Continuăm prezentarea serialului dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului Moldova” (din colecția Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași – BCU), primul din România care a oglindit viața unei stațiuni balneare.

În fapt, un  jurnal al stațiunii Slănic-Moldova care acoperă o perioadă istorică mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada ,,La Belle Époque”; un model peste timp de promovare a turismului balnear al „Perlei Moldovei”, așa cum a fost denumită stațiunea pentru prima dată, chiar de către acest ziar.

Mențiune: Adaptarea, adnotările și completările la toate numerele din colecția acestui unic și inedit ziar sunt menite să întregească și să lămurească multe informații și aspecte din viața cotidiană a stațiunii, ca și a personalităților vremii, care nu au fost în totalitate prezentate în paginile ziarului, tocmai pentru faptul că acestea erau cunoscute de lumea de atunci, în speță de cei din zona Moldovei, de unde veneau și cei mai mulți dintre vizitatorii stațiunii.

În acest episod: ,,Curierul Slănicului Moldovei”, Nr. 4, Anul VI, Duminică, 20 iulie 1908

(la 107 ani de la descoperirea primului izvor mineral, în ziua de 20 iulie 1801).

Din sumarul acestui număr: viitorul Slănicului sună bine; despre rezultatele medicale și medicii care activează în stațiune; premieră literară semnată de dramaturgul, prozatorul și poetul Ilie Ighel Deleanu; progresele Slănicului cuprinse într-un tablou comparativ realizat pe ultimii opt ani; o altă aventură romantică, de un comic aparte; o rugă în versuri adresată Slănicului; ziarul ,,Curierul Slănicului Moldova” și ecourile din presa vremii; un veac și șapte ani de la descoperirea primului izvor mineral al stațiunii; concert extraordinar susținut în scopuri caritabile de Clotilde Calligaris Averescu.

Pe prima pagină, redacția face referire la succesele Slănicului din ultimii ani și prevede progrese pe măsură și în viitor, mai ales că se fac pași importanți și repezi în construirea șoselei Târgu-Ocna – Slănic-Moldova, menită să producă o adevărată revoluție în progresele acestei stațiuni: ,,Noua arteră de comunicație se construiește în așa condiții de soliditate și de bună întreținere încât să poată susține și o linie ferată de interes local, care să poată servi cu folos băile și să înlesnească un bun și comod mijloc de comunicație pentru vizitatori. Ce se va întâmpla mai apoi? ,,În scurt timp Slănicul va fi de nerecunoscut. Hotelurile se vor înmulți, vilele vor răsări din mijlocul stâncilor, ca în povești, toată sălbăticia aceasta minunată va lua o înfățișare nouă, care vor lua asemănarea peisajelor elvețiene. Când gândim că viitorul acesta bogat și frumos se datorește inițiativei de mai sus, când ne gândim că aceasta se datorează actualilor epitropi, activilor domni, C. B. Pennescu, D. Botez și prof. dr. Pușcariu, credem că nu îndeplinim decât o cinstită datorie de a le aduce prin `Curierul Slăniculu`, tot prinosul nostru de laude, mulțumiri și recunoștință”.

În articolul ,,Medicii și Slănicul” se vorbește despre rezultatele obținute până în prezent referitoare la tratarea diverselor boli și despre medicii de prestigiu care activează în stațiune: ,,Rezultatele obținute pînă în prezent, cu cei care s-au curărisit la Slănic (de la cură, care au făcut o cură, care au urmat un tratament, n. a., cf. DEX) sunt dintre cele mai satisfăcătoare. Izvoarele Slănicului, pe drept cuvânt numite `izvoarele tămăduirii` sunt excelente pentru următoarele maladii: constipaţia obișinuită, colita muco-membranoasă, bolile aparatului genito-urinar, cistite, calculi vezicali, nefrite, boli de ficat, ale aparatului respirator, bronșita cronică, enfizemul pulmonar, faringită cronică, astm, boli de nutriție, reumatism, gută etc. Numeroase personae care au fost atinse de vreuna dintre aceste maladii, urmând cura la Slănic, sub supravegherea directă a medicilor respectivi, au fost complet vindecate. De aceea, medicii noștri savanţi, a căror reputaţie este stabilită, recomandă cu multă căldură Slănicul Moldovei, pentru vindecarea acestor maladii, și mulți dintre pacienți sunt trimiși de către doctorii Buicliu, Stoicescu, Marinescu, Juvara, Riegler, Manicatide, Negel, Russ, Schachman, Obreja, Ion Nanu-Muscel, sau de alți medici savanți din diferite orașe ale țării. Ziarul nostru, care urmărește cu interes orice activitate din Slănic în timpul sezonului, își îndeplinește o plăcută datorie de a releva meritele corpului medical de aici, care salvează omenirea de multe suferințe”. Bineînțeles, nu lipsește din careul de ași dr. Alexandru Brăescu (primul medic primar şi director al Spitaului „Socola” din Iași, przentat într-unul dintre episoadele anterioare), medicul-șef al Stabilimentului de hidroterapie. Foarte apreciat în tratarea maladiilor nervoase, dr. A. Brăescu s-a implicat total în alinarea suferinzilor sosiți la Slănic, alături de distinsul corp medical mai sus prezentat. Și ca o completare, medicul Ion Nanu-Muscel (1862 – 1938) a fost una dintre marile personalități medicale românești, profesor de semiologie și clinică medicală timp de 30 de ani la Universitatea de Medicină din București, senator din partea conservatorilor, doctor la Spitalul ,,Filantropia” și apoi la Spitalul ,,Colțea”, timp de 36 de ani. A mai fost președinte al Societății Medicale a spitalelor din București și membru al Academia de Științe Medicale. Conform Wikipedia, ,,în amintirile lor, prietenii și colaboratorii medicului Ion Nanu-Muscel spuneau că acesta cu greu se putea despărți de spital, iar modestia și punctualitatea lui erau bine cunoscute; elevii săi vorbeau despre modul delicat și meticulos de a examina bolnavii și despre meșteșugul său de a cunoaște și a vindeca boala, cu toate greutățile și bucuriile medicinei”.

O frumoasă și impresionantă poveste de dragoste este publicată în paginile acestui număr al ziarului, de către dramaturgul, prozatorul, poetul și traducătorul Ilie Ighel Deleanu (1870 – 1938).

Figură pitorească în viața literară românească de la sfârșitului secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, Ilie Ighel Deleanu (prezentat mai pe larg în episodul nr. 8 al acestui serial) s-a născut la Pitești în 1870. A desfășurat o activitate publicistică importantă, fiind redactor literar al mai multor periodice. Cea mai semnificativă lucrarea a sa rămâne, fără îndoială, „Întâiul Dicționar Românesc de Rime”, publicat în 1889. Ilie Ighel a fost și cel care i-a dat titlul și a publicat poezia scrisă de Eminescu cu o oră înainte de a muri (Sursa: Evenimentul Istoric, la https://evenimentulistoric.ro/ilie-ighel-ii-da-titlu-si-publica-poezia-scrisa-de-eminescu-cu-o-ora-inainte-de-a-muri.html).

Intitulată ,,Povestea Cascadei”, aceasta este de fapt o minunată legendă, iar descoperirea sa este datorată acestui ziar, care o publică în premieră, cu data și semnătura lui Ilie Ighel Deleanu. Astfel, această narațiune va întregi salba de legende din opera scrisă a localității Slănic-Moldova. Aflat în stațiune și inspirat de ineditul peisaj al Cascadei, scriitorul realizează o adevărată perlă literară, care ne prezintă o tulburătoare poveste de dragoste dintre doi tineri. În marea lor dorință de a rămâne pe veșnic îndrăgostiți ca-n prima clipă, se lasă vrăjiți de chemarea de sirenă a râului Slănic și acceptă îndemnul de a coborî în sânul său, unde nimeni nu le va tulbura fericirea, nici măcar vremurile care vor veni: ,,Veniți, veniți! Da, așezați-vă în patul de mătase albă și străvezie a râului. Acolo e leagănul iubirii veșnice… Noi vă vom parfuma etern cu mirosul nostru și vă vom cânta imnuri nemuritoare, povestind în vecii vecilor, celor care ne vor asculta și pricepe, istoria iubirii voastre!” Și, hotărâți a-i dărui iubirii lor veșnicia, se aruncară de pe mal în râul care se avânta năvalnic la vale și care îi aștepta într-o îmbrățișare la fel de veșnică, precum iublirea lor…

În ziar este publicat un tablou comparativ realizat la Slănic în ultimii opt ani, de către prof. dr. Ludovic Russ junior, care se referă la veniturile încasate din procedurile de hidroterapie și la numărul consultațiillor medicale efctuate, de unde reiese un real  progres înregistrat în activitatea medicală a stațiunii.

Ca să avem o imagine mai clară și rezumativă, tocmai pentru a nu ne încărca memoria cu prea multe cifre, iată cea mai semnificativă comparație: Anul 1900 – băi minerale calde (2. 500 de proceduri), în valoare de 4. 659 lei; băi minerale reci (150), în valoare de 150 lei; băi de hidroterapie (6. 857), în valoare de 11. 359, 50 lei; aer comprimat (717), în valoare de 1. 434 lei; consultații medicale (1. 197). Anul 1907 – băi minerale calde (6. 383), în valoare de 15. 105 lei; băi minerale reci (nu se mai recomandau); băi de hidroterapie (14. 312), în valoare de 21. 667 lei; aer comprimat (1. 500), în valoare de 3. 000 lei; consultații medicale (2. 843).

O comică aventură romantică, salvată în final de un ghiveci de nalbe este povestită de unul dintre jurnaliștii ziarului, care se semnează cu pseudonimul ,,Reporter”.

Chiar dacă subiectul este simplu, pentru unii chiar banal, acțiunea din articolul ,,O aventură romantică”, din rubrica ,,Reportajul nostru” este interesantă și comică, deopotrivă. Așadar, pe la mijlocul lunii iunie, o familie distinsă din orașul Botoșani (D.) a poposit la Slănic, fiind găzduită în Satu-Nou. Din sânul acestei onorabile familii făcea parte și o suprbă domnișoară (A.). Aceasta a ,,răpit” din orașul femeilor frumoase și al lui Eminescu, un tânăr licențiat (M.), aspirant nu doar la o funcție înaltă, ci și la inima frumoasei domnișoare. Prin intermediul răvașelor, tânărul M. a aflat de sejurul familiei la Slănic. Ghinionul a făcut ca o vreme neprielnică să țintuiască vizitatorii stațiunii mai tot timpul în interiorul hotelurilor și vilelor, astfel că în afara unor serenade făcute cam pe furiș sub fereastra domnișoarei nu putu să întreprindă mai nimic. Dar, duminică dimineața, ,,când soarele ardea a ploaie, dar cerul era încă senin”, îndrăgostitul licențiat, destul de enervat de timpul irosit până acum se plimba, dând târcoale pe sub fereastra iubitei sale, când, deodată, căzu peste el ,,un obiect greu, apos și plin de țărână”. Tânărul rămase amețit și căzu în nesimțire, iar când își reveni în fire se văzu înconjurat de întreaga familie a domnișoarei  pe care o îndrăgise. Întâmplarea a făcut ca dl D., care nu știa nimic de dragostea dintre cei doi tineri, pe când se îndrepta spre fereastră lovi un ghiveci mare de nalbe, pe care servitoarea tocmai îl udase. Acesta căzu drept pe umărul tânărului și îi împroșcă haina de culoare deschisă, cu ,,țărână umedă”. Vădit emoționat de cele petrecute, dl D. coborî în fugă scările, și cu ajutorul servitorilor urcară victima în odaie, care se văzu înconjurată de toți ai casei și în apropierea iubirii sale, domnișoara Aurelia: ,,Consecințele momentane ale acestei întâmplări constau în aceea că tânărul M. este veșnic în jurul acestei familii, căreia i-a câștigat pe deplin simpatia… Rezultatul – pe cât îl putem anticipa – va fi desigur, o logodnă apropiată, care va uni două inimi ce se iubesc și care, dacă s-au putut apropia atât de lesne e datorită întâmplării pe care am descris-o și mai cu seamă, faptului că cei doi au petrecut sezonul de vară în paradisul Slănicului din Moldova”, încheie autorul relatarea din reportajul acestei săptămâni.

Nu știu câte rugăciuni sub formă de poeme există prin arhivele sentimentale ale unor localități din țară, dar cu siguranță, unul dintre ele, emoționant și plin de dragoste este cel închinat Slănicului. Poemul, și el o premieră este publicat în acest număr sub pseudonimul ,,Blag” și sună așa:

,,Rugă”

,,Slănicule, dă-mi codrii tăi/ Încununați de steme/ Să făuresc fecioarelor/ Din taina lor, poeme; / Slănicule, dă-mi glasul/ Cel din munți și din izvoare, / Să fac cu el ecouri lungi/ Cântării care moare; / Slănicule, dă-mi cerul tău/ Senin chiar și-n furtună/ În raza cărui cei setoși/ De liniște se-adună; / Slănicule, dă-mi pentru o zi/ Întreaga frumusețe/ Ce risipești făr’ de măsuri/ Pe frunți, pe guri, pe fețe; / Dă-mi ochii toți ce-i bucuri tu/ Și-i umpli de iubire/ În schimb îți dau prin cântul meu/ Un veac de nemurire.

Periodic, sunt publicate ecourile pe care acest ziar le are în presa vremii. În două numere consecutive, cel anterior și cel actual sunt reproduse aprecierile unor importante publicații naționale (selectiv): ,,A apărut `Curierul Slănicului`, care o dată cu acest număr intră în anul al șaselea de existență. Ziarul, care s-a dovedit a fi de mare folos persoanelor care vizitează stabilimentele noatre climaterice, conține articole interesante și numeroase știri privitoare la Slănic. Ziarul care este redactat de M. Miereanu, mai are importanță pentru faptul că tinde a face cunoscut localitățile pitorești din țară, fapt a cărei importanță este unanim recunoscută” (Ziarul ,,Dimineața, 23 iunie 1908); ,,Primim la redacție primul număr al sezonului actual din `Curierul Slănicului`, interesanta publicație ce apare la Băile Slănic din Moldova, redactată de M. Miereanu, din Iași. Materia variată și de actualitate face din această publicație, cea mai potrivită și mai plăcută lectură pentru publicul ce caută odihnă în lunile de vară, într-o localitate pașnică și fermecătoare ca Slănicul Moldovei. `Curierul Slănicului` este într-adevăr curierul sârguincios ce ne aduce veștile din cea mai pitorească și animată locație din țară, în care se concentrează viața Moldovei pentru lunile de vară” (Ziarul ,,Liberalul”, 26 iunie 1908); ,,A apărut Nr. 2 din `Curierul Slănicului`, ziarul săptămânal al stațiunii balneare Slănicul Moldovei. Atât numărul acesta cât și cel precedent se prezintă în excelente condiții de tipărire și redactare, cu o materie pe cât de variată, pe atât de interesantă și cu un număr îndestul de bogat. Astfel cum e redijat (redactat, cf. DEX), acest ziar corespunde unei reale necesități, procurând fiecăruia, câteva clipe de adevărată distracție intelectuală” (Ziarul ,,Evenimentul”, 5 iulie 1908, Iași); ,,`Curierul Slănicului`, ziar balnear, anul VI, a apărut din nou, la 22 iunie. Dl M. Miereanu, corespondentul ziarului `Universul` din Iași, redijează acest ziar, cu mult gust și simț poetic” (Ziarul ,,Egalitatea”, 27 iunie 1908, București); ,,Trebuința de a impune atențiunii publice o anumită localitate, de a-i fixa reputația, dă naștere acestei speciale literaturi, ca și în cazul `Curierului Slănicului`, care are o oarecare putere de sugestie și nu poate fi neglijat. Dacă nu greșim, ni se pare că astăzi, numai Slănicul Moldovei își are `curierul` său, un ziar de sezon, cu destulă varietate și cu sugestive ilustrații și texte, redactat după toate regulile galanteriei de … oraș.

Slănicul salvează și în această privință, țara noastră de occidentali” (Ziarul ,,Opinia”, 3 iulie 1908, Iași). Desigur, mai sunt și alte publicații, multe dintre ele confirmând faptul că ziarul ,,Curierul Slănicului Moldova” a fost primul ziar care a apărut într-o stațiune din România, aspect menționat într-unul din episoadele trecute.

Redactorul-șef, M. Miereanu aduce un prinos de recunoștință serdarului Mihalache Spiridon, descoperitorul primului izvor mineral al stațiunii, data atestată fiind 20 iulie 1801, de ziua Sfântului Ilie, care este și patronul spiritual al localității. Articolul este intitulat ,,Un veac și opt ani” (corect este un veac și șapte ani, întrucât e vorba de anul 1801 și nu 1800, așa cum greșit apare în publicație) și face un arc peste timp preamărind realizările Slănicului.

Momentul fulminant al săptămânii pe care o marchează acest ziar, o constituie prezența cu totul specială a doamnei Clotilde Calligaris Averescu la Slănic-Moldova, soprană și pianistă, primadonă a Operei din Milano și soție a generalului Alexandru Averescu. Aflăm tot de la M. Miereanu, în articolul ,,Festivalul de Joi”, motivul prezenței în stațiune a distinsei doamne, care mai era numită și Clotilde General Averescu: susținerea unui concert în scopuri caritabile, mai precis, în folosul Institutului Fiicelor de Militari, manifestare artistică desfășurată sub înaltul patronaj al Principesei Maria, viitoarea regină a României (din 1914). Concertul a avut loc în Sala Cazinoului Regal, în cursul zilei de joi, 17 iulie 1908 și a stârnit un interes imens printre vizitatorii Slănicului și nu numai: ,,Tot ce Slănicul are mai ales și cult a ținut să asiste la această sărbătoare artistică, atras fiind de mărinimia scopului și de fericita alcătuire a unui program încărcat de cele mai rare atracții. Succesul doamnei Averescu a fost desăvârșit. Vocea domniei-sale este pasională, dulce și fermecătoare, cu o dicție clară și comunicativă. Distinsa doamnă a cântat cu un talent într-adevăr rar, bucăți din cele mai grele opere, precum aria din ,,Cavalleria Rusticană” (de Pietro Mascagni), aria din ,,Boema” (de Giacomo Puccini), dar și numeroase și emoționante romanțe, captivând lumea și provocând un entuziasm general”. La acest concert și-au mai dat concursul mari nume ale scenei românești, printre care: compozitorul și violonistul Constantin C. Nottara, fiul reputatului actor Constantin I. Nottara (ambii prezentați în numerele anterioare); Mărioara (Căpitan) Ivanciu și artiștii ieșeni Vlad și Verona Cuzinschi; orchestra Regimentului 4 Roșiori ,,Regina Maria”, condusă de simpaticul șef de muzică, căpitanul Ioan Cutrupi.  Și, concluzia de final a lui M. Miereanu: ,,La încheiere, putem spune că a fost un concert rar, cu siguranță cel mai reușit din stagiune, în care e de mirare cum din atâta risipă de note, n-a fost discordantă niciuna singură!”.

Despre personalitatea celei care a fost Clotilde Calligaris Averescu puteți citi în ,,Evenimentul Istoric. ro”, la  https://semnalulora.wordpress.com/2021/03/15/mehedinti-actele-caritabile-ale-lui-clotilde-averescu-sotia-maresalului-averescu/, iar despre cronica teatrală a săptămânii din acest număr al ziarului și demascarea unei infamii, în deschiderea episodului următor.

Text adaptat, adnotat și completat de Romulus-Dan BUSNEA

Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU Iași), Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj (BCU Cluj) și cotidianului ,,Deșteptarea”.

Sursa: BCU Iași, BCU Cluj; Foto imagini vechi Slănic-Moldova: Colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău. Grație domniei sale, o mare parte dintre fotografiile publicate în numerele acestei publicații se regăsesc și în episoadele prezentate, la care se adaugă și multe altele.

Sursa foto Ilie Ighel Deleanu: Evenimentul Istoric, la https://evenimentulistoric.ro/ilie-ighel-ii-da-titlu-si-publica-poezia-scrisa-de-eminescu-cu-o-ora-inainte-de-a-muri.html.

Sursa foto prof. dr. Ion Nanu-Muscel: Evenimentul muscelean.ro, la https://evenimentulmuscelean.ro/2021/08/27/scrisori-din-campulung-de-adrian-savoiu-un-savant-prof-dr-ion-nanu-muscel/.

Sursa foto Clotilde Calligaris Averescu: Dosarele secrete.ro, la https://dosaresecrete.ro/moartea-maresalului-averescu-funeralii-nationale-pentru-eroul-romaniei-mari/.

Mulțumiri pe această cale și slăniceanului Valeriu Meșterca, pentru sprijinul acordat continuării serialului și întregirii colecției ziarului.

Mențiune: Drepturile de autor pentru publicarea acestor texte sunt deținute de SPJPTCAS Bacău, prin persoana lui Romulus-Dan Busnea, cu acordul BCU Iași și BCU Cluj.

În conformitate cu ,,Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe”, niciun material conținut în acest serial nu poate fi reprodus integral sau parțial fără acordul scris prealabil.

(Va urma)

La data de 15 martie a.c, polițiștii din cadrul Poliției orașului Buhuși au identificat un bărbat de 34 de ani din localitate care a părăsit imobilul unde execută arestul la domiciliu, context în care s-au sesizat din oficiu despre comiterea infracţiunii de evadare.

În cauză s-a întocmit dosar penal pentru comiterea infracţiunii de evadare, iar faţă de bărbat s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore, fiind introdus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al I.P.J Bacău.

La aceeași dată, polițiștii din Buhuşi au stabilit faptul că, în cursul zilei de 12 martie a.c., în jurul orei 17:00, un bărbat, aflat în arest la domiciliu, ar fi părăsit locuinţa sa din comuna Racova, conducând totodată, un autoturism pe raza localităţii, deși avea dreptul de a conduce suspendat.

Persoana în cauză a fost condusă la sediul Poliţiei oraşului Buhuşi, pentru audiere, fiind întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunilor de evadare şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

În urma probatoriului administrat, faţă de bărbat a fost luată măsura reţinerii pentru 24 de ore, acesta fiind introdus în Arestul I.P.J Bacău.

Șase dintre elevele Colegiului Național de Artă „George Apostu” din Bacău au fost premiate de Lions Club Moldova pentru lucrările lor participante la Concursul internațional „Afișe pentru Pace 2022-2023”. Toate cele șase eleve sunt în clasa a VII-a.

La faza organizată de clubul băcăuan, premiul I a fost acordat elevei Ioana-Sophie Bulibașa (profesor îndrumător Ioan Lăzureanu), premiul al doilea elevei Daria-Maria Olaru (prof. Ioan Lăzureanu), iar premiul al III-lea elevei Andreea Gavriluță (prof. Alina-Mihaela Craiu). De asemenea, au fost acordate trei mențiuni, elevelor Maria-Elenia Maxim (prof Ioan Lăzureanu), Briana Stoica (prof. Alina-Mihaela Craiu) și Ioana Urban (prof. Alina-Mihaela Craiu). Premiile, însoțite de diplome, au fost acordate în bani, suma lor totală fiind de peste 1.000 de lei.

„Ca în fiecare an – ne-a declarat, la final, prof. Ioan Lăzureanu – ne bucurăm să participăm la acest frumos concurs organizat de Lions Clubs International și de organizațiile sale din toată lumea. Ne bucurăm și pentru aportul, în acest fel, al copiilor la construirea unei lumi mai bune, mai armonioasă, o lume a păcii. La faza pe România a concursului, eleva noastră Ioana-Sophie Bulibașa a luat o mențiune, dar ne bucură și succesul participanților la faza locală. Iar parteneriatul nostru cu Lions Club Moldova este unul pe termen lung pentru a participa la acest concurs.”

Lions Club Moldova a fost reprezentat la ceremonia de premiere de Dragoș Secăreanu – președinte și de alți trei membri marcanți – Romel Guțu, Constantin Cristea și Constantin Radu.

Autostrada Bacău-Pașcani va fi construită cu costul demolării unei porțiuni din centura orașului Bacău, scrie Ziarul de Iași. Acesta este un cost asumat de la început, care va afecta circa 9.000 de metri pătrați de carosabil, bariere metalice, elemente de susținere, fundații, un podeț, rigole și elemente de semnalizare. Intervenția este necesară pentru conectarea autostrăzii Bacău-Pașcani la centura Bacăului, variantă ocolitoare care este realizată, parțial, tot în regim de autostradă.

Execuția nodului rutier va fi făcută în trei faze de construcție, astfel încât circulația pe centura Bacăului să nu fie afectată radical. În primă fază, vor fi realizate o bretea, drumuri laterale de întreținere, lucrări de drenaj, o structură peste autostrada Bacău – Pașcani și extinderea platformei existente a centurii Bacăului.

Demolarea parțială a centurii va fi executată în faza a doua de construire a nodului, și doar după executarea „bretelei 3 din Bretea Bacău Nord”. Demolările vor afecta 9.000 mp de parte carosabilă, 1.720 metri liniari de bariere metalice, 3 metri cubi de beton armat la un podeț prefabricat existent, 10 bucăți de semnalizare și 1.290 metri liniari de rigole.

În ultima fază de construcție a nodului, vor fi realizate lucrările lipsă pe tronsonul de autostradă pe legătura dintre cele două drumuri, iar partea carosabilă va fi amenajată în două etape, astfel încât traficul să fie restricționat doar parțial.

Potrivit autorităților, demolarea este necesară pentru a asigura continuitatea și o conectivitate mai bună între cele două drumuri. Execuția acestui nod rutier va fi realizată astfel încât circulația pe centura Bacăului să nu fie afectată radical.

Producătorii agricoli au ales agricultura ecologică, atrași de prețurile mai bune la desfacere, dar și de subvențiile primite de la stat. Cei mai mulți produc miere de albine eco și cătină certificată bio, dar sunt și fermieri care produc prune sau nuci în sistem organic. Cu excepția apicultorilor, ceilalți fermieri ajung să încaseze de la stat  sute de euro la hectar.

Fermierii băcăuani care vor să obțină profituri mai mari pot opta să înființeze culturi agricole sau crească animale, respectând regulile agriculturii ecologice. Acest lucru presupune un efort multiplicat, în comparație cu agricultura convențională, dar care, la final, garantează prețuri mult mai bune, la desfacere. Astfel, cei care vor să intre în elita producătorilor ecologici, trecând de la culturile convenționale la cele bio, au termen până pe 16 mai pentru a-și înregistra activitatea la Direcția pentru Agricultură Județeană (DAJ) Bacău. Pot subscrie acestui tip de agricultură atât deținătorii de plantații de pomi fructiferi sau fructe de pădure, proprietarii de pajiști sau de terenuri cultivate cu lucernă, cât și cei care cresc animale etc. E drept că pentru aceasta este nevoie de numeroase documente care trebuie depuse la DAJ, respectiv copii după actul de identitate sau după CUI (unde este cazul), după certificatul eliberat de organismul de certificare, precum și contractul încheiat cu acesta, adeverință de la primărie cu suprafețele sau animalele deținute, și o serie de declarații pe propria răspundere și fișe, completate, datate și semnate. În plus, după depunerea documentelor pentru obținerea atestatului ecologic, urmează verificări din partea Direcției Agricole. De reținut că, pe o perioadă de maximum 2 ani, pentru culturile anuale, și de maximum 3 ani, pentru cele perene, conversia la agricultura ecologică se va face cu menținerea certificării suprafețelor care au făcut obiectul angajamentului, timp de cel puțin 5 ani de la semnare.

Miere ecologică, alături de cătină și pomi fructiferi „bio”

Din fericire, tot mai mulți fermieri sau societăți din agricultură aleg să producă ecologic. „Agricultura ecologică”, cunoscută și ca ,,agricultura organică” sau ,,agricultura biologică”, a apărut ca o necesitate a societății contemporane, aceea de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman, asigurând, totodată, conservarea şi dezvoltarea mediului. De altfel, unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este obținerea de produse agroalimentare proaspete şi autentice, care să respecte factorii naturali şi de mediu. Potrivit Direcției Agricole Bacău, anul trecut, în evidențele instituției, figurau 135 de producători bio. Dintre aceștia, cei mai mulți erau crescători de albine – 54, cu 7.480 de familii, urmați de propietarii de pajiști și suprafețe cultivate cu lucernă, precum și de deținători de plantații de cătină. În rest, alții au ales să crească animale în sistem bio (bovine, caprine sau ovine) ori să plateze pomi fructiferi – pruni, nuci etc. În total, aproape 3.200 de hectare de teren agricol din tot județul sunt înscrise în sistemul de agricultură ecologică.

Cătina „bio”, de Lichitișeni, din ce în ce mai căuată de străini

În Lichitișeni, comuna Vultureni, de câțiva ani, există o plantație de cătină certificată organic, afacere condusă de inginerul horticol Camelia Mihaela Popa. În total, firma Eco Catena administrează 97 de hectare de teren, pe lângă cătină, cultivând, prin rotație, grâu, mazare, rapiță, soia, lucernă, astfel încât să se asigure în mod natural nutrienții necesari solului. În prezent, plantația de cătină bio se întinde pe o suprafață de 28 de hectare. De pe aceste suprafețe, s-a ajuns să fie obținute producții de circa 110 tone de fructe, dat fiind că, abia de un an și jumătate, plantația a intrat pe rod. „Am ales să recoltăm eșalonat, în fiecare an, doar de pe jumătate din suprafață, întrucât cătina trebuie culeasă un an, după care, în următorul, se face pauză. În felul acesta, avem continuitate la recoltare. Noi desfacem producția în țară, dar de ceva timp, suntem prezenți și la export. Avem beneficiari din Germania, Italia, Spania, Franța, chiar și din Taiwan, în general, din industria de bio-cosmetice, care produce creme, seruri, gomaje, peeling-uri (procedură prin care se corectează problemele de la nivelul pielii n.r.)”, ne-a declarat Camelia Popa. Producția ajunge peste granițe, sub formă de suc, dar și pudră obținută prin metoda de uscare care folosește vacuum-ul (și nu temperaturile de ardere), precum și ulei, extras cu CO2 (păstrându-se, astfel, cantități semnificativ mai mari de elemente nutritive). Resturile rezultate în urma proceselor de fabricație ajung sub formă de furaje certificate bio la crescătorii de animale – păsări, bovine etc.

Apicultorii, uitați total de guvernanți

Apicultorii din județ au înțeles la timp avantajul producerii mierii bio. E drept că, pentru moment, satisfacțiile sunt minime, luând în calcul concurența sălbatică și adeseori neloială venită din afară (China, Ucraina etc). Chiar și așa, cei din zona „bio”, împătimiți fără leac, preferă să-și ducă mai departe ambiția de a produce miere sănătoasă, chiar dacă beneficiarii sunt, de regulă, cei cu bani mai mulți decât media. Tiberiu Sandu, din Oituz, membru al unei familii renumite de florari din zonă, deține 240 de stupi certificați „bio”. Admite că momentul nu este prielnic apiculturii „curate”,  având și în prezent cantități mari de miere de salcâm, obținută în anul precedent. „E drept că avem un preț de valorificare cu circa 20% mai bun față de mierea convențională. Problema este că a produce bio presupune mai multe eforturi, implicări, griji, costuri, tratamente speciale care, câteodată, te descurajează. Plus că, în fiecare an, trebuie plătite acele reautorizări, mai trebuiesc făcute, periodic, și analize mierii, care, de exemplu, anul trecut, m-au costat vreo 3.000 de lei”,  ne-a mărturist apicultorul din Oituz. Mierea sa ajunge angro,  în țară, la procesatori, cu excepția, acestui an, când piața este blocată.

Fructe „curate”, ca pe vremea bunicilor

Cornel Rusu este un tânăr din localitatea Valea Arinilor, de lângă Moinești, și administrează o afacere a familiei, cu prune obținute ecologic – Livada din Valea Arinilor. Deține circa 2 hectare de livadă, de pe care obține o cantitate de circa 7-8 tone de prune, față de circa 20 de tone, cât dă o livadă intensivă. „Am vrut ca totul să fie în familie, să nu ne ducem spre sistemul intensiv. Avem o livadă de 9 ani, clasică, pe care o administrăm ca pe vremea bunicilor, fără să intervenim cu tratamente chimice. Sunt două soiuri de masă – Stanley și Tuleu Gras. Nu mergem, neapărat, pe profit, ci vrem să facem totul ecologic, clasic, iar lumea, în special din zonă, este foarte mulțumită. Oamenii vin la noi, se plimbă prin livadă, în aer curat – suntem într-o zonă frumoasă. Majoritatea clienților preferă să mai adauge puțin la preț și să cumpere ceva bun, de calitate”, spune tânărul Cornel.

Sute de euro la hectar, de la stat

De precizat și avantajul subvențiilor pe care statul le asigură celor care practică agricultura ecologică. Astfel, anul acesta, prin Măsura 11, fermierii înregistrați în sistemul ecologic pot obține 293 de euro pe hectar, la culturile agricole pe terenuri arabile. Pentru legume aflate în conversia la agricultură ecologică, subvenția este de  500 de euro pe hectar, pentru livezi, 620 de euro pe hectar, iar pentru vii, 530 de euro la hectar. În plus, 365 de euro, pe hectar, este subvenția pentru plantele medicinale și aromatice aflate în conversia la agricultura ecologică, iar pentru pajiști, 39 sau 143 de euro la hectar. Aceste sume sunt pentru fermierii care se înscriu pentru prima dată în sistemul ecologic și primesc certificarea, sumele crescând, în cazul beneficiarilor care au deja plantații ecologice.