duminică, 21 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 5743

Violenta nu tine cont de sarbatoare / Injunghiati si batuti de Revelion

    de
    Deșteptarea
    -

    Spiritele incinse si alcoolul peste masura au transformat noaptea de Revelion intr-o drama pentru bacauanii ce au ajuns la spital batuti sau injunghiati. Tatal nu s-a sfiit sa-si loveasca copilul cu un cutit, baietii de cartier au atacat si ei dand cu pare si cutite. Victimele noptii de Revelion zac acum pe patul de spital.

    Iulian Vieru, de 29 de ani, din Rosiori, a ajuns la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau dupa ce a fost injunghiat. Agresorul nu este altcineva decat propriul tata. „In noaptea de 31 decembrie, tata si mama s-au luat la cearta, povesteste Iulian. Tata bause si a inceput sa tipe la mama. Am incercat sa-i linistesc si m-am bagat intre ei. Atunci, tata s-a enervat si a luat o secure cu care a incercat sa ma loveasca. Am reusit sa ma feresc si i-am smuls securea din mana”. Iulian a crezut ca tatal sau s-a linistit, dar s-a inselat amarnic. „Dupa acest incident, m-am dus in casa si m-am imbracat si eu sa plec la petrecerea de Revelion, marturiseste Iulian. Dar, dupa putin timp, dupa ce am terminat tot ce avea de facut si ma pregateam sa plec, tata m-a atacat din nou. Eram in fata portii si a sarit la mine cu un cutit. A vrut sa ma injunghie in spate, dar m-am intors si am ridicat piciorul stang ca sa ma apar. Atunci mi-a infipt toata lama cutitului in picior”. Iulian a reusit sa se tarasca si sa iasa din curtea casei. Din cauza durerilor si a pierderii mari de sange, Iulian a lesinat si a fost gasit de vecini. Acestia din urma au alertat politia si ambulanta. Tatal nu este la prima tentativa de a-si ucide copilul. „A incercat de nenumarate ori sa ma loveasca, poate chiar sa ma si omoare, a declarat Iulian. Cand este treaz, tata este un om exceptional, dar cand bea se transforma radical si nu te mai poti intelege cu el”. Tatal agresor a fost sanctionat contraventional pentru tulburarea linistii publice si in functie de numarul de zile de ingrijire medicala a fiului urmeaza sa se faca incadrarea juridica a faptei.

    Injunghiat de trei ori si lovit cu parul in cap

    Un tanar din Bacau a cazut victima violentei unor baieti de cartier. Dorin Sergiu Lupu, de 23 de ani, a ajuns la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau dupa ce a fost injunghiat de trei ori si lovit cu un par in cap. „Tocmai ma intorsesem cu un prieten de la petrecerea de Revelion, povesteste Dorin. Era in jurul orei 01.30. Stateam cu amicul meu in fata scarii unui bloc de pe strada Milcov. La un moment dat au venit la noi doi baieti, pe care ii stiu din vedere. Au dat noroc cu noi dupa care au turnat sampanie peste geaca prietenului meu”. De aici pana la tragedie nu a mai fost decat un singur pas. Daca prietenul sau a reusit sa fuga nu la fel de norocos a fost Dorin. „Au scos un cutit si m-au injunghiat in spate, in mana si in piept, a declarat Dorin. Dupa care cu un par mi-au dat in cap”. Salvarea sa a fost reprezentata de locatarii blocului, caci agresorii au atras atentia asupra lor spargand geamurile imobilului. Locatarii au anuntat politia care au intervenit de urgenta, dar agresorii au reusit sa fuga. Dorin Sergiu Lupu este internat in stare grava la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau.Scris de Iulia CUCU Lili ADOCHITEI

    Artistii plastici bacauani nu vor sa mai colaboreze cu Centrul „George Apostu”

    de
    Deșteptarea
    -

    Imediat dupa vernisajul Expozitiei Anuale deschisa la Muzeul de Arta Contemporana al Centrului de Cultura &#8222George Apostu”, artistii plastici bacauani au vrut sa-si retraga lucrarile, in conditiile in care acestea ar trebui sa stea pe simeze aproximativ o luna de zile. Dupa o clipa de reflectie, artistii au renuntat sa recurga la acest gest, insa sunt definitiv hotarati sa nu mai colaboreze niciodata cu Centrul de Cultura care le-a gazduit lucrarile. Decizia lui Mihai Chiuaru, presedintele Uniunii Artistilor Plastici – Filiala Bacau, si a colegilor sai are se pare legatura cu un incident din seara vernisajului, pe care reprezentantii acestei bresle l-au considerat jignitor. &#8222In general artistii plastici sunt niste muncitori care fac treaba asta cu suflet, fara bani. Si altii sunt functionari ai Ministerului Culturii si Cultelor care ar trebui sa colaboreze cu oamenii de cultura fara aroganta. Asta dom&#8217le, aroganta. Cand ai sprijin politic, devii arogant cu cel care e muncitorul, artistul. Dar esti functionar platit ca sa promovezi actul cultural. Omul de cultura iti face actiunea ta. Anuala a fost in felul urmator. Noi am venit cu lucrarile. In cele din urma am facut si o colecta de la colegi pentru a celebra momentul cu un pahar de vin, asa cum facem la fiecare final de an. Dar cand am vazut ca intampinam aroganta din partea unor functionari, a trebuit sa ne retragem. Mie nu-mi place sa stau la mese cu satin si fundite. Momentul era al nostru. Trebuia sa-l traiesc impreuna cu colegii mei, nu singur. Greseala a fost a mea de la bun inceput. Un lucru vreau sa fie clar: Artistii nu cauta &laquopomana porcului&raquo”, a spus revoltat Mihai Chiuaru care din motive pe care ni le-a declarat dar preferam sa nu le facem publice a ales sa nu ia parte singur la protocolul pregatit de institutia gazda si sa se retraga la sediul Filialei unde, impreuna, artisti au cumparat vin si au comandat pizza pentru a sarbatori evenimentul, Anuala. &#8222Suntem o breasla in care suntem uniti. Anuala a iesit o varza. Asta vrem sa subliniem, noi nu cautam &laquopomana porcului&raquo”, a tinut sa sublinieze artistul plastic Dionis Puscuta. Artistul plastic Mihai Chiuaru s-a declarat dezamagit de felul in care s-a organizat Anuala: &#8222A fost un moment cam penibil, extrem de stufos, majoritatea invitatilor venisera pentru noi si, de fapt, a fost orice altceva. Lansarile de carte, momentele de dans puteau sa se organizeze in alt loc sau macar in alt moment. Celebrarea lui Apostu se putea face printr-un moment artistic. Condensarea unor astfel de momente culturale a fost prea mult. S-a stat in picioare vreo doua ore”. &#8222Am fost niste decoratori de interioare”, a rezumat mai plastic intamplarea Dionis Puscuta. Pentru Mihai Chiuaru experienta Anualei la &#8222George Apostu” a fost decisiva pentru atitudinea pe care o va avea pe viitor fata de centrele culturale si in general fata de institutiile publice de cultura. &#8222Situatia centrelor culturale din Romania nu este tocmai grozava. Unii directori sunt asezati si dupa criterii politice, care nu sunt bune deloc pentru ca fac sa apara tipul de &laquoactivism cultural&raquo. Din momentul acesta, stopam orice actiune culturala organizata cu un centru cultural, daca acesta nu vine la noi cu un proiect de colaborare. Pentru la anul aveam doua proiecte culturale pe care doream sa le propunem Centrului &#8222George Apostu” dar renuntam”, a declarat categoric MIhai Chiuaru. Gheorghe Popa, directorul Centrului de cultura &#8222George Apostu” ne-a inchis telefonul dupa ce ne-am prezentat si i-am cerut o opinie legata de atitudinea artistilor plastici. Cand am telefonat din nou nu a mai raspuns. Am lasat un mesaj in care am precizat inca o data ca doream o opinie din partea domniei sale si in care, in final, ii uram &#8222Sarbatori fericite”. Nu ne-a raspuns, nici la prima nici la a doua parte.Scris de Laura Huiban

    „2005 a fost un an incercat” / Sistemul sanitar este macinat de boala

      de
      Deșteptarea
      -

      @ Interviu cu dr. Mihaela Popescu, director al Directiei de Sanatate Publica

      Nu mi-am inceput activitatea de director al DSP cu o serie de controale, ci cu vizite in spitale si cabinete medicale. Scopul a fost acela de a-mi cunoaste colaboratorii. N-am reusit sa vad toate cabinetele medicilor de familie, dar nu este timpul pierdut. Impresia de inceput a fost buna (cu o usoara ezitare in voce, n.r.). Exista o anumita disciplina in spitale. In decursul celor 7 sau 8 luni de cand sunt aici lucrurile au evoluat. Vizitele de la inceput s-au transformat ulterior in controale neanuntate. Desi a fost un an incercat, toata lumea a reusit sa faca fata situatiei.

      &#8222M-au impresionat colegii mei medici de familie”

      La putin timp dupa investirea in functie am intrat in focul inundatiilor. Eu cred ca situatia a fost bine gestionata, dovada ca nu am avut evenimente de necontrolat, cum ar fi epidemiile. Rezultatul bun nu mi se datoreazadoar mie, ci tuturor colegilor, medici si asistenti din judet. Acest lucru l-am spus si cand s-au decernat la Comanesti cele 16 titluri de cetatean de onoare al orasului. Pe diploma este trecut numele meu, dar o merita intregul corp medical care a muncit la inundatii. Cel mai mult m-a impresionat ce am vazut din elicopter, dezastrul lasat in urma de apa. Am fost impresionata de colegii mei medici de familie care si-au lasat cabinetele si au plecat sa acorde asistenta in zonele sinistrate. Unii dintre ei sunt bolnavi, dar si-au pus viata in pericol fara sa pregete. Un coleg, suferind de diabet, a lesinat cand a coborat din elicopter. O jumatate de ora i s-a acordat asistenta medicala, iar dupa ce si-a revenit a muncit toata ziua printre sinistrati. Seara nu a mai vrut sa urce in elicoptere si a luat-o prin padure. A ajuns pe la ora 23.00 la spitalul din Comanesti, dupa ce a coborat cam 10 kilometri prin padure.

      Cum o nenorocire nu vine niciodata singura, dupa inundatii ne-a lovit rujeola. Am avut totusi noroc pana acum. Spre deosebire de alte judete, nu s-a inregistrat nici un deces la copii din cauza rujeolei. Desi am avut internati copii cu organismul tarat, peste care a mai venit si rujeola, medicii s-au descurcat bine. Situatia nu a scapat de sub control datorita compartimentului de epidemiologie din DSP.

      &#8222In 2006 sper sa punem prima caramida la Spitalul Municipal”

      Cel mai important obiectiv al acestui an a fost Spitalul Municipal. Am incheiat prima etapa: studiul de fezabilitate va fi facut de o firma din Bucuresti. Am dat drumul la bani, 9,8 miliarde lei. Urmeaza la inceputul lui 2006 etapa de proiectare si, speram ca in luna iunie sa punem prima caramida. Prin infiintarea acestui nou spital va fi redusa presiunea asupra Spitalului Judetean de Urgenta. Vom lua si personal, si paturi din sectia de ortopedie. Apoi, se vor crea noi sectii, care nu sunt in Spitalul Judetean si pe care nu am avea cum sa le cream in vechiul spital caci nu este loc. Vom avea sectii noi si absolut necesare: hematologie, alergologie, chirurgie toracica.

      &#8222Sistemul sanitar are multe lipsuri”

      Sunt destule lipsuri in sectorul sanatatii. In medicina primara, specialitatea din care vin si eu, lipsurile tin de dotarea cabinetelor. Prin 2000, medicii au primit un buget de practica si fiecare a incercat sa se gospodareasca din acesti bani. Au cumparat minimum de instrumentar, de aparatura. Nu au reusit toti sa cumpere electrocardiografe. Poate o trusa de mica chirurgie, un sterilizator au reusit, dar mai mult nu. Ar fi de preferat ca aceste cabinete de medicina primara sa fie mai bine dotate, astfel incat medicilor sa le vina mai usor sa puna un diagnostic si sa prescrie un tratament. Ar reusi mai bine sa trateze pacientii in cabinet si sa trimita spre spitale doar cazurile care ii depasesc. In spitale trebuie sa facem doar medicina de varf.

      &#8222Subfinantarea este boala spitalelor”

      Spitalele bacauane sufera de o subfinantare. Si aici e nevoie de alocarea unorsume de bani pentru infrastructura, aparatura, conditii hoteliere. Spitalul Municipal va avea saloane numai de doua paturi. Facand comparatie cu saloanele care exista acum… Cele mai mari probleme le are Spitalul Judetean. Prioritatea o constituie igienizarea. Sunt sectii care sufera foarte mult in aceasta privinta: pereti nezugraviti, cu tamplarie veche si deteriorata. Trebuie asigurate conditii hoteliere mai bune pentru pacienti si conditii optime de munca pentru cadrele medicale.

      Lucrurile se misca, incet, in spitale. De curand s-a reusit reabilitarea sectiei de cobalto-terapie. Cea mai mare parte a banilor a venit de la Consiliul Judetean, dar si personalul a reusit sa atraga sponsorizari de 400 milioane lei. Este de apreciat acest lucru.

      Imi propun pentru anul 2006 sa ne indreptam atentia spre serviciul de urgenta, spre Ambulanta. Nu corespunde nici pe departe normelor europene. Urmeaza medicina primara. Vom moderniza 11cabinete din judet printr-o colaborare cu o firma privata. Punctele nevralgice ale sistemului sunt Salvarea si spitalele.

      Mentalitatea trebuie sa se schimbe

      Ar trebui sa se schimbe si mentalitatea angajatilor. Ar trebui sa se gandeasca la faptul ca ca isi petrec mare parte din viata la serviciu si sa contribuie la schimbarea conditiilor de munca. Sa incetam a ne gandi doar la noi. Daca s-a facut un lucru bun, sa-l pastram. E nevoie de initiativa pe plan local, nu sa astepte sa li se dea mereu de undeva, sa vina cineva sa le rezolve problemele.

      Si in relatia cu pacientii se impune o schimbare. Oamenii nu vin la medic de bine. Sunt bolnavi, sarmani, sensibili. Desi salariile angajatilor din spitale sunt mici, necazurile coplesesc, cred ca o vorba buna sau un comportament frumos nu costa nimic.

      &#8222Nu costa nimic sa fii mai bun cu celalalt”

      Se spune ca se da spaga la medic. Eu as vrea ca totul sa vina din suflet. Am intalnit si cazuri de devotament total, dezinteresat. As vrea ca asta sa se extinda la toti. Nu costa nimic sa fii mai bun cu cel de alaturi.

      Si de la pacienti astept mai mult respect fata de corpul medical. In ultima vreme, imaginea corpului medical este sifonata. Este si din vina lor, oarecum, dar nu e bine sa se generalizeze. Pacientii trebuie sa-i respecte pe cei care incearca sa le salveze viata. Sunt momente cand medicii sunt mai nervosi, obositi. E nevoie doar de toleranta, de ambele parti. Scris de Doina MINCU

      Politica altfel / Cand teleobiectivul spune altceva

        de
        Deșteptarea
        -

        Multe dintre instantaneele surprinse de fotoreporterii Desteptarii nu vor fi publicate niciodata. Motivele sunt multe. Sa spunem doar ca multe dintre fotografii nu se potrivesc cu evenimentul la care au fost facute. Multe dintre ele sunt deosebit de expresive, unele chiar haioase, insa niciuna nu este trucata. Prin natura carierei lor, politicienii sunt actori (mai buni sau mai slabi), insa, cu siguranta, majoritatea trag la lumina reflectoarelor mai ceva ca fluturii la lumina lampii. Daca nu-i bliteaza cineva la o sedinta, la o conferinta sau la orice eveniment public, nu dorm noaptea. Au impresia ca nu sunt bagati in seama, ca sunt neglijati, ca un anumit cotidian sau televiziune are ceva cu ei. Sigur, cele de mai sus nu sunt valabile pentru toti, dar nu despre exceptii scriem noi acum. Pe cat de mare e dorinta unora de a aparea in ziar, pe atat de neglijenti sunt cu imaginea lor. Gesturile le sunt de foarte multe ori necontrolate, iar fotoreporterii nu dorm. Pentru a face fotoreportajul de astazi, ne-am chinuit sa alegem poze decente. Nu le vom publica pe acelea cu degete in nas, cu paharul la gura sau descheiati la pantaloni, pentru ca noi avem decenta. Oricum, aceasta pagina este o gluma, pe care fiecare o gusta cum poate.Scris de Catalin BEJAN Ioan BISCA

        Politicienii s-au luptat cu inundatiile, dar mai ales cu functiile / 2005, UN AN NEBUN

          de
          Deșteptarea
          -

          Doar doua zile ne mai despart de 2006. Parlamentari, prefecti sau primari, toti cei care ne conduc, politic sau administrativ, rasufla usurati. Inundatii, gripa aviara, epidemie de rujeola, rapoarte de tara, demisii amanate si anulate, lupte pentru putere si pentru imagine, (mez)aliante, motiuni si legi contestate. Coalitia a supravietuit totusi. Printre esecuri, ramanerea in functie a presedintilor Senatului, Camerei Deputatilor si CJ, Legea minoritatilor, Codul Fiscal. Reusite? Masurile ferme la apartia virusului H5N1, evaluarea facuta de Bruxelles etc. In plan local, toate partidele au fost zdruncinate de razboaie interne. La PNL, &#8222aripa Stavarache” s-a razboit cu &#8222aripa Chiriac” pentru presedintia partidului, castigand prima la PD, &#8222tinerii” s-au luptat cu &#8222batranii”, pardon, seniorii, pentru sefie, apoi ultimii si-au devorat subprefectul la PRM Bacau, o coalitie masculina a vrut sa o detroneze pe Angela Bogea, dar a esuat, iar in PC a fost razboiul lui Petrica Munteanu, presedinte, impotriva tuturor, sfarsit cu pierderea consilierilor judeteni. Si in Alianta a fost scandal, PNL si PD luptandu-se aprig pentru scaunul de viceprimar. Doar la PSD Bacau, care, dupa alegeri, isi face somnul &#8222de frumusete”, a fost mai liniste.

          Gabriel Berca – prefectul judetului, fost lider PUR, apoi PNL, in prezent apolitic

          &#8222Am avut multe de invatat in 2005 si ma bucur ca am o echipa buna, spre deosebire de alte institutii. Am gasit aici un colectiv relativ corect, format din oameni stabili pe functii, care m-a ajutat mult. In fond, in Prefectura, aparatul e cel care lucreaza”. Privind in urma, Berca afirma ca 2005 &#8222a fost un an nebun. Nu este doar parerea mea. Potrivit afirmatiilor angajatilor Prefecturii, a fost cel mai greu an din 1990 incoace”. Greutati sau succese, toate se invart in jurul aceluiasi subiect: inundatiile. &#8222Sa stiti ca sunt multumit de efortul depus de specialistii nostri in perioada inundatiilor si dupa. Cei din Comitetul de Urgenta, mai ales, au lucrat foarte bine”. Depolitizat, recent, la cererea Guvernului, Gabriel Berca a refuzat sa faca aprecieri privind cutremurele care au zdruncinat, anul acesta, PNL Bacau si cearta cu PD. Actuala putere, sustine el, a traversat o perioada extrem de dificila. &#8222A fost un an greu, cu multe schimbari si probleme. Efortul pe care Guvernul l-a facut, inclusiv la nivel financiar, a fost foarte mare si va trebui sa continue si in 2006″.

          Angela Bogea – vicepresedinte al CJ Bacau si presedinte al filialei PRM

          &#8222Pentru mine a fost un an foarte agitat, asta determinat si de furtunile care au fost in mediul politic, in general, dar si in PRM”. Inundatiile si lipsa de fonduri cu care s-a confruntat CJ Bacau in 2005 au facut ca acest an sa fie unul dificil. In plus, &#8222a fost o experrienta noua si in profesie, unde a trebuit sa ma confrunt cu alt tip de probleme decat cele intalnite ca deputat”, afirma Angela Bogea. PRM o duce bine si cresterea evidenta in sondaje e un mare succes: &#8222Datorita greselilor partidelor aflate la putere, dar si propriei consecvente politice, PRM e vazut de romani ca singura solutie pentru a avea un trai mai bun si a scapa de coruptie”. Un moment care i-a dat &#8222mari emotii” Angelei Bogea a fost cel care a precedat alegerile: &#8222Au fost intentii de a rupe PRM in doua si m-am temut ca multi colegi vor parasi partidul pentru a intra in PP. In cursa pentru functia de presedinte am avut contracandidati, dar am castigat si lucrurile s-au linistit”.

          Dragos Benea – presedintele CJ Bacau, lider PSD

          ” a fost un an de tranzitie de la putere la opozitie, dar gestionat bine de actuala conducere. Cred ca in 2006 este loc de mai bine”, afirma presedintele CJ Bacau. In plan local, &#8222a fost trepidant. Si asta din cauza inundatiilor si a alegerilor din partid. A fost un an marcat si de multe modificari. Pot aminti aici Legea 215″. Anul 2005 i-a adus presedintelui CJ Bacau si esecuri, dar si succese: „Pierderea proiectului Ski-Slanic Moldova” si „Centrul de Afaceri si Expozitii, in care Consiliul Judetean s-a implicat&#8221

          Nicolae Olaru – subprefectul judetului

          &#8222Cel mai greu moment a fost pentru mine cel al demisiei. PD a fost singurul meu partid, sunt membru din 1995 si sunt legat, atasat de partid in totalitate”. Asadar, plecarea din PD poate fi considerata, declara Nicolae Olaru, un sacrificiu. &#8222In legatura cu guvernarea, vreau sa va spun ca a fost cel mai bun guvern pe care l-a avut Romania in ultimii 16 ani. In primul rand, s-au facut pasi decisivi in integrarea europeana, apoi, pasi importanti in reformarea justitiei si in privinta mentalitatii oamenilor politici. Ganditi-va numai la faptul ca ministrul Justitiei e apolitic”. Si la Bacau, reforma si-a pus amprenta: &#8222E vorba de un prefect tanar, care vine cu o mentalitate nealterata de rele”.

          Catalin Radu Mardare – senator PSD

          &#8222A fost un an putin mai agitat, cel putin in prima parte cand au avut loc alegeri in partid. Sigur ca si dupa congres a persistat o oarecare stare de agitatie. A fost o perioada in care si liderii de la nivelul judetului au incercat o clarificare a situatiei. In a doua parte a anului am depasit stadiul asta. A fost o activitate mai intensa la nivelul teritoriului si am avut un final de an mai bun&#8221. In plan persoanal, &#8222a fost primul meu an intr-un mandat de parlamentar si incerc sa ma judec cu exigenta. Si cred ca nu a fost chiar rau. Am facut ceea ce oamenii asteapta de la mine, pe cei pe care ii reprezint in Senatul Romaniei. A trebuit sa invat cat mai repede. Sunt constient ca mai am multe de invatat&#8221. La PSD Bacau, sustine senatorul, lucrurile au decurs normal. &#8221Nu as putea sa scot in evidenta un moment dificil. A fost o competitie in interiorul partidului cu ocazia diverselor alegeri. Am apreciat increderea data de majoritatea colegilor din organizatia judeteana PSD, mi-a dat un plus de incredere pentru viitor. In activitatea parlamentara nu le consider ca pe niste reusite, ci ca pe niste lucruri normale. Cred ca am reusit sa aduc in PSD Bacau o stare de spirit buna, anul acesta.&#8221

          Olguta Cocrea – deputat si lider PUCS

          &#8222Pentru partid am gandit ca e mai bine sa schimbam denumirea din cauza confuziei generale. Din mai 2005 ne numim Partidul Uniunea Crestin Sociala din fostul partid Blocul National Democrat. Acesta se confunda cu Blocul National Social (BNS). Am facut o alianta de colaborare cu BNS-ul si Partidul Popular. Am inceput o schimbare de imagine si de la anul ne vom face simtita prezenta la Bacau”. Olguta Cocrea apreciaza ca 2005 a fost un an greu, &#8222un an in care am vrut sa ma implic si sa inteleg totul. Am avut satisfactia ca am inteles&#8221. Nu a avut succese spectaculoase, dar nici esecuri sau momemnte extrem de dificile. &#8222Nu am avut ceva extraordinar de greu in 2005. Dupa alegeri am fost foarte solicitata si am avut o problema mica de sanatate”.

          Gabriel Vlase – deputat PSD

          &#8222A fost primul an de opozitie, un an mai greu, dar pana la urma, daca nu cu rezultate foarte bune, cel putin bune. Dupa un an de opozitie avem 30 la suta increderea electoratului. Eu cred ca asta spune multe&#8221. A fost o perioada de initiere, afirma Gabriel Vlase. &#8222Nu am nimic spectaculos. In primul an de parlamentar. Am vazut ce se intampla, am avut diverse contacte. Am avut 11 interpelari, 5 motiuni, initiator a 5 proiecte legislative&#8221. Esecuri nu au fost, dar nici mari suucese. &#8222Eu sunt mai pretentios cu ceea ce-mi doresc. Au fost lucuri bune in 2005. Mi-as fi dorit sa beneficiez de faptul ca la nivel judetean am castigat alegerile…”

          Ionel Palar – deputat PNL de Bacau

          &#8222Eu consider ca pentru PNL, 2005 a fost un an de incepere a constructiei unui sistem politic pe principii sanatoase, dar si o piatra de incercare pentru guvernare. Inundatiiile au fost varful maturizarii noastre in administratie si am reusit depasirea problemelor cu brio. Politic, un an tulmutos, de asezare a scenei politice in care poate au mai aparut neintelegeri intre noi si colegii de la PD, lucru normal pentru ca suntem doua doctrine diferite. Am reusit sa depasim cu brio aceste momente si a demonstrat ca putem face casa buna&#8221. Ionel Palar sustine ca 2005 a fost un an mai greu pentru el decat pentru PNL. &#8222A insemnat debutul meu in politica de la nivel central. Am invatat multe lucuri. Cred ca 2006 va fi un an de forta. Ca realizari, sunt singurul parlamentar liberal cu doua legi promulgate din patru”. Cu toate astea, &#8222cea mai mare reusita este strangerea de ajutoare dupa numai 4 luni de mandat. Am fost sprijinit de colegii mei, desi eram un debutant. Este cea mai mare reusita sa-i conving si sa-mi fac foarte multi prieteni”.

          Liviu Miroseanu, deputat PD de Bacau

          &#8222A fost un an, zic eu, din punct de vedere politic, bun. Primul an de guvernare al Alinatei DA in care PD-ul a demonstrat ca este un factor de echilibru. 2005 a fost marcat de realizari si de nerealizari. La nerealizari ma refer la intentia PD-ului de a face alegeri anticipate si de a aduce mai multa stabilitate in cadrul Coalitiei”. Ca deputat, &#8222a fost un an de inceput de mandat in care am invatat foarte mult. Din punct de vedere politic, consider ca mi-am indeplinit toate obiectivele”. Inundatiile din 12-16 iulie au fost &#8222generatoare ale unor situatii nemaiintalnite. A fost momentul cheie al anului care a dat peste cap multe planuri. A trebuit sa ne reorganizam prioritatile atat la nivel local cat si national”.

          Scris de Silvia PATRASCANU Ionut VATAFU

          CET este inglodata in datorii

          de
          Deșteptarea
          -

          CET Bacau incheie anul 2005 cu datorii. Singurul furnizor de agent termic in sistem centralizat are de platit gaze in valoare de 90 de miliarde de lei. La aceasta suma se adauga 17 miliarde, o restanta preluata odata cu centralele termice de la Termloc. Datoria pentru reparatiile efectuate in aceasta vara pe reteaua de termoficare si in CET se ridica la12 miliarde lei, iar la alti furnizori (pentru piese de schimb si servicii), la 8 miliarde lei. In premiera, CET nu are datorii catre societatile de minerit si transportatorii de carbune, dar asta numai datorita faptului ca activitatea a fost afectata de inundatiile din vara, iar cantitatea de lignit achizitionata si transportata este mult mai mica decat in anii trecuti. Furnizorul bacauan de caldura si apa calda are si de primit bani: 91 miliarde lei pentru energia electrica furnizata in sistemul national si 203 miliarde de la asociatiile de proprietari.Scris de Doina MINCU

          Reportaj din alta lume / Mos Craciun s-a ratacit prin padurea Blagestiului

          de
          Deșteptarea
          -

          an prima zi de Craciun, la bariera de cale ferata Buhusi – Blagesti era, la ora pranzului, animatie mare. Zeci de femei si copii, se miscau, ca-ntr-un tablou ticnit schitat de Brueghel cel Batran, cu saci an spinare, catre un fel de taxi-hipo. Cerere mare, oferta single. &#8222Taximetristul&#8221 face cu greu fata concurentei celor care-l asalteaza. Nu le poate lua toate bagajele. Unii vor trebui sa astepte cursa a doua sau sa spere ca va veni, mai curand, un alt taxi cu tractiune nechezatoare. Insolitii care formuleaza cererea de transport sunt locuitori ai satului Poiana Negustorului care se retrag, dupa ce-au cersit, anca din zori, prin Buhusi. Pomana din saci e diversa rau de tot, dar nu conteaza. Claie peste gramada, bucatele de tot felul vor fi sortate la popasul din Tardeni, unde vor fi vandute crescatorilor de porci din acest sat. Ca sa fim drepti, delicatesele vor fi pastrate pentru a fi urcate, an tagarta, la deal, an inima codrilor, an Poiana Negustorului. Pana atunci ansa, an vreme ce bidivii dau semne de stres, &#8222taximetristul&#8221 stabileste tariful: nu stiu cati roni sau cel putin zece la suta din pomana din saci, &#8222dar nu prostii de care vreti voi, caci sunt vreo zece kilometri de batut&#8221&#8230

          Am ajuns si noi, la Poiana Negustorului, a treia zi de Craciun, cu speranta ca vom vedea – an acest sat uitat de Dumnezeu, despre care Gheorghe Baltatescu zice ca mai jos pe o scala a infernului n-ai sa gasesti o alta asezare cu pretentii umane – macar antr-o singura casa an care sa fie ampodobit un brad de Craciun. Satul se strange an jurul nostru ca un arici care spera ca prezenta primarului si a consilierului judetean Dogaru este un prilej bun pentru a reaminti ca pe-aici infraumanul a zarghit rau de tot. Se apara ansa cu demnitate, o dau cotita, spun ca n-au ampodobit anca pomul de Craciun pentru ca sunt pe&#8230 vechi. Acum vreo doi ani, n-aveau pom ampodobit la Craciunul pe vechi, fiindca erau de stil nou… an fapt, credem ca nu au anca nici cultura si civilizatia unui anumit stil ortodox, vechi sau nou. Singura prezenta a spiritului crestin an antreaga asezare este o troita amenajata la mijloc de sat. Cea mai apropiata biserica se afla la vreo trei kilometri. Preotul ajunge aici mai ales cand vreun &#8222negustor&#8221 asi da obstescul sfarsit si este dus, pe un drumeag care se pravale prapastios catre Tardeni. an schimb, aici exista o cultura de tip religios inedit. Cei din Poiana Negustorului anvata, anca din prima copilarie, pe de rost, zilele an care vor fi hramurile bisericilor si manastirilor din jur. Daca ar avea printre ei o fiinta cu patima condeiului ar putea realiza un insolit calendar al praznicelor de peste an la care ei merg cu cersitul&#8230

          Romii nu stiu carte, dar stiu sa ceara

          Casele, evadate, parca, an mare parte, dintr-un fel de suprarealism schizofrenic, sunt vaduvite, de multe ori, si de ferestre. Consilierului judetean Dogaru ai vine o idee: &#8222Voi ancerca sa aduc ferestre de la Bacau, de la scolile care-si pun termopan&#8221. Primarul Laurentiu Munteanu se uita lung si zice: &#8222O fereastra de aceea este mai mare decat o casa din asta&#8230&#8221 Proiect ratat. O femeiusca plina de viata ai reaminteste primarului ca se scoala si se culca tot cu saracia nenorocita an pat, pentru ca sotul ai sta de vreo opt ani numai pe la parnaie, an vreme ce copilasii au ajuns fruntea satului la foame, ancaltari, straie si lacrimi. Primarul hotaraste iute: vei primi ajutor! Ceilalti simt an nari mirosul ademenitor de prada bugetara si dau navala cu zeci si zeci de cereri. Primarul stie sa spuna si &#8222nu&#8221, pentru ca nu toti sunt cu-n picior an prapastia disperarii, ci doar pe marginea acesteia. Vedetele satului sunt an numar de patru, parca. Doua fiinte au chiar calitatea de pensionar. Batranul Scripcaru, zis Captalan, este unul dintre pensionari. Sta de-a valma cu vreo opt fiinte antr-un fel de anjghebare careia ai spun casa, an vreme ce antr-o &#8222casuta&#8221 vecina stau porcul si calul. Care porc n-a fost sacrificat de Craciun, caci zice Captalan – jr: &#8222Nu-l vezi pe batran ca abia se tine de viata? al tai cand o muri&#8230&#8221. Seniorul Capltalan se bucura ca va avea anmormantare cu praznic, lucru rar pe-aici. Normal sa aiba omul praznic, pentru ca la viata sa &#8222a fost cel mai mare jalbar, nici unul cu trei facultati nu facea o raclamatie ca el&#8221.. Petrica Pruteanu, &#8222cel cu doua case-n ograda, dar cu gardul mai scump decat casele&#8221 este, si el, vedeta: sef de echipa la fermele din sud, unde sta cateva luni pe an si aduce acasa o bruma de recolta si parale. Dar vedeta vedetelor pare a fi Flocatu, Mihai Vranceanu. &#8222al dau, sa n-am parte, miliardele afara din casa, nu te uita ca chica sandramaua pe el&#8221&#8230 Flocatu nici nu-si prea arata fata. an rest, saracia urla prin sat ca un caine turbat haituit de pustietatile locului.

          Padurea tine toata suflarea satului

          Mos Craciun nu a nimerit niciodata satul Poiana Negustorului, din comuna Blagesti. Putini, foarte putini din cei peste 800 de locuitori isi permit sa taie un porc de sarbatori. Copii sau varstnici se bucura de bucuriile altora. La fiecare sfant, hram sau alta sarbatoare, ei invadeaza orasele si satele. Am revenit la Poiana Negustorului dupa doua luni. Nu s-a schimbat nimic. A mai murit doar cate unul pe ici pe colo. Atunci era inceput de toamna. A treia zi de Craciun se instalase iarna. Drumul de acces devenise mai bland. Copiii erau in vacanta si umpleau ulita cu sanii si strigate. Aveai impresia ca te gasesti in cel mai bogat sat din Romania. La o populatie de 800 de locuitori, 70 sunt intre 0 si 4 ani, 126 la gradinita si in clasele I-IV, iar alti 70 fac naveta pentru a urma clasele V-VIII, la Valea lui Ion. Caravana DESTEPTAREA a fost aproape completa. Doi reporteri, un fotoreporter, iar ca invitati primarul comunei Blagesti si, intamplator, un consilier judetean. Cand i-am intrebat de bradul de Craciun sau de cadouri, toti, dar absolut toti si-au indreptat privirea spre padure. Un brad nu ar incapea in casele lor. 80 la suta dintre locuinte au doar o camera, unde stau 10-14-16 persoane. In multe ploua prin acoperis, altele nu au geamuri si nici usi. Nu stiu cum supravietuiesc. Primarul Laurentiu Munteanu ne spunea sa nu ne facem probleme: se descurca fiecare cum poate. Au alte standarde de viata. Colegul meu Ion Fercu, fost invatator la Poiana, de loc din Valea lui Ion, cunoscator al locurilor, obiceiurilor si nivelului de viata al romilor de aici este de parere ca la un sondaj 80 la suta dintre „negustorii&#8221 din Poiana Negustorului ar raspunde la o eventuala intrebare ca sunt fericiti. Eu sunt sceptic.

          Infernul s-a mutat pe pamant

          Vasilica Vranceanu este singura, barbatul a primit opt ani, si locuieste cu patru copii intr-un bordei, fara lumina, cu doar un pat si o soba. Nici lampa nu are. O situatie inedita am intalnit-o la Ovidiu Scripcaru. El si-a inceput o casa peste o alta darapanatura. Casa peste casa. Stau sapte suflete aici. Un cal ii tine in viata. Pe drum vin carute trase de un cal sau doi. Sunt pline cu saci. Au fost la cersit prin oras sau prin satele invecinate. Bordeiul lui Dumitru Scripcaru este ultimul de pe ulita principala. Are cinci copii, si el zice ca-s prea multi, dar daca Dumnezeu i-a dat, trebuie crescuti. Are si el un cal, o caruta. Niciodata nu a impodobit un pom. Cu ce, zice. Bradul este bun in soba. Din vara s-a bagat lumina electrica in sat, insa doar 16 case au un bec si o priza pe un perete. A fost, spun satenii si iluminat public, dar fostul primar Bagu a luat lampile si le-a dus numai el stie unde. Ion Fercu face o interventie la Electrica din Buhusi, dupa ce se pune de acord cu primarul, pentru a se instala macar din trei in trei stalpi becuri. Sa faca si tiganii Revelionul in ulita. Seful de la societatea de profil promite. Noi suntem cu ochii pe el. Copiii merg rar la scoala, doar sa-si ia alocatia. Analfabeti cu opt clase. Prin sat doar puradei, majorii erau plecati cu debla. Nu stiti ce inseamna! Cu cersitul. Pe plita unei femei, intr-un ceaun, erau mai multe bucati de carne. O femeie din Buhusi si-a facut mila de ea. Nimeni nu si-a permis sa cumpere o jucarie la copii. Sunt zece. Sunt 12 intr-o casa. Singura distractie este sania si negocierea cu bani de hartie. O fetita imi arata 10.000 de lei si imi face semn sa nu spun la nimeni ca-i are. Nu stiu ce va face cu ei. Nici ea. Dar e fericita. O oaza de liniste si bucurie o gasim la casa Ioanei si Aristitei Dinu. Varuita cu albastru, cele doua batrane traiesc din ajutorul social si din dragostea pentru frumos. Nu costa mult. Cu doar 200.000 de lei si-au cumparat var si vopsea. Este, cum glumeau insotitorii mei, Casa Miss Poiana Negustorului. Intrebarea a venit imediat. De ce nu pot toti?

          Un consilier cazut din Paradis

          Silvestru Dogaru, consilier judetean: „E grav. Nu mi-am inchpuit ca oamenii pot trai si in acest fel. Sunt naucit, nu am vazut niciodata asa ceva. Ceva trebuie facut, insa nu stiu ce&#8221. I-am spus, atunci cand a zis ca le va aduce ajutoare, ca mai nimerita ar fi o undita, nu pestele. Si la prima noastra vizita la Poiana Negustorului am facut un apel la solutii. Normal ca este peste puterea primarului sau a notarului. I-am sugerat domnului consilier judetean Dogaru sa propuna o sedinta a Consiliului Judetean la Poiana Negustorului. Cladirea scolii este incapatoare, are lumina electrica si apa curenta. De fapt drumul din Blagesti pana la Poiana este trecut in scripte ca drum judetean. Primarul zice ca a prins in bugetul pe anul viitor un drum direct, de numai 2,5 km. Investitia ar costa vreo 10 miliarde de lei, daca punem in pagina si un pod. Stam prea mult in birouri, la asfalt si nu stim cum traiesc si alti cetateni. Unii chiar mai si voteaza. Reportajul nostru nu mai are nota dramatica de la prima editie, insa situatia este extrem de grava. Ceva ar trebui facut. Astazi, maine sau poimaine. Scris de Ion FERCU / Gheorghe BALTATESCU

          Expozitia de Ex-libris incheie Anul Enescu in Bacau

          de
          Deșteptarea
          -

          Sectia de Arta a Bibliotecii Judetene &#8222Costache Sturdza” Bacau, recent mutata in cladirea Muzeului din Parcul Cancicov, si-a reinceput buna traditie de a organiza mai mereu cate un eveniment cultural. Incepand de miercuri, 28 decembrie, s-a deschis cea de-a 18-a editie a Expozitiei – Concurs Internationala de Ex-libris, dedicata anul acesta compozitorului George Enescu.

          Au trimis lucrari creatori din Republica Moldova, Italia si din Romania (Iasi, Oradea, Timisoara, Bucuresti, Arad, Ploiesti, Dolj, Zalau, Mehedinti, Cluj – Napoca, Pitesti, Braila si Bacau). Premiul I (5 milioane ROL) l-a castigat pictorul Iurie Salko din Tiraspol (Republica Moldova), premiul II (4 milioane ROL), pictorul Constantin Raducan din Lugoj iar premiul III (3 milioane ROL), graficianul Cristina Manea din Bucuresti. Au primit mentiuni (1,5 milioane ROL) pentru Ex-librisurile inscrise in expozitie graficianul Paula Mariut Ciobanu (Italia), graficianul Ciprian Ciuclea (Timisoara) si studenta Sofia Elena Grimalschi (Bucuresti). Juriul a fost format din artistii plastici Ilie Boca, Dany Zarnescu, Vasile Craita Mandra si Ana Chiscop, sefa Sectiei de Arta a Bibliotecii Judetene &#8222Costache Sturdza” Bacau. Editia Expozitiei – Concurs de Ex-libris din 2006 va fi dedicata sculptorului George Apostu, nascut in Bacau. &#8222Vrem sa aducem in fata comunitatii personalitatea oamenilor de cultura care ne reprezinta. Noi nu tinem ascunse aceste lucrari, le folosim si pe cele din editiile anterioare ori de cate ori avem prilejul”, a declarat Ana Chiscop, care, intr-adevar, valorifica ex-librisurile in numeroase expozitii tematice organizate pe parcursul anului. Vernisajul a fost prilej pentru oamenii de cultura din Bacau sa aduca din nou in discutie insemnatatea lui George Enescu pentru aceste locuri si, in general, pentru tara in care s-a nascut. Au luat astfel cuvantul Ozana Kalmuschi Zarea, referent cultural la Filarmonica &#8222Mihail Jora”, Cornel Galben, din partea Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Bacau, si Firuta Apetrei, actrita a Teatrului Municipal &#8222Bacovia”. Referitor la toate aceste actiuni dedicate lui Enescu de catre institutiile de cultura din Bacau, Ozana Kalmuschi si-a exprimat dezamagirea ca acestea nu au impact decat la nivelul orasului, nedepasind vreodata granitele provinciei. Ilie Boca a vorbit despre inceputurile acestei traditii bacauane – Expozitia Concurs de Ex-Libris – care a debutat in 1986 si, cu exceptia anului 2003, nu a avut nici o intrerupere. &#8222Speram ca aceasta initativa va dainui, ca peste ani vom scoate albume si ca artistii nostri vor avea cu ce sa se laude”, a declarat Boca.

          Scris de Laura Huiban

          Punct de vedere / Majorat vs. maturizare

            de
            Deșteptarea
            -

            aAm doar 18 ani, sunt nebun, iubesc si nu am bani…” Daca majoratul tau sta sub semnul acestui amotto”, te poti considera fericit. Iar daca totusi mai ai si bani pe deasupra, gata, lumea e a ta. Din punct de vedere legal esti de acum considerat matur… Cei mai multi vad in aceasta varsta o eliberare: castigarea unor noi drepturi si libertati (aLibertate frate, poate facultate si viata dee noaaptee!”). Ce poate fi mai frumos? Teoretic, ai dreptul sa fumezi si sa bei acand vrea mushchii tai”, poti sa vii cat de tarziu acasa fara sa te mai certe mama si tata… Asa sa fie? Daca parintii nu te lasau inainte sa faci nici un pas fara sa te tina de manuta, oare situatia sa se schimbe asa peste noapte, sa ti se acorde toate aceste libertati dintr-o data? Mihai (22): aIn cazul meu, nu am simtit ca ar fi vreo diferenta intre 17 si 18 ani. Schimbarea, transformarea s-a petrecut in timp, nu pot sa spun ca, exact cand am implinit 18 ani am devenit mai matur, sau… Si tot pe parcurs mi-am dat seama si de multele responsabilitati care vin cu varsta.” Intr-adevar, unii traverseaza chiar o perioada de criza criza de la 18 ani sa-i spunem, poate, asemanatoare ca intensitate cu asa-zisa criza de la 40 de ani… Esti anubil si inutil”. Te simti confuz si dezorientat, mai ales daca habar nu ai ce vei face tu in viata, daca nu ti-ai ales inca facultatea sau meseria pe care o vei urma, si colac peste pupaza, si maturii de langa tine te imping de la spate: ahai, esti destul de mare acum, hotaraste! Trebuie sa inveti sa te sustii singur!” si evident ca se asteapta ca tu sa iei cele mei bune decizii. Adica, de cele mai multe ori, decizii cu care sa fie ei de acord, pentru ca atu oricum nu ai trecut prin viata si nu ai de unde sa stii, noi avem experienta, ar fi mai bine asa…”. Un fel de ahotaraste tu, dar asculta-ne pe noi”. Si pana la urma ajungi la concluzia ca intre tine si scopul existentei tale este un mare semn de intrebare… Din fericire, si angoasa asta trece. Cu timpul.
            In privinta sarbatoririi evenimentului (toata lumea face mare tam tam din asta, ca deh, e intrarea pe usa maturitatii…), si aici parerile sunt impartite, in functie de preferinte si de… buget. Cristina(21): aMajoratul meu… a fost unul restrans: numai cu cele mai bune prietene si cu familia. Am facut cinste cu o pizza si ceva dulce, si apoi am fost intr-un club. Poate parea simplu, dar sincer, daca ar fi sa dau timpul inapoi, tot la fel as sarbatori. M-am simtit super!” Unii aleg sa petreaca acasa, altii sa organizeze ceva la un local, restaurant… Oricum, e nevoie de ceva cheltuiala pentru a marca momentul. Ce conteaza pana la urma? Sa ramai cu amintiri frumoase, oriunde, orice ai face.Scris de Oana TANASA

            Infratirile cu europenii sunt subtiri la Bacau

            de
            Deșteptarea
            -

            Acum trei luni de zile, Consiliul Judetean Bacau a incheiat un parteneriat de infratire cu o regiune din Franta. Autoritatea judeteana bacauana si-a trimis un stagiar la Bruxelles pentru a stabili diverse forme de cooperare cu regiuni din Europa. Bogdan Seto, inspector de specialitate din cadrul Directiei de Integrare Europeana, a participat la un stagiu de pregatire de trei luni de zile la Bruxelles. Scopul stagiului l-a reprezentat stabilirea de contacte cu regiuni din tari membre ale Uniunii Europene. &#8222Importanta actiunii as rezuma-o la formarea profesionala si la posibilitatea de promovare a judetului Bacau, la stabilirea de parteneriate cu strainii&#8221, a afirmat inspectorul. Programul s-a derulat prin intermediul Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania (UNCJR). Bogdan Seto are 25 de ani si este absolvent de stiinte juridice al Universitatii &#8222Al.I.Cuza&#8221 Iasi. El a prezentat, in cadrul intalnirilor de la Bruxelles, judetul Bacau, atributiile CJ, proiectele pe care autoritatile judetene le au in derulare. &#8222Parcul industrial HIT de la Hemeius este foarte apreciat. Exista dorinta de parteneriate, de schimburi de experienta&#8221, ne-a spus Seto. El a adaugat ca firmele producatoate de IT din Occident sunt interesate sa intre in contact cu Europa de Est pentru ca aici este prezenta munca de forta ieftina si bine pregatita. Anul acesta, Consiliul Judetean Bacau a incheiat o conventie de infratire cu regiunea Limousin din Franta. Presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea si-a exprimat regretul ca &#8222nu stam bine la capitolul infratiri cu regiuni din Europa. Noi acum trei luni nu aveam parteneriate de infratire cu nimeni. Este tragic!&#8221 Benea a aratat ca infratirile cu alte regiuni din Europa sunt necesare pentru accesarea fondurilor europene. Anul viitor, CJ isi va trimite doi stagiari pentru stabilirea de contacte cu strainii. Alaturi de Bogdan Seto va merge si Dorina Popoutanu, sef Unitate implementare proiecte din cadrul Directiei de integrare europeana a CJ Bacau.

            Scris de Ionut VATAFU

            Totul despre rovigneta

            de
            Deșteptarea
            -

            Compania Nationala Posta Romana ofera clientilor sai, utilizatori romani, posibilitatea de achitare, cu plata integrala si cu plata esalonata (in 4 rate), a tarifelor de utilizare a retelei de drumuri nationale din Romania si eliberare a rovinietelor anuale, in numele Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania S.A, printr-un numar de 663 oficii postale abilitate. Pentru a veni in intampinarea clientilor sai, pentru care se poate incasa integral sau esalonat tariful de utilizare aplicabil cu 1 ianuarie 2006, incepand cu data de 12 decembrie 2005 numarul de oficii postale abilitate a fost extins de la 615 la 663, ceea ce a condus la cresterea punctelor de incasare a tarifului de utilizare cu 51 subunitati. Din cele 663 de subunitati postale abilitate, plata integrala se poate face la oricare din cele 663 subunitati postale abilitate. In 466 subunitati se incaseaza tariful de utilizare atat cu plata integrala cat si cu plata esalonata, si in care timpul de asteptare este redus, toate documentele care atesta plata tarifului de utilizare fiind editate informatic. In restul de 197 subunitati se incaseaza tariful de utilizare numai cu plata integrala. Conform legislatiei in vigoare, exista posibilitatea platii anticipat, cu 30 zile calendaristice anterioare datei de incepere a valabilitatii rovinietei a tarifului integral sau a primei rate in cazul platii esalonate, astfel ca la bordul vehiculelor sa existe, la un eventual control, rovinieta si documentele care atesta plata tarifului de utilizare.

            Pentru eliberarea rovinietei anuale care atesta achitarea tarifului de utilizare numai de catre utilizatorii romani, integral (tarif valabil 12 luni) sau esalonat, in 4 rate trimestriale (cu exceptia autoturismelor), utilizatorii trebuie sa prezinte, la ghiseul postal abilitat, o serie de documente. Astfel, utilizatori romani, persoane fizice, vor rezenta certificatul de inmatriculare sau cartea de identitate a vehiculului in original sau copie, dupa caz documentele vamale pentru vehiculele inmatriculate temporar buletinul sau cartea de identitate a platitorului pentru intocmirea documentului care atesta plata tarifului. Utilizatori romani, persoane juridice, vor prezenta certificatul de inmatriculare sau cartea de identitate a vehiculului in original sau copie, dupa caz certificatul de inregistrare la Registrul comertului, certificatul de inscriere si codul fiscal pentru asociatii si fundatii, original sau copie, dupa caz documentele vamale pentru vehiculele inmatriculate temporar buletinul sau cartea de identitate a platitorului pentru intocmirea facturii.

            Specific platii esalonate, este ca la solicitarea acestui mod de plata, se completeaza documente specifice, contract cadru si anexe la acesta (in 3 exemplare). Plata esalonata se va face doar la oficiul postal la care s-a incheiat contractul. Clientii care vor achita integral tariful de utilizare a drumurilor nationale vor primi pe langa documentul care atesta plata tarifului, urmatoarele: pentru plata integrala – o rovinieta-ecuson sau o rovinieta autocolant model vechi, precum si o chitanta 14-4-1 (in cazul achitarii tarifului integral, cu numerar, de catre persoane fizice) dupa caz, exemplarul 1 al facturii fiscale si anexa la aceasta pentru plata esalonata (in 4 rate) – o rovinieta-ecuson impreuna cu rovinieta-talon sau o rovinieta autocolant model vechi (daca aceasta se mai afla in stocul oficiului postal). Clientii care au achitat tariful de utilizare esalonat si au primit rovinieta-ecuson impreuna cu rovinieta-talon, au obligatia ca, la plata urmatoarelor rate, sa prezinte rovinieta-talon pentru a se completa treptat rubricile aferente platilor efectuate. Clientii, titulari ai contractelor pentru achitarea esalonata in 4 rate trimestriale pot solicita, in anumite conditii, rezilierea acestora, prin acte aditionale. In cazul in care solicitarea de reziliere intervine in interiorul termenului de valabilitate al rovinietei, beneficiarul poate solicita de la unitatile teritoriale ale AND (Directiile Regionale de Drumuri si Poduri) restituirea contravalorii T.U.R.D.N. pentru perioada de neutilizare a autovehiculului. In cazul platii prin tert (clienti care se prezinta la ghiseu si doresc sa achite tariful de utilizare pentru alte persoane), eliberarea rovinietelor se efectueaza numai in baza prezentarii certificatului de inmatriculare sau a cartii de identitate a vehiculului. In cazul in care vehiculul circula pe baza de Autorizatie de circulatie provizorie emisa de organele abilitate, nu se mai incaseaza tarifului de utilizare, tarif care este obligatoriu doar pentru vehiculele inmatriculate definit sau temporar. Achitarea tarifului de utilizare pentru vehiculele achizitionate in sistem leasing sau vehiculele inchiriate, se poate face de catre locatar/chirias, in baza unui mandat eliberat de societatea de leasing (locatorul) sau de proprietar, intrucat, responsabilitatea achitarii tarifului de utilizare revine detinatorului vehiculului si nu utilizatorului acestuia. Achitarea tarifului de utilizare pentru autoturisme se face numai cu plata integrala. Incadrarea in clasa de emisii poluante se face pe baza decodificarii ultimelor doua caractere alfanumerice ale numarului de omologare inscris in rubrica nr. 5 din cartea de identitate a vehiculului sau in rubrica nr. 10 din certificatul de inmatriculare a acestuia, conform modelului prevazut in Anexa 11 – Codificarea gradului de poluare din certificatul de inmatriculare al vehiculului sau din cartea de identitate a vehiculului.Scris de DESTEPTAREA

            Camel Trophy pe Lapos \ Salvat de la moarte de jandarmi

              de
              Deșteptarea
              -

              Viata unui om nu poate fi comparata cu nimic. Jandarmii stiu cel mai bine acest lucru. In timpul inundatiilor si-au riscat propriile vieti sa salveze batrani, femei, copii. Sa salveze oameni! Nu au facut exceptie nici marti, de Sfantul Stefan. Si-au lasat sotiile si copiii acasa si au plecat pe munte, la cota 1.400. Un om avea nevoie de ajutor si l-a primit. Ion Cirligeanu, in varsta de 44 de ani, poate spune ca s-a nascut a doua oara. Miracolul Craciunului exista!

              Drumul spre varful Lapos pare aproape inaccesibil. Zapada asternuta cu o noapte inainte acopera capcane de gheata, care fura picioarele. Cei trei jandarmi incep sa urce muntele in pas vioi. &#8222Ajungem sus cam in vreo patru ore”, spune unul dintre ei. Nimeni nu stie foarte multe amanunte despre operatiunea de salvare. Un om are nevoie de ajutor, iar restul pare sa aiba mai putina importanta. Urcusul e dificil, iar releul de pe Lapos, destinatia echipei de salvare, pare sa fie de neatins. Ceata deasa impiedica vizibilitatea, chiar si la cativa metri in fata. Daca nu ar fi urmele masinii imprimate in stratul de omat, jandarmii ar rataci drumul. Dar cu cateva zeci de minute inainte pe acolo trecuse o alta echipa de salvare, cu un autovehicul si a facut partie. Nici masina nu a reusit sa urce pana la releu. Aproape de cota 1.300 a ramas blocata in zapada. Soferul abia a reusit sa o intoarca.

              Bolnavul a fost transportat cu targa cativa kilometri

              Acolo, sus la releul de retransmisie de pe varful Lapos, un om se zbate intre viata si moarte. Jandarmii stiu ca orice clipa de intarziere poate fi fatala pentru bietul bolnav. Au luat drumul pieptis, infruntand zapada troienita. Nici nu vor sa se gandeasca la drumul de intoarcere. Broboanele de sudoare si-au facut loc pe fruntea lor. Cei mai multi si-au descoperit capul si s-au descheiat la haine, incercand sa-si racoreasca trupurile suprasolicitate de efort. Nu se zaboveste prea mult in cladirea releului. Ion Cirligeanu este asezat pe o targa, infofolit cu o multime de paturi, dupa care echipa se pune in miscare. Desi bolnavul nu pare corpolent, transportul lui este deosebit de dificil. La fiecare suta de metri, jandarmii sunt nevoiti sa-si traga sufletul. Desi nu se simte deloc bine, Ion Cirligeanu nu se plange, atunci cand oamenii care il transporta nu se sincronizeaza la mers. Omul este livid la fata, de parca si-ar fi pierdut sangele din vene. Insa nu scoate nici un geamat. Si-a inclestat buzele si rareori deschide ochii sa vada ce se intampla in jur. &#8222Ma simt bine, spune el aproape soptit. Nu am mai vomat sange astazi”. Sotia lui ii sta tot timpul la capatai. La fiecare popas se apleaca asupra bolnavului, incercand sa-l incurajeze din priviri. Cateodata ii si mangaie fruntea livida. &#8222Am urcat vineri, 23 decembrie, pe munte, povesteste Elena Cirligeanu. Nu am mai mers demult pe jos, nici eu si nici sotul meu. Probabil ca efortul nu i-a facut bine la stomac. El deja avea probleme. De un an de zile tine regim. Nici macar de Craciun nu a schimbat meniul. Luni dimineata i s-a facut rau. A inceput sa vomite sange. Astazi dimineata (marti n.a.) am sunat la SMURD”. Desi ingrijorarea i se citeste in ochi, femeia nu se pierde cu firea. Are incredere in oamenii care il ajuta pe sotul ei si in miracolul Craciunului.

              Militarii au urcat si coborat muntele pe jos

              Jandarmii rasufla usurati cand vad masina gata pregatita de drum. Desi pericolul nu-i nici pe departe depasit, bolnavul este mai in siguranta in autovehicul decat pe targa. &#8222Va sta in fata”, hotaraste generalul Nicolae Rugina. Scaunul este rabatat, iar Ion Cirligeanu isi ocupa locul. Nu se simte bine deloc, dar nu vrea sa se planga. Isi da seama ca vaietele lui nu ar face decat sa ingreuneze operatiunea de salvare. In masina mai incap trei persoane. Ceilalti jandarmi vor trebui sa coboare muntele tot pe jos. S-a inoptat deja, iar militarii nu au lanterne la ei. Dar au doi ghizi, care cunosc bine scurtaturile. Autovehiculul se pune in miscare, la fel si echipa ramasa in urma lui. Se merge in sir indian, ca nu cumva sa se rataceaca drumul. Dupa cativa kilometri, ghidul porneste printr-un lastaris. Jandarmii il urmeaza, dar nu sunt prea incantati de schimbarea traseului. Se coboara pe niste rapi abrupte, care isi iau tributul. Cineva isi numara cazaturile. Cinci…sapte, opt! Desi rupti de oboseala, flamanzi, transpirati si cu ghetele mustind de apa, militarii mai au puterea sa glumeasca.

              Masina a coborat muntele ancorata de doi brazi

              Dupa cateva minute, se termina povarnisul. Si surpriza! La 500 de metri in fata se zaresc farurile masinii. Ingrijorarea isi face loc in sufletul tuturor. Insa se aude vocea hotarata si calma a generalului. &#8222Nu s-a intamplat nimic rau, spune usurat un jandarm. S-au ancorat niste brazi de masina, ca sa nu derapeze pe drumul abrupt care urmeaza”. Intr-adevar, doi arbori impresionanti au fost legati cu un cablu, urmand sa actioneze ca o frana naturala. Generalul s-a urcat pe unul din trunchiuri si isi indeamna oamenii sa-i urmeze exemplul. Acestia s-au agatat cum au putut mai bine de ramurile brazilor, iar autovehiculul s-a pus in miscare. Pe marginea povarnisului am inchis ochii. Insa copacii &#8222frana” isi fac datoria. Masina chiar se opinteste sa traga dupa ea arborii ancorati. In cateva minute, crengile au inceput sa se incarce cu zapada. Cei doi brazi trosnesc din toate incheieturile. Undeva s-a auzit o pocnitura puternica. &#8222S-a rupt bradul mai mic”, spune vizibil ingrijorat unul dintre jandarmii cocotati pe el. Masina insa nu are cum sa opreasca. Terenul abrupt nu-i permite acest lucru. In cateva secunde, copacul se rupe si cateva persoane sunt aruncate in zapada, ca niste popice. Nimeni nu pateste nimic. Oamenii se scutura de zapada si o pornesc in urma masinii care coboara cu poticneli. Jos, insa, autovehiculul opreste. Brazii care au servit ca frana sunt abandonati, iar Nicolae Rugina vrea sa se convinga ca persoanele care au fost aruncate in timpul mersului sunt nevatamate.

              &#8222Soferul si ajutorul lui l-au salvat de fapt pe Ion Cirligeanu”

              Inca jumatate de munte de coborat si bolnavul este in siguranta. Insa drumul nu tine deloc cu pasagerii masinii. Autovehiculul se scutura din incheieturi, se apleaca pe toate partile, derapeaza pe marginea prapastiilor, aluneca pe gheata ca o sanie. Soferul insa ii stie toate metehnele, iar barbatul aflat in spatele lui il pune in garda cu toate capcanele drumului forestier. &#8222Acum sa tragi dreapta de volan, sa prinzi cu roata malul acela. Uite, acolo poti sa incaleci bolovanul si sa treci de groapa”. Pentru cineva neobisnuit cu muntele, coborarea cu masina pe un asemenea drum si pe timp de noapte pare nebunie curata. Generalul este insa calm. I-a &#8222citit” pe cei doi care conduc masina si nu simte nici cea mai mica urma de emotie in suflet. &#8222Daca nu erau ei, nu stiu cum ne descurcam, spune comandantul jandarmilor. Cu elicopterul nu puteam ajunge pe munte, din cauza cetei. Si apoi nici nu aveam unde sa aterizam. Primarul din Comanesti a facut rost de aceasta masina, care merge extraordinar pe drumurile de munte. Soferul si ajutorul lui

              l-au salvat, de fapt, pe Ion Cirligeanu”.

              Cine nu crede in miracolul de Craciun?!

              La poalele muntelui, o masina de politie urmata de cea a primarului deschid drum autovehiculului montan. In curtea spitalului, ambulanta care il va transporta pe bolnav la Bacau este in asteptare. Ion Cirligeanu este insa dus la Urgente, unde un specialist il consulta in graba. Sotia bolnavului parca a scapat de o grea povara de pe umeri. Femeia nici nu mai are putere sa vorbeasca despre ea, despre sot, despre nenorocirea care s-a abatut asupra lor in zilele Craciunului. &#8222Nu stiu ce faceam daca nu erau jandarmii sa ne ajute, cei doi soferi, primarul Viorel Miron si toti ceilalti. Chiar daca drumul a fost foarte dificil, nu m-a incercat teama ca nu vom ajunge cu bine in Comanesti. Ma gandeam mai mult la sotul meu, daca el va reusi sa suporte drumul”. Linistea s-a pogorat si in ochii generaului. Nici o clipa nu a crezut ca operatiunea de salvare va fi sortita esecului. Doar nu este pentru prima oara cand salveaza vieti omenesti. Si apoi cine nu crede in miracolul Craciunului?!

              Scris de LIli ADOCHITEI

              Buhusi, luminile si umbrele lui 2005

                de
                Deșteptarea
                -

                Un 2005 cu lumini si umbre si la Buhusi. Care a fost, an anul care pleaca, amplinirea cea mai importanta pentru buhuseni? Dar umbra cea mai accentuata? Am adresat aceste antrebari unor buhuseni care au fost implicati an ancercarea de a lecui vanataile unuia dintre cele mai sarace targuri.

                Dumitru Amarghioalei, lider PNL, consilier local . &#82221.Nu s-a miscat nimic an acest an, din lipsa de fonduri. Cu parcul industrial mi-a ramas un gust amar, pentru ca nu avem investitori puternici. M-ar fi bucurat daca si-ar fi manifestat interesul asemenea investitori. 2. Umbre?…Cel mai rau pentru Buhusi este faptul ca saracia generalizata persista”.

                Stefan Macovei, fost director de tezaur al Bancii Romane de Comert Exterior, consilier local. &#82221. Am obtinut Parcul industrial si am reabilitat mai multe cladiri. Acestea sunt niste realizari importante. 2. N-am obtinut fondurile necesare pentru infrastructura, n-am putut crea niste mini-unitati de productie. Orasul consuma foarte mult si produce foarte putin. Din punct de vedere economic anregistram un regres fata de anul 2004. As mai remarca faptul ca unii oameni s-au anvatat sa traiasca din &laquoajutoarele&raquo primite de la rudele plecate la munca prin strainatate sau din ajutoarele primite de la stat. Chemarea catre munca este an suferinta”.

                Ionel Turcea, lider PSD, primar. &#82221. Am reusit sa obtinem an proprietate Platforma industriala. an proportie de 90 la suta, am castigat un proiect ambitios: ma refer la reabilitarea retelei de apa din oras. an momentul cand acestea vor prinde viata, pulsul orasului va fi cu totul altul. Sa nu uitam si de faptul ca am finalizat si un alt proiect ambitios: toate scolile au independenta termica, prin instalarea unor centrale proprii . 2. Umbrele?…Strazile, somajul si faptul ca n-am putut rezolva, asa cum ne-am dorit, unele probleme sociale.”

                Gheorghe Axinte, lider al Partidului Conservator, consilier local: &#82221. Concesionarea Platformei industriale, cu speranta andreptatita a crearii locurilor de munca, este, fara andoiala, cea mai importanta realizare a anului 2005. 2.Cel mai mare esec al comunitatii al constituie faptul ca nici an acest an n-a putut fi rezolvata problema cainilor vagabonzi care, pur si simplu, agreseaza orasul.”

                Alexandru Maxim, director al Directiei de Gospodarie Comunala . &#82221. Buhusenii, persoane fizice si juridice, au anceput sa-si stinga debitele mai ales marii debitori. Mai greu, mai cu forta, cu instanta si cu executorul judecatoresc, dar au anceput sa se miste&#8230 Este un progres fata de 2004. 2. Lipsa fondurilor pentru investitii majore. La orizont avem, ansa, o speranta care a prins un frumos contur.” Scris de Ion FERCU

                Nici un leu in decembrie pentru caldura si apa calda / Asociatiile refuza plata facturilor

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Peste 50 de asociatii nu au platit nici macar un leu pentru apa calda si caldura furnizate de CET. Conducerea societatii spune ca situatia nu mai poate continua asa, iar administratorii dau vina pe locatarii care nu-si platesc intretinerea. Municipiul Bacau detine unul dintre locurile fruntase intr-un clasament negativ in ceea ce priveste achitarea de catre asociatiile de proprietari a agentului termic.

                  Directorul CET, Vasile Dragusanu, spune ca situatia este tragica, iar luna decembrie a fost catastrofala sub aspectul incasarilor. &#8222Avem zeci de asociatii care nu ne-au virat nici macar un leu in aceasta luna, declara directorul CET. Nu pot sa cred ca locatarii nu platesc deloc intretinerea. Nu vreau sa acuz administratorii de rea-vointa, dar ceva se intampla. Poate sunt platiti alti furnizori in avans, nu stiu ce se petrece”. Casierii CET s-au intors cu geanta goala de la 56 de asociatii de proprietari din Bacau. Conform listei ce ni s-a transmis de la CET aceste asociatii sunt: As. Aerostar Camin Nefamilisti H. Coanda, As. ASCO SA, As.2B, As.5/10 Parc, As. 11, As.14, As.15, As. 31, As. 33, As.33 A Miron Costin, As.33F, As.37, As.48, As.55, As.60, As.61, As.64, As.68, As.74, As.74 BIS, As.75 Milcov, As.77, As.78A, As.94, As. Cornisa Bistritei 9B, As.107, As.111, As.122 Lucretiu Patrascanu, As.123, As.124, As. ACB 4D, As.Avram Iancu, As. Bl. C4 Garsoniere, As. Calugareni Nord, As. Casa Noastra 2, As.Central 93, As.Condorilor 2, As.E3, As. Flora, As. H. Coanda 135, As.H. Coanda 7C, As. Lalelelor 9A, As. Livezilor, As. Luminii Marasesti, As.Metalurgiei 12, As. Mica, As. Mihai Eminescu, As. Mihai Viteazu, Milcov 6, Mioritei 88, As. N. Titulescu 3, Narciselor 12, As. Neptun 2, As. Razboieni, As. Stejarul, As. Trandafirilor, As. Vasile Alecsandri 39, As. Visinului 2 C.

                  Asociatiile de proprietari din Bacau au de plata la CET peste 200 de miliarde de lei, cu tot cu factura pentru agentul termic furnizat in luna noiembrie. Peste 30 de miliarde din aceasta suma o reprezinta penalitatile, iar conducerea CET a anuntat ca este hotarata ca in luna ianuarie sa factureze din nou penalitati asociatiilor cu restante mai vechi de trei luni. &#8222Asociatiile trebuie sa inteleaga ca avem un contract, declara Vasile Dragusanu. Acesta trebuie respectat de ambele parti. Nu este posibil sa primesti un serviciu, dar sa nu-l platesti. Stam mai rau chiar decat Bucurestiul la incasari, iar acolo asociatiile au fost date in judecata de RADET. Nu stiu ce solutie vom gasi, dar nu mai putem accepta situatia. Avem si noi furnizorii nostri de platit”.

                  Administratorii sustin insa ca luna aceasta incasarile au fost extrem de slabe. &#8222Avem zile in care locatarii au adus doar cateva sute de mii, ne-a declarat Mariana Nasturas, administrator la Asociatia 75 Metalurgiei. Abia azi am reusit sa platesc o prima rata la CET, de 37 de milioane lei. Pana acum am achitat la gaz si apa rece, caci altfel le sisteaza si atunci locatarii nu mai platesc deloc”. Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei Calugareni Nord, justifica intarzierea platilor catre CET prin valoarea mare a facturilor la gaze si apa rece, dar promite ca tot ce va incasa in aceste ultime zile ale anului va vira catre furnizorul de caldura si apa calda. Se pare ca plasarea SC CET in coada listei de prioritati este o politica comuna a asociatiilor.Scris de Doina MINCU

                  „Iasul are proasta iluzie ca este in continuare capitala culturii”

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  interviu cu criticul literar iesean Alexandru Dobrescu, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania – Filiala Bacau

                  -De ce sunteti membru al Filialei Bacau a Uniunii Scriitorilor din Romania, daca aactivati” in Iasi?
                  -E foarte simplu. Am fost membru al Asociatiei Scriitorilor din Iasi o bucata de vreme. Numai ca fiind multa vreme foiletonist am avut proasta inspiratie sau corectitudinea de a spune exact ceea ce gandesc. Si referitor la o impresionanta majoritate a celor din asociatia de acolo mi-am exprimat niste opinii nu tocmai amabile, printre altele, referindu-ma la toti scriitorii romani de azi. O asemenea atitudine este inconfortabila. In general, criticul ar trebui sa fie undeva pe un varf de munte sau intr-un desert si sa nu depinda deloc de relatiile sociale. pe mine ma deranjeaza tipul de relatii sociale in care trebuie sa faci sacrificii. Adica sa te calci pe tine insuti numai ca raporturile umane sa fie acomme il faut”. Or, Asta e o mare problema in asociatia din Iasi. Acum eu nu vreau sa o blamez, sunt si cativa scriitori onorabili acolo, dar, in general, Iasul, care a fost o capitala culturii intr-o vreme de mult apusa, are proasta iluzie ca este o capitala a culturii si in clipa de fata.

                  -Dar care e capitala culturii?
                  -E clar ca Bucurestiul aduna cele mai mari valori din societatea romaneasca, nu pentru ca ele s-ar fi nascut la Bucuresti, ci pentru ca au fost atrase in Bucuresti care e capitala administrativa. Si asa cum orice magnet trage spre el pilitura asa s-a intamplat si cu valorile autentice. Asta nu e valabil numai in literatura ci in toate domeniile. Dar iluzia Iasului este ca a ramas in continuare ceea ce a fost cu foarte multa vreme in urma. Ca urmare, comportamentul pigmeilor din clipa de fata este acela al marilor valori care se inchipuie frustrate de faptul ca nu li se da atentia pe care au avut-o inaintasii din partea contemporanilor. Or, asta mi-e greu sa inghit. Eu in general socotesc ca scriitorul care e constient de propria lui valoare trebuie sa aiba si o farama de modestie. Nu in sensul ca valoarea pe care o reprezinta el n-ar fi reala, ci in sensul ca s-ar putea ca respectiva valoare sa impuna niste nuantari si niste mici retusuri. Poate ca el este intr-adevar bun dar bun prin comparatie, nu bun la superlativ si inca la superlativul absolut. Asta este explicatia pentru faptul ca m-am bucurat cand s-a facut asociatia din Bacau si am zis ca pot sa ajut cu cunostintele pe care le am, putine pe care le am, ca aceasta asociatie sa devina o celula normala, un punct de coagulare a fortelor culturale si literare de aici.

                  -Credeti ca bacauanii suporta critica mai usor?
                  -Nu! Si nici nu-mi fac iluzii.

                  -Ce inseamna un scriitor important, o carte importanta? Avem astfel de scriitori printre contemporani?
                  -Deci ce inseamna o valoare de fapt… Scriitorul important e acela care schimba cursul literaturii, care modifica tiparele. Noi am avut cativa, in epoca postbelica. Au fost Nichita Stanescu, care a intors cursul poeziei intr-o alta directie. A fost Nicolae Breban care a schimbat cursul prozei. Ei raman niste repere. Mie mi-e greu sa spun acum daca ei sunt niste mari valori dar cu siguranta oamenii acestia au ajutat ca mersul literaturii sa fie pe un drum fertil si in materie de poezie si in materie de proza, oricum am privi lucrurile, noi nu mai putem sa facem abstractie de ei. Ca unii n-au inteles efortul lor de schimbare a ordinii, intr-un sens sau un altul, ca l-au urmat, ca nu l-au urmat, astea is lucruri deosebite. Dar faptul ca ei au avut acest curaj sa spuna la un moment dat: aNu se mai poate merge asa, trebuie sa ne indreptam in alta directie”, si chiar au oferit niste exemple, n-as zice modele, niste exemple despre modul in care vad ei cursul lucrurilor, cred ca este fundamental pentru ceea ce s-a intamplat in literatura romaneasca de dupa „45. Astazi mi-e foarte greu sa spun ca avem astfel de valori. Eu cred ca nu mai sunt scriitori care sa aduca ceva nou. Eu vad in prezent o poezie si o proza care este foarte datoare inaintasilor, chiar atunci cand are gesturi din astea de fronda, cand pretinde ca lumea ar incepe cu ea si cand arunca pe piata propozitii la care s-ar fi impus un dram de meditatie in jur inainte de a le scoate in lume. Eu vad o proza care e datoare pana peste cap manualelor de anatomie. Si mi se pare nedrept sa concurezi in literatura niste manuale. Si atunci unde sa gasim valorile in aceasta zona? Literatura romana trece in clipa de fata printr-o criza de autoritate.

                  -Fata de trecut sau fata de alte literaturi?
                  -Fata de trecut. Oricum Occidentul, de exemplu, e cu cateva decenii mai inainte doar in materie de marketing al literaturii. A inceput sa se intample si la noi. Modul in care e promovata literatura conteaza mai mult decat valoarea propriu-zisa a textului literar. In momentul de fata mie mi-e foarte drag Cartarescu, ca tot vorbim de scriitori iubiti. Mi-e foarte drag pentru ca el are totusi cateva carti, in perioada de inceput deosebit de interesante si care amenintau la un moment dat ca s-ar putea sa schimbe cursul lucrurilor. Una din aceste carti se numea aLevantul”. Numai ca dupa aceea, probabil gratie societatii consumiste in care noi am intrat si in care reclama este sufletul comertului, noi cumparam detergenti si carnatii si cartile dupa cum ne spune televizorul, Cartarescu a devenit un bun de consum. Literatura nu se poate vinde la Altex, literatura nu este un bun de consum, literatura este un lux. Ca sa ajungi s-o intelegi ai nevoie de o anumita pregatire, de o anumita educatie, trebuie un efort propriu pentru a te apropia cat mai bine de domeniul artistic respectiv.

                  -Credeti ca sunteti un critic literar important?
                  -Probabil ca am fost un critic literar important. Pana in „90. Cand am facut critica literara curenta. Atunci am fost un critic literar foarte important. Dupa aceea insa mi-am dat seama ca e inutil sa faci justitie literara intr-o lume care nu este interesata de asa ceva. Misiunea unui critic nu este numai informativa, este formativa. Or, intr-o epoca in care se citeste atat de putin cine se mai orienteaza dupa judecatile criticii. Se orienteaza dupa reclama. Inclusiv literara. Tot ce se scrie in presa, inclusiv in Romania Literara, inseamna reclama. Nu e critica propriu-zisa. Nu mai exista critica de intampinare. Critica de intampinare inseamna in primul rand aplecare pe obiect. Nu numai sa stii despre ce vorbesti dar sa diseci obiectul ala, sa-i faci un fel de anatomie. Sa spui lucrurile importante despre ea, nu sa-i arunci ditirambi si sa spui ca este marea minune a lumii. De ce se folosesc cuvinte amari”, pentru ca acei care scriu sunt in general persoane fara nici o legatura cu scrisul. Sunt niste agenti literari care scriu azi despre Ionescu, maine despre Popescu si spun ca si Ionescu si Popescu sunt mirobolanti, sunt absolut fantastici, lumea trebuie sa cada in genunchi inaintea lor pentru ca reprezinta marile valori ale literaturii. Ideea ar fi urmatoarea: ca fiecare dintre noi ar trebui sa fie mai putin atent la reclama si sa tina cont de propria impresie. Intr-o librarie, tot valorile constituite, alea la care ne raportam noi dintotdeauna si pe care scoala le-a promovat, atrag. Eu de pilda simt in clipa de fata o mare placere citindu-l pe Homer. S-ar putea ca multora sa li se para un caraghios dar eu unul il citesc cu deosebita placere. De ce? Pentru ca mie mi se pare ca acea lume homerica din aOdisea” sau din aIliada” este de fapt si lumea noastra numai ca noi nu vedem miezul lumii noastre in lumea de atunci. Noi nu mai putem distinge samburele de eternitate care exista in aIliada” si aOdisea”.

                  -Ma adresez criticului. Ce scriitor bacauan are datele sa devina mai important decat crede lumea ca ar putea sa fie vreodata un scriitor de provincie?
                  -Este un scriitor bacauan intr-adevar important. Poate mai important decat isi inchipuie bacauanii ca sunt scriitorii bacauani. Si el se numeste Petru Cimpoesu. Mie ca persoana mi-e foarte antipatic. El nu stie sa fie normal in raporturile cu semenii. Dar, la urma urmei noi putem sa trecem peste micile mizerii omenesti care ne plac mai mult sau mai putin sau carora le dam replici cand suntem mai mult sau mai putin binedispusi. Cred ca Cimpoesu va continua sa mearga pe drumul pe care cartile sale de pana acum il arata, s-ar putea sa reprezinte un moment in istoria prozei noastre contemporane. Se prea poate. Eu nu bag mana in foc, ca nu stiu ce o sa se intample. Sunt niste semne in cartile lui. E un anumit mod de a gandi o realitate, o fictiune de fapt, care nu seamana cu modul in care o gandesc altii. Si care este mai apropiat…cum sa va spun… eu nu cred in postmodernism. Mi se pare ca este o gogoasa, teoretica, pe care toti incearca sa o umple cu ce au la indemana, in primul rand mai ales cu prostii. Postmodernismul asta s-a nascut in America unde avea cu totul alt sens. A ajuns la noi prin contaminare. Acum copiem tot din afara. Pentru ca tot ce apare din afara ni se pare valoros. Cimpoesu nu este cu ghilimelele de rigoare apostmodern”. El se munceste cu el insusi. Rostul scriitorului nu este sa se bata cu valorile care sunt in preajma, cu tehnicile literare dimprejur, ci cu el insusi. Sa se exprime cat mai bine pe el insusi. Or, prima stavila in calea scriiturii este autorul, nu e altul. Cimpoesu are in cartile pe care le-a scris, cateva momente in care reuseste sa se biruie si poate sa fie sincer pana la capat, cu el, or asta este foarte important. Scris de Laura HUIBAN

                  Noi sarcini in spatele Casei de Asigurari / Concediile pe ochi frumosi costa scump

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Pana la 1 ianuarie, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) trebuie sa se pregateasca pentru o noua sarcina: plata concediilor medicale si a indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate. Deficitul de personal este o problema. CJAS va trebui sa verifice si daca medicii dau concediile medicale justificat.

                    De la inceputul lui 2006 se infiinteaza cota de contributie pentru concedii si indemnizatii, destinata exclusiv finantarii cheltuielilor cu plata acestor drepturi. Cota este de 0,75 la suta aplicata fondului de salarii sau, dupa caz, la drepturile reprezentand indemnizatie de somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit. Contributia se achita la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

                    Conform O.U.G. nr. 158/2005, concediile medicale si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, de care beneficiaza asiguratii, urmare platii acestei contributii, sunt: concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca exclusiv pentru situatiile rezultate ca urmare a unor accidente de munca sau boli profesionale concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav concedii medicale si indemnizatii de risc maternal.

                    Persoanele juridice sau fizice au obligatia sa calculeze si sa vireze la CJAS cota de contributie pentru concedii si indemnizatii. De asemenea, sunt obligate sa anunte lunar la CJAS schimbarile de natura sa modifice elementele de calcul pentru plata contributiei.

                    Acest procent de 0,75 la suta pentru concedii si indemnizatii nu este o noua contributie care greveaza angajatorul, ci s-a obtinut prin diminuarea cu 0,75 de puncte procentuale a cotelor de contributii de asigurari sociale stabilite prin Legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

                    Stagiul minim de cotizare pentru acordarea acestor concedii medicale si indemnizatii este de 6 luni realizate in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical.

                    Concediile false ard la buzunar

                    CJAS Bacau a facut primii pasi in preluarea acestei noi sarcini, prin incheierea unui protocol cu Casa Judeteana de Pensii pentru preluarea bazei de date. O problema o reprezinta insa deficitul de personal, atat pentru colectarea contributiei, cat si pentru efectuarea platilor. In plus, CJAS trebuie sa si verifice legalitatea concediilor medicale si a indemnizatiilor acordate. Asiguratii beneficiaza de concedii medicale si de indemnizatii in baza certificatului medical eliberat de medicul curant. &#8222Prin asta se intelege orice medic aflat in relatie contractuala cu noi, dar si orice alt medic cu autorizatie de libera practica valabila. Trebuie doar sa incheiem o conventie in acest sens, in conditiile legii&#8221, ne-a declarat Dan Stoica, director adjunct al CJAS. Corpul de control al CJAS va verifica eliberarea concediilor medicale. Nerespectarea prevederilor legale in vigoare constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei RON la 2.500 lei RON.Scris de Doina MINCU

                    „Jocul echipei a suferit la finalizare”

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    @ este de parere Iulian Trofin, antrenorul Pambacului

                    – Pambac e campioana egalurilor…

                    – Intr-adevar, avem cele mai multe rezultate de egalitate din aceasta serie, sase la numar. E bine pentru defensiva, insa linia de atac a lasat de dorit. Dintr-un anumit punct de vedere, nu-mi convine deloc aceasta situatie, asta pentru ca am avut foarte multe meciuri in mana care s-au terminat in cele din urma la egalitate. Noi am condus de fiecare data si am fost egalati pe final, nu invers.

                    – Si totusi, echipa e pe locul sase…

                    – Cred ca puteam mai mult de acest loc. Conditii am avut, chiar de invidiat, insa… La fiecare meci am avut cel putin 5-6 ocazii clare de gol, pe care le-am irosit. Am obtinut puncte la echipe la care nici nu visam, dar la fel de adevarat este ca am si cedat puncte pe teren propriu la echipe pe care le consideram deja victime.

                    – Esti dezamagit?

                    – Normal. Atacantii mi-au pierdut puncte bune. Ma asteptam la mai mult si de la cei care au facut parte din linia de mijloc a echipei. Per total, sunt multumit de jocul echipei, care, repet, a suferit la finalizare. Fata de sezonul trecut, am luat goluri putine, dar am si inscris de mai putine ori.

                    – Se va intari Pambacul in aceasta iarna?

                    – Imi doresc jucatori de atac si de mijlocul terenului. 2-3 la numar, insa vreau fotbalisti cu experienta, care sa-mi joace. Sunt bucuros ca s-a intors in tara Giani Capusa si sper ca el sa ramana la noi. S-a simtit enorm lipsa lui.

                    – Cine va promova si cine va retrograda?

                    – Lupta la promovare se va da intre Poli II Iasi si FCM II Bacau, insa cred ca va promova formatia din Iasi. Aerostar s-a trezit in ultimele etape si cred ca-i va fi greu sa recupereze punctele ce o separa de ocupantele primelor doua locuri. La retrogradare lucrurile sunt clare pentru trei echipe, FC II Botosani, Dorna Vatra Dornei si Rulmentul Birlad. In hora poate intra insa orice echipa care va face un pas gresit.

                    – Ce asteapta antrenorul Iulian Trofin de la noul an?

                    – In primul rand sanatate. Apoi, imi doresc ca echipa sa se mentina in Divizia C, iar jocul ei sa fie unul bun. Daca nu va pleca nimeni si vor veni 2-3 jucatori, sunt sigur ca vom termina acest campionat in primele cinci locuri.Scris de Cristi SAVA

                    Finantistii au adus la buget fonduri suplimentare de peste 1.600 de miliarde

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Veniturile colectate in acest an de finantisti sunt mai mari decat anul trecut. Afirmatia apartine directorului executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Bacau, Mircea Muntean. El a apreciat ca incasarile au crescut, desi nu a crescut si fiscalitatea. Un motiv al cresterii veniturilor il reprezinta constiinciozitatea contribuabililor.

                    &#8222Multi contribuabili vin ei si ne cer controlul din propria lor initiativa&#8221, ne-a spus Mircea Muntean. Rapoartele finantistilor arata ca veniturile, destinate bugetului de stat, colectate in judetul nostru sunt de 900 milioane lei RON in 2005 fata de 1.160 milioane lei RON in 2004. „Veniturile la bugetul de stat in anul 2005 sunt sub cele din anul 2004, urmare a scaderii contibutiei accizei cu circa 500 milioane lei RON de la contribuabilul SC RAFO SA, care si-a redus activitatea, iar o parte din productie a fost orientata spre export&#8221, a completat directorul DGFP Bacau. Veniturile la bugetul asigurarilor sociale de stat au fost de 320 milioane lei RON in 2005 (fata de 280 milioane lei RON), ceea ce inseamna o crestere de 14 la suta. La bugetul asigurarilor pentru somaj, incasarile au crescut cu 8 milioane lei RON in 2005. Veniturile colectate, care sunt destinate bugetului asigurarilor sociale de sanatate, in 2005, au fost de 146 milioane lei RON, inregistrandu-se o crestere cu 6 la suta fata de 2004. „La nivelul judetului Bacau sunt 113.779 de contribuabili din care 87.400 persoane fizice&#8221, ne-a spus Mircea Muntean. Din acest total, 22.794 sunt persoane juridice, 825 institutii publice, 2.760 asociatii familiale. Incepand cu data de 1 octombrie 2005, un numar de 43 mari contribuabili isi indeplinesc obligatiile fiscale privind declararea si plata impozitelor, taxelor si alte contributii la Directia generala a marilor contribuabili la Bucuresti. Este si cazul lui SC RAFO SA. De aceea, evolutia arieratelor la bugetul consolidat este descendenta. Obligatiile restante pe trimestrul al treilea, pana cand a fost facuta analiza, sunt mai mici comparativ cu trimestrele anterioare. La 31 martie 2005, acestea erau de 162 milioane RON, iar la jumatatea anului, 147 milioane lei RON. La finalul trimestrului III, s-au inregistrat numai 116 milioane lei RON obligatii restante la bugetul de stat consolidat. „Datoriile catre bugetul de stat sunt in scadere in principal ca urmare a transferului marilor contribuabili la Directia generala a marilor contribuabili Bucuresti, dar si a unei colectari mai bune a veniturilor bugetare in trimestrul al treilea&#8221, a declarat directorul DGFP Bacau. Cat priveste veniturile suplimentare atrase la bugetul consolidat de catre organele de control fiscal la nivelul judetului Bacau, acestea sunt de 163.322 mii RON, identificate in 983 cazuri, dintr-un numar de 2.634 verificari fiscale. Din aceasta suma, 108.548 mii lei RON reprezinta diferente de impozite si taxe, iar 54.774 mii lei RON sunt dobanzi intarziere, amenzi si confiscari bunuri.Scris de Ionut VATAFU

                    A trecut Craciunul / Afacerea „Bradul”, o reusita sau jaf in paduri?

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Directia Silvica a vandut la licitatie 5.000 brazi pentru Craciun. Preturile au oscilat intre 110.000 si 215.000 lei, in functie de inaltime. S-a incercat in acest fel sa se evite jaful din paduri si ocrotirea acestora. Forte de ordine au fost mobilizate pentru controlul mijloacelor de transport. In Ajunul Craciunului, chiar si in prima zi de Craciun, pietele erau pline de brazi. Afacere rentabila sau jaf ca-n codru?

                    &#8222Brazii pe care ii scoatem noi la licitatie au de la unu la trei metri. Acesti brazi ne sunt de prisos, sunt scosi din lucrarile silvice&#8221, declara Gheorghe Savu, director general la Directia Silvica cu multa vreme inainte de sarbatorile de iarba. In acest an, poate mai mult ca oricand, Directia Silvica a pus gand rau hotilor de brazi. Din 15 noiembrie si pana pe 15 ianuarie 2006, au fost stabilite sase puncte de control, patru pe Valea Trotusului, unul pe Valea Bistritiei si altul pe Valea Tazlaului, scopul fiind reducerea furtului de brazi. Au fost deplasate in aceste zone, ca de altfel in intreg judetul, echipaje mobile suplimentare, 24 din 24 de ore. Care ar fi fost motivele pentru care acele puncte de control trebuiau sa functioneze si dupa Anul Nou nu se cunosc. Cert este ca a doua si a treia zi de Craciun n-am mai zarit picior de politist sau reprezentant al Directiei Silvice in unul din cele sase puncte de control, ca sa nu mai vorbim despre echipajele mobile suplimentare. Interesant este faptul ca, inainte de Craciun, aceste puncte de control erau destul de eficiente, o dovada fiind si raportarile zilnice prin care se aminteau despre confiscarile de brazi. Pana la Craciun, circula o vorba. Se spunea ca, atunci cand un conducator auto era oprit pentru control, era intrebat ce transporta. „Droguri!&#8221, raspundea acesta. „Bine, atunci da-i drumul, credeam ca transporti brazi&#8221, i-ar fi spus politistul. Ei bine, acest lucru nu face decat sa demonstreze cat de mult accent a pus Directia Silvica pe eliminarea taierilor ilegale de brazi. Si daca acest scop a fost atins, ar fi, intr-adevar, o reusita. S-au sacrificat cu acte in regula 5.000 de brazi care, chipurile, ar fi fost scosi din circuitul silvic. Sa intelegem ca au fost „rebuturi&#8221? Nu, daca ne uitam macar la cele cateva sute care au ramas nevandute. Sa fi cumparat romanul numai crengi de brad? Daca ne uitam la pret, nu se poate spune ca ar fi fost prea scumpi, oricine putand sa-si permita sa cumpere unul care costa cu ceva mai mult peste o suta de mii de lei. Cine o fi estimat ca bacauanii ar avea nevoie de 5.000 de brazi? Dupa cantitatea ramasa in fiecare loc de desfacere a acestora, se pare ca numarul posibililor amatori de brazi de Craciun a fost supralicitat. Pe Valea Muntelui, de generatii intregi, vedeai la porti cate un bradut, iar langa el un pici care te imbia sa cumperi de la el. Braduti destul de frumosi, unii chiar mai frumosi decat cei scosi la comercializare cu acte in regula. Anul acesta, brazi la porti au fost tot mai putini. De ce? Ne-o spune un sef de post din zona. „Ni s-a cerut sa nu mai permitem acest lucru. Sinceri sa fim, ne parea rau de acei copii nevinovati care doreau sa vanda un bradut pentru a-si cumpara ceva dulce de sarbatori. N-aveam ce face, ordinul era ordin, ii fugaream pe ulitele satului. Nu stiu ce mare infractiune ar fi savarsit pentru ca au taiat un bradut din padurea parintilor&#8221, ne-a declarat unul din sefii de post de pe Valea Muntelui. Probabil ca acestia erau considerati marii infractori, marii corupti sau cei care au defrisat padurile judetului. Ne punem aceeasi intrebare: de ce au ramas atat de multi brazi „stampilati&#8221? A depasit cumva numarul brazilor pe cel al cumparatorilor? Un primar din aceeasi zona incearca sa dea o explicatie. „Am incercat sa ofer un brad unei familii din comuna, povesteste alesul obstii. Femeia ma refuza cu incapatanare. In cele din urma, a acceptat, dar dupa multe insistente. Stiti ce mi-a spus dupa ce, in sfarsit, l-a primit? Domnu&#8217 primar, dar ceva sa pun in el nu ne dai? Am ramas fara replica&#8221. Directia Silvica a scos la licitatie 5.000 de brazi. Padurile au ramas mai sarace cu acest numar de arbori. Poate alte cateva sute, sau mii au fost, totusi, taiati ilegal. Multi dintre ei au fost confiscati. In mod normal, au fost scosi si acestia la vanzare. Asadar, cu siguranta, numarul brazilor taiati de Craciun a fost mai mare de 5.000, chit ca unii au purtat pecetea ocoalelor silvice, iar altii nu. Poate, dupa trecerea sarbatorilor de iarna, cineva va trage linia si ne va spune daca a fost o afacere, un esec sau daca padurile au fost singurele care au suferit de pe urma acestor taieri.Scris de Dan MINDIRIGIU

                    Leul incheie primul an cu avantaj fata de valuta

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Moneda nationala incheie primul an dupa 1989 cu apreciere in termeni reali in raport de principalele monede de referinta, euro si dolar, evolutie permisa in prima etapa de schimbarea pozitiei BNR pe piata valutara si mai apoi de noul pas in liberalizarea contului de capital. Raportand cursul de schimb de marti la cotatiile de referinta anuntate de banca centrala in ultima zi a anului trecut, leul apare cu un castig de 7,6 la suta comparativ cu moneda europeana si inregistreaza o pierdere de 6,25 la suta fata de dolar. Ambele evolutii indica insa o apreciere in termeni reali a monedei nationale, avand in vedere ca rata inflatiei pentru 2005 este preconizata la peste 8,5la suta.Daca sunt analizate valorile medii ale cursului de schimb, se observa o apreciere in termeni nominali mult mai accentuata atat fata de euro, cat si in raport cu moneda amerciana. Indiferent de evolutia din ultimele trei zile ale acestui an, cursul mediu al monedei europene se va situa sub 3,6500 lei. Acest nivel indica un castig net fata de euro de aproximativ 10la suta, la care adaugand inflatia medie estimata la 9la suta rezulta o apreciere reala in 2005 de cel putin 19,9 la suta. Tot pe valori medii, dolarul a coborat anul acesta la 29.000 lei vechi, reprezentand o pierdere nominala fata de 2004 de 9,37 la suta. In consecinta, leul a avansat si fata de moneda americana cu aproximativ 19 la suta.inceputul anului a fost marcat de o volatilitate ridicata a cursului de schimb, consecinta a relaxarii regimului de folotare controlata anuntata in luna noiembrie a anului trecut. Schimbarea atitudinii BNR a coincis si a fost strans legata de liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele in lei. Randamentele mari oferite de moneda nationala au facut foarte atractive plasamentele in Romania, ceea ce a pus presiune pe cursul de schimb. Concomitent cu initierea unui regim de curs mai flexibil, BNR a continuat sa reduca dobanda de interventie, intr-un ritm mai accelarat decat in 2004. Minimul primului semestru a fost atins dupa o luna si jumatate de la inceputul anului, cursul de referinta din 14 februarie plasandu-se la 35.515 lei vechi/euro. A doua zi cotatiile bancilor indicau un nivel de 34.700 lei vechi pentru un euro, adica mai jos cu 12,5 la suta fata de 1 ianuarie. La acel moment, banca centrala a intervenit in forta si vizibil ridicand cursul euro in doua zile cu aproximativ 4.000 de unitati ROL. Dupa aceasta interventie a urmat o perioada lunga de relativ calm, cu un curs putin peste 36.000 lei vechi/euro, inflexibil chiar si dupa anuntul oficial din 11 aprilie privind accesul strainilor la depozitele in lei. Acesta aparenta acalmie a fost intretinuta de cumparari constante, dar de mica amploare, ale BNR pe piata valutara. Concomitent, banca centrala a accelerat pasul de scadere a dobanzilor, care in aprilie coborasera sub 10 la suta. in 2005, BNR a procedat la taieri succesive ale ratei dobanzii de politica monetara, cumuland zece puncte, pana la 7,5 la suta. Dupa denominarea monedei nationale, piata valutara s-a confruntat cu un val important de intrari de capital extern. Intr-o perioada in care volumele tranzactionate in anii precedenti erau nesemnificative, piata romaneasca a fost inundata de capitaluri care au stricat vacantele dealerilor.Euro a intrat pe un nou palier de cadere si a atins un minim de 3,4022 lei la inceputul lunii septembrie. A fost al doilea moment al unei interventii importante din partea BNR, care a anuntat o schimbare de strategie in politica de sterilizare. Banca centrala a precizat ca va atrage doar o parte din excesul de lichiditate din sistemul bancar, aratandu-se hotarata sa riste obiectivul de inflatie pentru a evita intrari tot mai mari de capital speculativ. Imediat dupa aceasta decizie, dobanzile la lei s-au prabusit pana la niveluri real negative.incepand din septembrie, cursul de schimb a avut oscilatii limitate. Chiar daca unii dealeri sustin ca banca centrala intervine sporadic pentru a mentine cotatiile peste 3,6 lei/euro, este clar ca semnalul dat in septembrie a avut un puternic impact si a indemnat institutiile de credit la mai multa precautie. Dupa ultimele sedinte de politica monetara, Consiliul de Administratie al BNR a anuntat intentia de a steriliza un volum mai mare de lichiditate, dar aceste semnale nu si-au mai gasit rezonanta pe piata valutara in aprecierea leului.Scris de mediafax

                    1...5.7425.7435.744...5.782Pagina 5.743 din 5.782

                    		 ziare & stiri
                    © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.