Municipalitatea băcăuană a instalat recent bănci cu încărcare pentru telefoanele mobile pe străzile orașului. Cu toate acestea, la scurt timp după implementare, aceste facilități au devenit ținta actelor de vandalizare, stârnind întrebări legate de gradul de responsabilitate al comunității locale. Un locuitor al orașului Bacău a atras atenția publicului prin postarea unor imagini șocante pe rețelele de socializare.

Cablurile de încărcare, abia instalate cu o săptămână în urmă, erau acum deteriorate, iar utilitatea acestor bănci devenea iluzorie. Această situație a declanșat o întrebare retorică necesară: merităm noi astfel de facilități, dacă nu suntem capabili să le păstrăm și să le protejăm?

În mod evident, municipalitatea Bacău a investit timp și resurse pentru a aduce aceste bănci de încărcare în viața comunității. Scopul lor a fost să ofere un serviciu util locuitorilor, în special celor care petrec timp în spațiile publice. Cu toate acestea, distrugerea lor rapidă aduce în discuție nu doar costurile financiare ale reparației, ci și întrebări mai profunde legate de responsabilitatea civică și respectul pentru bunurile publice.

Este important să ne întrebăm de ce există o lipsă de respect față de aceste facilități. Poate că această distrugere nu reprezintă decât o manifestare a unui grup minoritar, dar impactul asupra întregii comunități este semnificativ. Actele de vandalizare nu afectează doar băncile în sine, ci și încrederea și spiritul civic al locuitorilor.

Un aspect important de subliniat este faptul că, într-o societate civilizată, toți membrii au responsabilitatea de a proteja și îngriji resursele publice. Băncile cu încărcare pentru telefoanele mobile sunt doar un exemplu, iar felul în care sunt tratate poate reflecta gradul de maturitate civică al comunității. Este momentul să ne întrebăm dacă suntem pregătiți să adoptăm o atitudine mai responsabilă și să fim mai conștienți de impactul acțiunilor noastre asupra bunăstării generale.

Primăria Comunei Tamași, în parteneriat cu Fundația de Sprijin Comunitar au derulat in perioada 19 martie 2021-18 decembrie 2023 un amplu program prin a fost creat un pachet de măsuri integrate și sustenabile, care să raspunda nevoilor și problemelor cu care se confruntă peste 300 de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comuna Tamași, Județul Bacău, astfel încat aceștia să își depașească situația de vulnerabilitate.

Proiectul „S.O.C.I.A.L – Solidaritate, Oportunitate, Comunitate, Implicare, Administraţie”, s-a adresat unui număr total de 319 de locuitori ai comunei (față de 250 cât și-a propus inițial proiectul), copii, bătrâni și familii aflate în risc de sărăcie și marginalizare, beneficiind de o cofinanțate nerambursabilă din Fondul Social European, Programul Operațional Capital Uman, în valoare de 4.313.097 lei, bugetul total al proiectului fiind de 4.540.102 lei.

Abordarea propusă în cadrul proiectului s-a bazat pe intervenții mixte integrate, cum ar fi servicii sociale, educaționale, socio-medicale, de mediere pe piața muncii și orientare profesională, asistență juridică pentru reglementarea actelor, etc., care au contribuit la depășirea situației de vulnerabilitate pentru locuitorii aflați în această situație. Activitățile propuse în cadrul proiectului și pachetul de măsuri alocat fiecărei categorii de beneficiari în parte au răspuns la nevoile reale identificate la nivelul comunității.

Astfel, în cadrul Centrului de Zi din satul Chetriș, 77 de copii (față de 50 cat și-a propus inițial proiectul) cu vârste intre 6-14 ani, aflați la risc de abandon școlar și familiar, au beneficiat de un program socio-educațional adaptat nevoilor lor, sprijin la teme, cluburi educative, ajutor în depășirea dificultăților care ar putea duce la abandon școlar.

Pentru vârstnicii din comună a fost dezvoltat un program de îngrijire și asistență medicală la domiciliu cu o echipă de 4 persoane din comunitate, calificate și angajate în cadrul FSC, această activitate fiind gestionată de organizație în calitate de partener în proiect. Serviciul de îngrijire socio-medicală la domiciliu A fost acordat unui numar total de 82 de vârstnici dependenți, singuri sau suferind de diverse afecțiuni medicale (fata de 75 cat își propusese inițial proiectul), care au primit îngrijire specializată și sprijin la treburile din gospodărie de care nu se mai pot ocupa singuri.

Pentru familiile dezavantajate din comună au fost gândite servicii destinate rezolvării problemelor de ocupare profesionala sau de clarificare a situatiei locative. Astfel 135 de persoane au beneficiat de servicii de informare si consiliere, dintre acestea 109 beneficiari au parcurs sesiuni de mediere si orientare pe piața muncii, 96 au absolvit cursuri de formare de scurtă durată care să le sporească sansele de angajare atât în propria comunitate cat și în orasul Bacau, iar 32 de beneficiari au primit sprijin direct pentru identificarea si obținerea unui loc de munca. Alte 10 familii au beneficiat de consiliere și asistență juridică gratuită pentru reglementarea actelor de proprietate, contribuind la creșterea siguranței locative pentru acestea, a accesului la utilități și îmbunătățirea condițiilor de locuit.

Proiectul a cuprins și o componentă importantă de dezvoltare a spiritului civic și a culturii implicării sociale în comună, propunând o serie de activități și campanii care să ducă la o creștere a interesului locuitorilor de toate vârstele pentru implicarea activă în rezolvarea problemelor și nevoilor comunității și în dezvoltarea sustenabilă a acesteia. Copiii de la Centrul de zi au participat activ la un proiect de Photovoice, în cadrul căruia au fost încurajați și ajutați să surprindă prin intermediul fotografiilor aspectele comunitare care au nevoie sa fie îmbunătățite și să propună autorităților idei creative și solutii concrete de rezolvare. La rândul lor peste 60 de adulți s-au implicat în activități de voluntariat menite să ajute echipele din proiect să implementeze mai ușor și cu un impact mai bun activitățile pentru copii și bătrâni. In urma participării complexe la activitatile propuse de proiect, 94 de persoane vor primi premii financiare în valoare de 600 de lei fiecare.

Alte activități de impact realizate și care merită menționate sunt organizarea a două zile ale comunei Tamași, în 2022 și 2023, editarea gazetei comunității cu un continut informativ de interes local și organizarea a 8 seminarii privind implicarea civică.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European, PROGRAMUL OPERAŢIONAL CAPITAL UMAN, Axa prioritară 5 – Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității, Obiectivul specific 5.2: Reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din comunitățile marginalizate din zona rurală și orașe cu o populație de până la 20.000 locuitori prin implementarea de măsuri/ operațiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC- Regiuni mai puțin dezvoltate.

Proiectul „Dezvoltare campus integrat pentru învățământul dual în municipiul Bacău”, ID_08  va fi finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Investiția 6 din cadrul componentei C15-Educație, fiind propus de Ministerul Educației pentru contractare.

Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău este Lider de parteneriat pentru implementarea proiectului alături de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Inspectoratul Școlar Județean Bacău, Liceul Tehnologic „Anghel Saligny” din Bacău, Colegiul „N.V. Karpen” Bacău, Primăria Municipiului Bacău, Consiliul Județean Bacău, Aerostar S.A. și Sudometal S.R.L.

Proiectul va realiza infrastructura campusului profesional integrat pentru învățământ dual care va include spații destinate învățării practice, respectiv ateliere de practică și spații destinate socializării, investiții privind digitalizarea atelierelor de practică, cursuri de formare profesională a personalului didactic, a coordonatorilor de practică și a tutorilor, consiliere și orientare profesională pentru elevi și studenți, organizarea și desfășurarea de stagii de practică. De asemenea, printre măsurile propuse se numără: adaptarea ofertei educaționale și dezvoltarea competențelor forței de muncă în conformitate cu nevoile operatorilor economici, armonizarea planurilor de școlarizare în corelare cu o cerere previzionată a forței de muncă, actualizarea/adaptarea calificărilor și a curriculei, precum și introducerea de noi calificări în colaborare cu operatorii economici, oferirea de burse pentru elevi și studenți. Din grupul țintă al proiectului vor face parte 820 de elevi înscriși în ruta duală completă și 100 de studenți înmatriculați la programele de studii dezvoltate în parteneriat cu operatorii economici și la programele de învățământ superior dual.

Valoarea totală a proiectului este de 129.436.556,84 de lei inclusiv TVA (24.353.718,6 euro), iar durata de implementare este de 3 ani.

Într-un comunicat recent emis, viceprimarul municipiului Bacău, Liviu Miroșeanu, membru al Partidului Național Liberal (PNL), a adus în atenție o propunere a primarului Lucian Stanciu Viziteu privind introducerea unei taxe de salubritate pe locuință, și nu pe persoană. Conform lui Miroșeanu, această propunere este nu doar ilogică, ci și susceptibilă de a crea dezechilibre majore între locuitorii orașului.

Unul dintre argumentele principale aduse de viceprimarul Miroșeanu este ideea că principiul de bază în serviciile publice, inclusiv în salubritate, ar trebui să fie „plătești cât consumi”. Consideră că taxa de salubritate ar trebui să fie calculată în funcție de cantitatea de deșeuri efectiv generate de fiecare persoană și nu în funcție de locuința în care aceasta locuiește.

Propunerea primarului Viziteu, conform lui Miroșeanu, nu ține cont de numărul de persoane care locuiesc într-un apartament și care contribuie efectiv la producerea deșeurilor menajere. Astfel, un apartament în care locuiesc două persoane ar urma să plătească aceeași taxă ca și un apartament în care locuiesc cinci sau șase persoane. Acest lucru ar genera, în opinia viceprimarului, o inechitate evidentă.

Miroșeanu subliniază că, potrivit acestei logici, cei doi locatari dintr-un apartament mai mic ar trebui să suporte o parte din costurile deșeurilor produse de apartamentul mai mare, ceea ce ar amplifica disproporționalitatea taxelor. În special, situațiile în care pensionarii, care trăiesc singuri sau în cupluri, ar trebui să suporte o parte din costurile generate de familiile numeroase din aceeași clădire, devin subiecte de îngrijorare pentru viceprimar.

În concluzie, Liviu Miroșeanu afirmă că modul echitabil de stabilire a taxei de salubritate ar trebui să fie pe persoană, având în vedere că aceasta este cea care contribuie efectiv la generarea deșeurilor. Criticile sale nu se opresc aici, exprimându-și dezamăgirea față de lipsa de dialog și comunicare a primarului, care a lansat acest proiect în dezbatere publică fără a consulta ceilalți membri ai Executivului din Primăria Bacău, într-o manieră considerată de Miroșeanu ca fiind departe de normalitatea unui proces democratic.