Sunt celebre farsele voite sau accidentale în presa vorbită, însă ele nu lipsesc nici din cea scrisă.

De la farsă la ştirea falsă nu a mai fost decât un pas, pas făcut după apariţia internetului, a reţelelor de comunicare, de stat la şuete, de manipulare. Ce poate să facă o ştire falsă, lăţită pe numeroase site-uri, Facebook, e-mailuri, clipuri, într-un oraş, s-a văzut nu cu mult timp la Moineşti, însă asemenea informaţii au circulat şi prin Bacău, Bucureşti etc.

Pe scurt, unor cetăţeni, onorabili cred, li s-a căşunat pe o dubă albă, cu un număr din alt judeţ, care, şi aici intervine grozăvia, ar fura copii pentru a le extrage organele, altfel de ce s-ar fâţâi prin oraş? Informaţia din stradă a trecut rapid pe internet, întinzându-se, ca o pecingine, creând o adevărată isterie în rândul populaţiei.

Niciunul dintre cei care au vehiculat ştirea nu a avut curiozitatea să verifice informaţia şi din alte surse, să meargă la poliţie, la primărie, la morgă, la spital. Până la urmă, poliţia a dezlegat rapid misterul: ştire falsă! Întrebat cum putem evita asemenea informaţii, un cunoscut editorialist american, fondatorul şi editorul epolitics.com, Colin Delany, a dat un răspuns Agenţiei Mediafax pe care l-ar fi dat orice om cât de cât instruit: Oamenii au tendinţa să creadă că unele ştiri sunt adevărate, pentru că le reconfirmă prejudecăţile asupra lumii.

Pentru a evita manipularea prin fake news, aceştia trebuie să înceteze să creadă tot ceea ce citesc online, să îşi pună mai multe întrebări şi să aibă mai multe surse de informare, să înceteze să mai creadă toate lucrurile pe care le aude, le citeşte şi să apeleze la instituţiile credibile, să verifice ştirile din mai multe surse. Răspunsul dat de ziaristul american este valabil pentru orice alt domeniu.