atât ISU, cât și celelalte instituții implicate au arătat reziliență și determinare. Însă două lucruri mi-au atras atenția în mod particular: mobilizarea exemplară a cetățenilor care – cu mic, cu mare – au făcut donații și implicarea organizațiilor umanitare, mereu la înălțime atunci când nevoia o cere. Mi-ar plăcea să vedem reproduse empatia și altruismul dovedite în ultimele săptămâni și în relațiile dintre compatrioți. A venit dureroasa criză din Ucraina și am realizat, cu toții, că trebuie și putem fi oameni unii cu alții.
„Mi-ar plăcea să vedem reproduse empatia și altruismul dovedite în ultimele săptămâni și în relațiile dintre compatrioți. A venit dureroasa criză din Ucraina și am realizat, cu toții, că trebuie și putem fi oameni unii cu alții.”
Am avut o iarnă blândă, scutită de ger și de consumuri mari de gaz. În același timp, problema facturilor și a costului energiei rămâne una sensibilă, pe care Guvernul caută să o soluționeze. S-a vorbit de plafonarea până în 2023 a tarifelor… Ce soluție se întrevede?
Răul a fost făcut anul trecut când, în fosta guvernare PNL-USR, niște miniștri și parlamentari luați de val de la USR ne-au anunțat că liberalizarea pieței energiei și a tarifelor va conduce la facturi mai mici pentru toți românii.
Astăzi, suportăm cu toții consecințele acestei nesăbuințe, pentru că despre nesăbuință este vorba. Mai ales că nici conjunctura nu ne ajută foarte mult – energia a devenit o armă geopolitică și produce victime colaterale.
Plafonarea anunțată de Executiv cu începere de la 1 aprilie este mai mult decât necesară, fiind susținută de la bun început de Partidul Social Democrat prin miniștrii săi de resort. Dar e clar că trebuie să ne gândim și la ce va fi după 2023. Contextul pe care l-am evocat, precum și urmările conflictului din Ucraina, care se vor face resimțite abia de-acum încolo, cer o soluție și mai robustă, poate – de ce nu? – reglementarea transparentă a pieței energiei, un domeniu de importanță strategică unde nu mai e loc de echivoc și unde mai pot apărea, indiscutabil, noi crize de felul celei de acum.
Să nu uităm, de pildă, că mecanismul european de redresare & reziliență și PNRR sunt fundamentate pe deziderate ca energia verde, protecția mediului și digitalizare, dar războiul din Ucraina ne retrimite în mină după cărbune, deci o aparentă schimbare de paradigmă la care trebuie să ne adaptăm din mers.
„Mecanismul european de redresare & reziliență și PNRR sunt fundamentate pe deziderate ca energia verde, protecția mediului și digitalizare, dar războiul din Ucraina ne retrimite în mină după cărbune”
A existat, în ultimele două săptămâni, un lanț de isterii, începând cu iodura de potasiu și benzina și terminând cu uleiul de gătit. Cum ieșim din spirala acestui gen de manipulare?
Este îngrijorătoare ideea că un banal filmuleț pe TikTok al unui conațional a putut întoarce pe dos o țară întreagă, așezând-o cu susul în jos și ducând la harababura fără de seamăn pe care am văzut-o cu toții. Anxietățile cetățenilor, îngrijorările lor sunt până la un punct justificate, dată fiind conjunctura despre care am vorbit. Însă a merge la benzinărie pentru a alimenta butoiul cu murături de 100 litri mi se pare deja prea mult. Instituțional, în ultimele aprox. două săptămâni s-a realizat o verificare de fond a tuturor operatorilor economici care gestionează benzinării și comercializează produse petroliere. S-au verificat în jur de 70 de benzinării în județul Bacău, aplicându-se măsuri contravenționale în cuantum de peste 80.000 lei pentru diverse nereguli identificate în cursul controalelor. Rămâne, totuși, acest semnal de alarmă al ușurinței cu care o bună parte din cetățeni se lasă influențați și atrași în astfel de isterii colective.
Care sunt obiectivele pe care le urmăriți din postura de reprezentant al Guvernului în teritoriu?
Sunt 3 paliere în această privință: vorbim despre infrastructura rutieră și dezvoltarea locală, investițiile în apa județului, precum și în creșterea rezilienței sistemului medical și a infrastructurii sanitare.
În ceea ce privește infrastructura rutieră, am văzut progrese importante făcute pe Autostrada Moldovei, A7, care va uni Moldova de zona Capitalei, pe traseul Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani. Munca serioasă dusă la nivelul Ministerului Transporturilor unde Bacăul are, în persoana lui Gabriel Bunduc, un neobosit secretar de stat începe să dea roade – cele două sectoare din A7 care trec prin județul Bacău, respectiv Bacău – Focșani & Bacău – Pașcani vor fi scoase la licitație în această vară pentru contractarea execuției lucrărilor. O mențiune specială merită, cu asupra de măsură, colegii parlamentari ai PSD Bacău care, prin rotație, participă la ședințele de progres de la CNAIR, asigurându-se că proiectele de infrastructură ce vizează județul Bacău și regiunea Moldovei nu se împotmolesc.
Implementarea aplicației POIM, totalizând investiții de jumătate de miliard euro în sistemele de apă & utilități ale celor 41 de unități administrativ-teritoriale beneficiare este un pariu și o provocare, deopotrivă. Pentru asta am constituit și un Grup de lucru la nivelul Prefecturii, care reunește principalele instituții avizatoare și care va avea drept obiectiv netezirea asperităților birocratice în raport de lucrările ce vor fi realizate. Concret, pentru că vorbim de 20 de contracte de lucrări, pornind de la avize & autorizații și terminând cu sprijinul consecvent acordat operatorului CRAB și ADIB, Grupul de lucru se va activa ori de câte ori nevoia o va cere.
Ultimii 2 ani ne-au arătat că sistemul sanitar trebuie întărit, iar reziliența sa consolidată. Asta nu se poate face decât prin investiții, iar una dintre cele mai importante – pe care am evocat-o încă de la depunerea jurământului ca prefect – este finalizarea lucrărilor la clădirea „Spital Municipal” și integrarea acesteia, sub formatul unui pavilion municipal, în Spitalul Județean de Urgență Bacău. Este singura soluție pe care o avem la îndemână, alta nu există: Spitalul Municipal a fost desființat ca unitate medicală de guvernarea Orban, iar clădirea – odată finalizată – trebuie introdusă în circuitul medical local, având în vedere că SJU se află la nici 100 metri distanță.
Președintele Consiliului Județean, Valentin Ivancea, face deja o treabă excelentă la parterul clădirii Spital Municipal, unde lucrările au ajuns la peste 55% grad fizic de implementare.
În conformitate cu prevedere Hotărârii nr. 118 a CJSU, din octombrie 2021, după încheierea lucrărilor la subsol și parter urmează să fie „atacate” etajele 1, 2 și 3 pentru a termina această clădire, a cărei anevoioasă construcție a început în urmă cu 15 ani.
