duminică, 21 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 5742

Agricola Bacau are interdictie la export

de
Deșteptarea
-

Comisia Europeana a aprobat importurile de carne si preparate din carne de pasare din 16 judete din Romania, dupa suspendarea totala a acestora la mijlocul lunii octombrie, an urma aparitiei primelor cazuri de gripa aviara la pasari. Ridicarea restrictiilor pentru aceste judete a fost aprobata recent de autoritatile de la Bruxelles, urmand sa intre an vigoare dupa publicarea an Jurnalul Oficial.

Cele 16 judete pentru care UE anuleaza restrictiile la importurile de carne de pasare sunt Caras-Severin, Timis, Hunedoara, Arad, Bihor, Salaj, Satu-Mare, Maramures, Cluj, Alba, Sibiu, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Bistrita-Nasaud. Masura continua sa provoace neajunsuri firmei Agricola Bacau, care, din cauza restrictiilor, nu a mai putut sa exporte in cele patru luni marfa de milioane de euro. &#8222Nu suntem inclusi in randul celor 16 judete carora le-au fost ridicate restrictiile la export pentru ca acestea se afla in interiorul arcului carpatic, zona unde nu s-a inregistrat nici un caz de gripa aviara, explica Gheorghe Antochi, presedintele Agricola Bacau. Initial, nici zona Modovei nu era considerata ca fiind un pericol, dar dupa ce au fost semnalate cazuri suspecte de gripa aviara in judetul Buzau, nu ne-au mai inclus nici pe noi, judetul Bacau, printre cele 16 judete care pot face export”.

UE a suspendat la mijlocul lunii octombrie importurile de produse avicole din Romania, dupa aparitia unor cazuri de infectari ale pasarilor cu virusul gripei aviare. ANSVSA a anaintat, an data de 22 noiembrie, autoritatilor de la Bruxelles o propunere privind regionalizarea exporturilor romanesti de carne de pasare, astfel ancat sa fie permise livrarile din acele zone an care virusul gripei aviare nu a fost semnalat. La cateva zile, Directia Generala pentru Sanatatea Consumatorului din cadrul Comisiei Europene a informat ANSVSA si Ministerul Agriculturii cu privire la relaxarea masurilor vizand importul de carne de pasare din Romania an UE. Astfel, urmau sa fie mentinute restrictii la carnea de pasare si preparate doar pentru judetele Tulcea, Constanta, Galati, Braila, Ialomita si Calarasi si pentru antreaga tara la importul de pasari vii. Aparitia de noi focare a determinat, ansa, reprezentantii UE sa amane decizia. &#8222Nu neg pericolul si nici prudenta care se impune in astfel de situatii, dar cred ca autoritatile au gestionat prost criza si, in plus, au creat si o isterie in randul consumatorilor interni. Produsele pe care trebuia sa le export le-am pus in depozite. Pentru asta voi inregistra cheltuieli in plus, marfa o voi putea valorifica mai greu la intern si asa mai departe. Cu toate acestea, nu problemele de ordin economic ma dor cel mai tare, ci imaginea care ne-a fost afectata”, a completat presedintele Antochi. Romania a exportat, an 2004, circa 4.000 de tone de carne de pasare si aproximativ 5.000 de tone de preparate din carne de pasare, potrivit Uniunii Crescatorilor de Pasari din Romania (UCPR). Principalele destinatii au fost Olanda, Marea Britanie si Germania.Scris de Florentin RADU

Nemultumit de masurile luate cu un scandalagiu \ Un bacauan a declarat razboi impotriva politistilor de la Sectia 1

    de
    Deșteptarea
    -

    Un cetatean din Bacau acuza politistii de la Sectia 1 ca nu-si fac treaba cum trebuie. Mihai Dragomir sustine ca dupa ce le-a predat pe tava un scandalagiu inarmat, tot el a fost gasit vinovat de violenta. Bacauanul spune ca, in momentul actual, nu se mai simte in siguranta in oras si nici macar in propriul apartament.

    Mihai Dragomir din Bacau a trait o experienta pe care nu o va putea uita prea curand. Intamplarea, care i-a tulburat existenta, s-a petrecut pe 2 ianuarie si chiar pe scara blocului unde locuieste. &#8222M-au scos din casa strigatele unei fete, ca si injuraturile unui tanar, care tot o ingramadea la intrarea blocului, povesteste Mihai Dragomir. Am suportat cam un sfert de ora taraboiul, dar m-am gandit ca poate fata are nevoie de ajutor. Sunt si sef de scara si trebuia sa pun capat nebuniei. Am iesit in fata blocului si i-am spus individului sa se linisteasca. Apoi am intrat pe casa scarii tragand usa dupa mine. Linistit ca aceasta s-a inchis automat am vrut sa intru in apartament. Atunci am auzit un zgomot de sticla sparta. Cu stupoare am vazut ca tanarul, inarmat cu un cutit, incerca sa deschida usa. Si a reusit”. Mihai Dragomir sustine ca necunoscutul a inceput sa alerge dupa el si ca in usa apartamentului l-a ajuns din urma. &#8222M-am temut pentru mine si am luat un incaltator incercand sa ma apar, spune locatarul. I-am tras cateva lovituri cu el, dar individul nu s-a linistit. Dimpotriva a inceput sa ma loveasca. Nu stiu cu ce a dat, dar simteam ca nu mai pot respira de durere. Apoi a vrut sa fuga, dar a venit un vecin si l-a imobilizat”. Aflati in superioritate numerica, pe cei doi locatari nu i-au rabdat inima sa nu-i dea o lectie de corectie scandalagiului. Dragomir sustine ca loviturile au fost totusi blande, nu asa cum ar fi meritat individul care i-a tulburat tihna in a doua zi a anului.

    &#8222Ce pot sa mai spun despre astfel de politisti?!”

    La locul incidentului au fost chemati politistii de la Sectia 1, care au facut o mica ancheta. Numai ca, Mihai Dragomir sustine ca a fost total dezamagit de atitudinea si mai ales profesionalismul lor. &#8222Dupa ancheta facuta de ei am iesit eu vinovat, se plange seful de scara. Am cerul sa fiu informat cine este individul care avea la el spray paralizant si cutit. Mi s-a raspuns sa am grija cum ma port, ca necunoscutul este nepotul lui Suraj. Ce pot sa mai spun despre astfel de politisti?!”. Dragomir este mai mult ingrijorat de faptul ca, la scurt timp dupa incident, s-a trezit cu individul la geam. Acesta nu s-a sfiit sa-l injure si sa-l ameninte. &#8222Mi-a spus ca ma omoara, ca din cauza mea a fost amendat. Imi este si frica sa plec de acasa, de raul borfasilor de cartier.” Pensionarul spune ca a incercat sa discute aceasta problema cu seful Sectiei 1, insa i s-a inchis usa in nas. Din acest motiv a ajuns la comisarul sef Stefan Alexa, inspectorul sef al Inspectoratului de Politie Judetean. &#8222Domnul Dragomir este nemultumit de faptul ca persoana care a provocat scandalul a primit numai o amenda de cinci milioane, ne-a declarat comisarul sef Alexa. Reclamatia este primita, se afla in lucru la Sectia 1. Daca va fi cazul vom propune alte masuri. Problema este ca, actele normative care sunt in vigoare in momentul de fata, nu-mi permit decat sa iau o masura de sanctionare”.

    Medicul legist da verdictul

    Mihai Dragomir insa vrea mai mult. El nu accepta ideea sa fie lovit la el acasa, iar agresorul sa primeasca doar o amenda. Din acest motiv ieri a mers la un medic legist pentru un consult de specialitate, deoarece lovitura primita in timpul altercatiei ii ridica probleme. &#8222In functie de ce va spune medicul legist vom face cercetari sau partea vatamata se va adresa instantei. Eu trebuie sa respect legea”, a mai spus seful IPJ Bacau, comisarul sef Stefan Alexa. Desi i s-a explicat pe indelete cum stau lucrurile cu tulburarea ordinii si linistii publice, Dragomir crede mai departe ca politistii care s-au ocupat de caz nu si-au facut datoria. Locatarul spune ca nu se mai simte in siguranta in orasul sau si nici macar in casa sa.

    Scris de Lili ADOCHITEI

    Fruntasi in topul tarilor care au probleme cu igiena \ Nu stim sau nu vrem sa tragem apa?

      de
      Deșteptarea
      -

      Anul 2006 ne-a procopsit si cu un loc fruntas in topul toaletelor igienice, un top rusinos, in care se afla 35 de tari. Regretabil este si faptul ca am reusit sa intram in acest top al rusinii alaturi de state precum India, Egipt, Maroc sau Etiopia. Aceasta este concluzia societatii British Charity WaterAid, cea care a intocmit topul mentionat anterior. Din pacate, judetul nostru nu face exceptie, dupa cum au constatat reporterii nostri pe teren. Unitati sanitare, scoli si alte institutii publice sunt dotate, majoritatea, cu grupuri sanitare infecte, desprinse parca din Evul Mediu si pe care nici o persoana civilizata nu le poate utiliza. Si asta in conditiile in care toaleta cu apa curenta a fost inventata in anul 1596, de englezul John Harrinton.

      Daca in mediul rural este de inteles faptul ca inca se mai practica metode &#8222pisicesti”, de sapat groapa si astupat mizeria cu pamant, pentru orase, starea in care se afla toaletele din locurile publice e de neacceptat. Fie ca nu au mai fost renovate sau spalate din timpuri &#8222imemoriale” sau lipsesc cu desavarsire din locuri unde ar trebui sa existe, multe dintre WC-urile din oras sunt jalnice. Mirosuri grele, urina pana la nivelul gleznelor si, nu in ultimul rand, anunturi postate pe faianta, care-ti ofera cele mai diverse servicii sexuale. La Directia de Impozite si Taxe Locale (DITL) poti sa cauti mult si bine un grup sanitar. Dupa ce ne-am plimbat minute bune pe holurile institutiei, am intrebat in cele din urma un functionar, ce ne-a dezvaluit &#8222locatia secreta”. &#8222Cand am ajuns la locul indicat, tot ce am putut vedea a fost o usa pe care scria &#8222Interzis persoanelor straine”. Am cerut lamuriri, ca sa stim si noi daca putem sa intram sau nu, dar functionarii, speriati, ne indrumau spre director, spunand ca &#8222dumnealui se ocupa cu asa ceva”.

      Gara Bacau: toaleta se vede de la o posta, iar daca nu o poti vedea, cu siguranta te poti ghida dupa miros. Odata intrat, iti trebuie un stomac tare. Iar pentru cei 5000 de lei, nu primesti hartie igienica. &#8222Conditiile sunt mizerabile. Nici macar hartie nu am primit. Daca nu era frigul asta preferam sa ma duc intr-un tufis&#8222, ne-a declarat un cetatean ce a avut curajul sa treaca pragul toaletei. La Autogara Bacau, WC-ul este foarte curat, dar nu este folosit. In schimb, daca dai coltul cladirii, exact langa chioscul de ziare, te izbesti de un miros insuportabil. &#8222Dimineata gasesc tot felul de aici. E ca un WC public. Dau cu apa, dar de pomana. Acum e mai frig, dar vara nu poti respira din cauza mirosului&#8221, ne-a declarat R.C., cea care vinde la chiosc. La WC-ul din spatele Casei de Cultura, tariful da &#8222ceata” concurentei: 2000 de lei. Conditiile nu sunt chiar cele mai jalnice, insa exista o problema: trebuie sa fii ghicitor ca sa iti dai seama ca in zona se gaseste o toaleta publica. Nu exista absolut nici un semn sau vreun indicator care sa te indrume. Asa-zisul grup social de la parterul Judecatoriei Bacau poate fi condamnat fara judecata. Daca se respecta totusi procedura, el poate fi martor, acuzat si acuzator. Nici un avocat nu-l poate scoate…”veceu” curat. Cu ani in urma, plateai serviciul de a ti se deschide usa. Acum se asteapta recursul. Cat despre WC-urile ecologice amplasate prin oras, Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al primariei, ne-a declarat ca sunt vreo &#822215 module, care acopera cele mai aglomerate zone din oras. Unde traficul este mai aglomerat, programul este intre 7.00 si 19.00, iar in zonele cu mai putina lume, intre 9.00 si 17.00″. Cu toate acestea, daca te apuca nevoile prin parc, de exemplu, trebuie sa te mai tii vreo jumatate de ora, deoarece toaletele sunt incuiate si nu gasesti pe nimeni acolo.

      Rusinea din scolile satesti

      Igiena in scolile din mediul rural nu are termen de comparatie. Acum, in 2006, e ceva de neimaginat. Cum stateau lucrurile acum 50 de ani, tot asa e si acum situatia grupurilor sociale: o gaura in pamant, patru pereti si, eventual, un acoperis. Mergeti in orice scoala din comunele judetului. Este jenant cand vezi ca elevi de clasa intai, fetite din clasele primare merg la acelasi WC cu baieti din clasele mai mari. Haznaua nu are usi, nu are geamuri, peste tot, o mizerie de nedescris. De ani de zile nu s-au gasit solutii pentru construirea unor grupuri sociale. De ani de zile aceiasi directori si aceiasi primari se multumesc sa dea cu var pe peretii scolilor si sa aduca o caruta de lemne. In rest, Dumnezeu cu mila! Am intrat in aceasta toamna in zeci de closete prin diferite comune. La Galbeni, in Filipesti, oroare. La N. Balcescu, in trei scoli aceeasi imagine dezolanta. Despre ce igiena vorbim in aceste colectivitati, de cate 200-300 de elevi, in conditiile in care scolile nu au apa curenta. An de an, Directia Sanitara se face ca controleaza, ameninta ca nu elibereaza avizul sanitar, obligatoriu pentru deschiderea scolilor. An de an, se intampla acelasi lucru: scoala aduce un butoi din plastic, pune un lighean langa el si, gata, cu igiena. Nu tu sapun, nu prosoape sau hartie igienica. Conducerile scolilor, primariile, comitetul de parinti, dirigintii, medicul din sat trec zilnic pe langa budele copiilor si se fac ca nu vad. Apa si WC-ul sunt semne ale civilizatiei. Primele semne.

      La spital, boala vine de la toaleta…

      Cat priveste toaletele Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) si ale Policlinicii Bacau, acestea au fost, in sfarsit, igienizate. Daca in urma cu catva timp, bolnavul era amenintat cu bucatile de faianta &#8222zburatoare” care l-ar fi putut lovi, cu mizeria de nedescris si mirosul intepator, anul acesta, situatia s-a schimbat, toaletele fiind complet refacute. Sunt curate, instalatiile sunt functionale, chiar intr-un colt zace si o bucata de sapun. Se pare ca, in fine, conducerea a luat nota de sfaturile medicilor specialisti si de pericolul pe care il reprezinta pentru sanatatea bacauanilor o toaleta nefunctionala. &#8222In cazul in care copiii folosesc o toaleta nefunctionala, ei pot contracta boli cu transmisie pe cale fecalo-orala, a declarat dr. Aurelia Taga, director executiv adjunct al SJP Bacau. Toaletele neigienizate, care nu au conditii de spalare (apa, sapun si dezinfectant) pot fi considerate un mijloc de transmitere usoara a unei boli diareice sau a hepatitelor”. De-a lungul timpului, au existat la Spitalul Judetean de Pediatrie Bacau cazuri in care un copil internat cu o boala digestiva a transmis virusul si altor micuti din cadrul unitatii. Nu numai copiii pot usor contracta boli foarte periculoase de la toaletele neigienizate, adultii de asemenea. &#8222Hepatita A, precum si alte boli digestive, sunt usor transmisibile in toaletele neigienizate, a afirmat Valerica Stan, medic sef sectie Boli Infectioase Adulti. Este recomandat ca intr-un WC public, bacauanul sa nu se aseze pe colac si neaparat sa se spele pe maini dupa ce a folosit toaleta. Virusul poate fi contractat chiar si de pe clanta usii. Nu este de mirare ca epidemiile de hepatita A apar in unitatile scolare. Toaletele neigienizate si aglomeratia foarte mare favorizeaza aparitia si transmiterea rapida a virusului. Cel mai important este ca fiecare bacauan sa poarte asupra lui servetele de maini antibacteriene, pentru a-si asigura singur igiena”.

      Scolile functioneaza si fara autorizatie sanitara

      Una dintre cauze ar putea fi educatia extrem de precara a bacauanilor in materie de igiena. Proliferarea unei boli precum Hepatita A este barometrul perfect al acestei realitati. &#8222Hepatita de tip A este si va ramane boala cea mai raspandita in scolile si mediile aglomerate. Aceasta boala nu va disparea decat in momentul in care oamenii vor invata sa se spele pe maini dupa ce merg la toaleta, iar toaletele publice vor avea parte de o igiena corespunzatoare”, ne-a declarat dr.Marin Bustuc, director general adjunct la Directia de Sanatate Publica (DSP) Bacau. Mai mult decat atat, el sustine ca, din cele 522 de scoli generale din judet nu mai putin 237 nu au reusit sa obtina autorizatie sanitara de functionare. &#822282 de scoli generale din mediul rural nu au aceasta autorizatie pentru ca grupul sanitar este impropriu, accesul este greoi, locatia este necorespunzatoare, nu exista usi, sursa de apa, acoperis sau iluminat, precum si confort termic. Situatia aceasta a ajuns pe masa la sefii de la Inspectoratul Judetean Scolar. Daca vor aparea cazuri de epidemie de hepatita care se vor dovedi ca sunt cauzate de grupurile sanitare infecte, atunci va fi tras la raspundere Inspectoratul Judetean Scolar. Ei cunosc situatia si trebuie sa ia masuri pentru respectarea legislatiei. Insa, deocamdata, nu am avut cazuri de acest gen, nici macar un numar exagerat de mare de afectiuni digestive&#8221, a precizat dr.Bustuc.

      Inspectoratul Scolar cere timp pentru remedierea situatiei

      De partea cealalta, Radu Ababei, inspector general la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ), afirma ca, intr-adevar, in mediul rural exista mari probleme in privinta grupurilor sanitare. &#8222Nu exista, cel putin deocamdata, solutii sa iesim din impas. Sunt multe comune unde nici macar nu s-a tras apa. Oricum, directorii de scoli au asigurat cate un punct de apa unde sa se spele elevii. Eu asa am informatii, chiar daca apa e la lighean. Este nevoie de timp ca sa remediem toate problemele”, a comentat Ababei. Mai spunem ca legea prevede aplicarea de sanctiuni contraventionale intre 5 si 20 milioane lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind grupurile sanitare. &#8222S-au tot dat amenzi si se vor da, fie in scoli, fie in unitati sanitare. Insa, masuri se iau doar pe moment si atat. Dintotdeauna vor fi probleme cu toaletele”, a conchis dr.Bustuc. O situatie statistica la nivel mondial arata ca aproximativ 2,6 miliarde de locuitori, adica 42 la suta din populatia lumii, este privata de toalete care sa ofere conditii igienice elementare. In plus, cate 10 milioane de locuitori din fiecare din cele 35 de tari din topul rusinii sunt lipsiti de facilitatile unei toalete igienice. Iar un studiu recent efectuat in tara noastra a aratat ca mai putin de jumatate dintre romani se spala pe maini dupa folosirea toaletei. De asemenea, important este si ca, la ora actuala, Ministerul Sanatatii desfasoara un singur program de educare a copiilor – &#8222Educatie si Sanatate in Scoala Romaneasca”, program finantat cu fonduri externe. Insa, eficienta acestuia este discutabila, in conditiile in care nu este obligatoriu, iar la nivel national exista doar 300 de instructori a caror sarcina este de a pregati cadrele didactice in vederea transmiterii informatiilor catre copii.Scris de Carmen SERBAN Iulia CUCU Gabriel MIHAI Gheorghe BALTATESCU

      Un alt fel de a te desparti de anul care trece / Revelion la Manastirea Putna

        de
        Deșteptarea
        -

        A doua editie a Festivalului de Poezie. ro, desfasurat la Putna in perioada 27 decembrie 2005 – 3 ianuarie 2006, ne-a oferit celor prezenti acolo sansa de a petrece pentru prima oara in viata un Revelion la manastire. Am aflat astfel ca, in afara traditionalului mod zgomotos, agresiv, de a te &#8222bucura” de clipa trecerii dintr-un an in altul, in afara obiceiului &#8222sarbatoresc” de a te umple cu mancare peste nevoia naturala a trupului, mai exista si un alt fel de a trai aceste clipe, un fel atat de firesc, de inmiit mai frumos, de linistitor si emotionant, care, odata cunoscut, pare singura varianta de luat in considerare pentru anii care vin. Ideea de a participa in noaptea dintre ani la cele mai importante si puternice forme ritualice din spatiul catolic si ortodox, moliftele Sfantului Vasile, a fost, asa cum a sintetizat scriitorul Marius Marian Solea, prietenul calugarilor de la Putna, &#8222o alta optiune pentru reprezentarile noastre de zi cu zi, pentru viata, pentru pasiune, pentru senzatii”.

        Revelion la Putna. La ora 20.00 ne intalnim cu totii in sala de mese a Arhondaricului manastirii Putna, toti participantii la a doua editie a Festivalului de Poezie.ro. Scriitori, critici literari, editori, consilieri in Ministerul Culturii si Cultelor, ziaristi, printre care Marius Marian Solea, Victoria si Marin Stoian, Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Chisu, Alexandru Musina, Daniel Corbu si familia lui, Paul si Ioana Bogdan, Radu Herinean, alaturi de prietenii lor. Este seara in care in mod obisnuit sunt agitata, emotionata negativ (ideea mortii unui an, aceasta despartire definitiva de istorie, ma intristeaza), preocupata de felul in care voi trai trecerea, unde, cum, cu cine. Dar aici sunt linistita. Dupa masa plecam toti catre biserica Manastirii Putna. Zeci de masini, cele mai multe din Suceava, la portile Turnului Eminescu. Pasesc parca intr-un spatiu ireal in curtea coborata in semiintuneric, prima ctitorie stefaniana e luminata de reflectoare razlete, in usa bisericii doi calugari invesmantati in negru privesc fara expresie la grupul de mireni care se apropie de Dumnezeu. Biserica mare, cu pictura interioara neterminata, adaposteste in aceasta noapte sute de oameni. Cantarile corului de preoti transforma intunericul din suflet in emotii fluide, care imi invadeaza tot corpul. Prin mijlocul multimii, la rastimpuri, trec siruri de calugari. Unii vin dinspre altar, altii pasesc intr-acolo, apele multimii se despart facand loc sirului de slujitori ai lui Dumnezeu. Parca se schimba unii pe altii. Oamenii trec pe rand sa fie miruiti si sa primeasca din mana parintelui Dosoftei bucatile de litie. Aproape de miezul noptii Moliftele Sfantului Vasile infioara adunarea. Calugarii se adreseaza Celui Rau, ii cer sa paraseasca acele locuri sfinte, il izgonesc, sub toate formele lui. Este un ritual extraordinar de puternic, in timpul caruia in anii din urma Raul chiar si-a aratat prezenta in unii oameni, in biserica din Putna. Acum totul se desfasoara in liniste. Trecerea dintr-un an in altul ne gaseste ingenunchiati, pe multi cu lacrimi in ochi. Prima clipa din noul an ne surprinde fara scut, fara sa mimam fericirea, ci chiar simtind-o sub forma acelei slabiciuni in fata lui Dumnezeu. Te Deum-ul ne umple de speranta ca am trecut intr-un an nou mai bun. Am parasit lacasul sfant cu o inexprimabila liniste sufleteasca, vulnerabilitatea simtita in biserica pana la lacrimi se transforma perceptibil in putere, in lumina. Pe cer nu explodau artificii, in jur nu urla nimeni a bucurie iluzorie. Paseam unii langa altii tacuti, zambind de aceeasi bucurie sufleteasca. In sala de conferinte a Arhondaricului Manastirii Putna, pe mese ne asteptau fructe, sticle cu sampanie, prajituri si cateva bucate traditionale pentru aceasta sarbatoare. Ne-am asezat toti de-a dreapta si de-a stanga bradului adus de pe dealuri cu cateva zile in urma de poetul Liviu Ioan Stoiciu. Bradul, cu povestea lui, care disparuse si aparuse ca prin minune la un moment dat (o gluma a colegilor, cred, desi nu stiu sigur), stralucea acum impodobit cu dulciuri, luminite, globuri. Nu ne lipsea nimic. Ne-am petrecut prima noapte a Anului Nou recitand poezii, glumind, bucurandu-ne de lucrurile simple ale vietii. Castigatorii concursului de poezie au fost premiati cu carti. Poetul si publicistul Liviu Ioan Stoiciu a dat glas gandului nostru, al tuturor: &#8222A fost cel mai frumos Revelion!”. Si cu adevarat, fusese cel mai frumos. Fara petarde, fara televizor, fara betii, fara manifestari zgomotoase. Anul 2006 ne gasea reinnoiti spiritual. In mijlocul acestui taram miraculos de la Manastirea Putna.Scris de Laura Huiban

        Dumnezeu le da putere celor curajosi / Catedrala „Inaltarea Domnului” se construieste cu efort si rabdare

        de
        Deșteptarea
        -

        63 de metri inaltime la turla mare. Capacitate maxima 5000 persoane. Cost final estimat – 300 miliarde de lei vechi. Lucrari decontate pana la sfarsitul anului 2004 – 150 miliarde lei. Una din cele mai complexe lucrari din ultimii 20 de ani din judetul Bacau. Va fi o opera de arta, dar si un lacas de cult inchinat Domnului Nostru Iisus Hristos si Tatalui Ceresc. Aici se impletesc trei stiluri, care isi inmanuncheaza valorile artistice, frumusetea gandului si cutezanta constructorului: romanic-bizantin, imbinate cu elemente stefanian si de arhitectura moderna. Este o opera a intregii comunitati bacauane, care va dainui peste veacuri. Catedrala ortodoxa &#8222Inaltarea Domnului” se inalta metru cu metru sub privirile celor care vietuiesc aici si a bunului Dumnezeu.

        Gandul si ideea s-au nascut in 1991. Lucrarile au pornit efectiv in 1994. Un proiect maret: Catedrala &#8222Inaltarea Domnului”. Au fost si sceptici. &#8222Lucrul trainic cere rabdare si credinta. Sunt destule obstacole si discutii. Simtim mereu sprijinul lui Dumnezeu si lucrarea merge inainte. Vrem sa lasam orasului, cu umila noastra contributie, a celor de acum, o lucrare monumentala si trainica. Lucrurile mari, frumoase, care vor dainui peste timp se fac cu efort si rabdare. Menirea noastra este ca rabdarea sa nu se masoare in prea multi ani”, spune cu smerenia celui care stie valoarea timpului si a bucuriei implinirii, preotul paroh Nicolae Hurjui. De ce a trebuit orasului o asemenea constructie? Cand se va termina si cu ce bani? Au fost si mai sunt intrebari. Raspunsul este in ceea ce se vede in fiecare zi. Bacaul si bacauanii au puterea si credinta sa ridice o asemenea constructie. In opinia specialistilor, la nivelul structurii, lucrarile sunt executate in proportie de 70-75 la suta. In anul 2006, urmeaza sa fie ridicata turla principala, sa fie finalizat acoperisul si placarea cu piatra, in limita banilor alocati si a timpului, a fatadei. Vor incepe apoi si finisajele interioare, pardoseala si finalizarea proiectului pentru pictura. Pentru acoperis sunt in discutie doua solutii, cu tabla de arama sau cu tabla speciala, tratata electrostatic, in culoare aurie. Proiectantul mai are de gasit solutii pentru acoperis, lucrarea, afirma constructorul, CONIMPULS SA, este extrem de complexa. De fapt, ne spune preotul paroh Nicolae Hurjui, in toti acesti ani au fost numeroase probleme de rezolvat, au aparut materiale noi, solutii tehnice inedite. Ele au fost incorporate astfel ca, in final, lucrarea sa fie pe placul credinciosilor, dar si a celor care vor veni dupa noi. Acum a venit partea cea mai grea, se lucreaza pe detalii, pe spatii mici, majoritatea lucrarilor fiind in interior. &#8222Consiliul Judetean a fost mereu alaturi de beneficiarii acestei marete constructii. In fiecare am am alocat sume importante de bani pentru continuarea lucrarilor. In 2005, am reusit sa alocam aproape 40 de miliarde de lei, acum, in 2006, am aprobat 50 de miliarde de lei. Cat de curand, vom avea o intalnire cu toti cei care sunt implicati in ridicarea Catedralei, proiectanti, arhitecti, constructori si beneficiari si vom stabili prioritatile pentru acest an. Doresc ca pana la sfarsitul acestui mandat catedrala sa devina functionala, mai ales la subsol si sa finalizam si alte lucrari care sa asigure demararea celor finale, pictura, finisaje, spatiul exterior”, ne-a declarat Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau. In aceeasi nota optimista a fost si declaratia primarului municipiului Bacau, Romeo Stavarache: &#8222 In parteneriat cu CJ si alti sponsori importantI, dorim ca, pana in 2008, sa finalizam lucrarile la Catedrala in proportie de 80 la suta. Si anul acesta vom aloca din buget sume importante, astfel ca biserica sa devina functionala, apoi vom merge la exterioare si pregatirea pentru finisajele interioare si pictura”. O problema extrem de importanta este stabilirea sistemului de incalzire si aerisire. &#8222La inceput, solutia a fost racordarea la sistemul orasenesc, insa, pe parcurs s-a ales solutia unor surse proprii, deoarece cladirea este foarte inalta. Multumim bunului Dumnezeu ca ne da mereu puterea de a merge inainte. Permanent i-am simtit prezenta. Suntem recunoscatori si le multumim tuturor credinciosilor pentru efortul facut, pentru dragostea si jertfelnicia lor in aceste timpuri constrangatoare. De asemenea, avem a multumi Consiliului Judetean, Primariei, societatilor comerciale si institutiilor care ne-au sprijinit si ne sprijina in lucrarea noastra”, au fost cuvintele preotului paroh al Catedralei, Nicolae Hurjui.Scris de Gheorghe BALTATESCU

        Lupte greco-romane / De maine, se intra in priza

        de
        Deșteptarea
        -

        Seniorii pleaca la munte

        Luptatorii bacauani de greco-romane au fost ieri la Bucuresti, pentru a efectua vizita medicala, obligatorie la inceput de sezon competitional. Astazi, ei vor pleca la Poiana Brasov, pentru a se pregati centralizat. „Initial, era vorba ca vom face cantonamentul la Piatra Arsa, departe de lume. Federatia noastra a renuntat la idee si nu pot sa spun ca asta nu ma bucura&#8221, ne-a spus vicecampionul european si cel mai bun sportiv al municipiului Bacau in anul 2005, Eusebiu Diaconu. Sebi va fi insotit la Bucuresti si Poiana Brasov de colegii sai de la SCM Bacau Florin Gavrila, Constantin Bulibasa, Bogdan Zaharia si Andrei Nohai.

        Lotul de juniori incepe pe 10

        &#8222Pe baietii din lotul olimpic de perspectiva ii astept la Bacau pe 10 ianuarie, odata cu inceperea scolii&#8221, ne-a declarat antrenorul Ion Butucaru. Selectionerul reprezentativei de juniori a petrecut Revelionul acasa, impreuna cu familia, prin aceasta intelegandu-se inclusiv numeroase rude: „In total, am fost zece persoane, iar agitatia asta prinde foarte bine de Anul Nou&#8221, ne-a spus coordonatorul sectiei de specialitate a SCM Bacau. Ca noutate, in lotul national de juniori au fost cooptati, alaturi de campionul national al „greilor&#8221 Iulian Faghian, inca doi sportivi bacauani: Mihai Ungureanu (antrenat de Ioan Sarban) si Vasile Dobrea (locul 3 la CN Scolare si locul 3 la Cupa Romanei desi inca este cadet, antrenat de Ion Butucaru). Juniorii din lotul de perspectiva vor fi mutati cu scoala si cazarea de la CT „NV Karpen&#8221 la CT „Anghel Saligny&#8221, pentru a economisi timp cu deplasarea de la camin la locul antrenamentelor &#8211 Sala de Atletism. Daca nu se va putea chiar din ianuarie, oricum mutarea va fi facuta pe 1 februarie. Pana atunci, juniorii vor sustine si un stagiu de pregatire la Piatra Neamt. Controlul medical la Bucuresti il vor efectua in luna februarie.

        Toti luptatorii legitimati la SCM Bacau au reinceput pregatirile astazi, fara sa mai astepte inceperea scolii.Scris de Peter KELMANN

        Libero-ul echipei nationale, Nicoleta Tolisteanu, isi doreste sa repete cu Stiinta performantele din 2005: / „Vreau sa pastram titlul la Bacau”

        de
        Deșteptarea
        -

        Se odihneste. Atat cat ii da voie Lady, o catelusa din rasa Wesley-terrier. La doua luni, Lady este mai greu de…recuperat decat o minge de volei, chiar daca Nicoleta Tolisteanu nu vrea sa recunoasca acest lucru. &#8222E scumpa foc si plina de viata. Deocamdata, nu mi-a ros nici o pereche de pantofi”, zambeste &#8222Toli”. Pentru libero-ul Stiintei si al echipei nationale, vacanta s-a dovedit o adevarata binefacere dupa un 2005 incarcat ca un pom de Craciun. Cel mai pretios cadou de sub brad a fost eventul campionat-Cupa. Un cadou pe care Nicoleta si l-a facut inca din vara, alaturi de celelalte jucatoare ale Stiintei. Si pe care si-l doreste si in 2006.

        -Cum a fost de sarbatori, Toli?

        -Foarte bine. De Craciun am fost la parinti, la Piatra Neamt, iar Revelionul l-am facut la Bacau, impreuna cu un grup de prieteni. A fost super, mai ales ca de Craciun am mers cu colindul pe la rude, pastrand astfel traditia.

        -Si ce colind ai avut in repertoriu?

        -„O, ce veste minunata”.

        -Nici nu se putea altfel, dupa succesele din 2005.

        -Da, pot spune ca a fost un an foarte bun, tinand cont de faptul ca am castigat campionatul si Cupa Romaniei. Putea fi insa si mai bine si aici ma refer, bineinteles, la faptul ca am ratat calificarea in sferturile de finala ale Top Team&#8217s Cup. Am fost la o minge de accederea in &#8222sferturi”.

        -Ce te-a durut mai tare: infrangerea de pe teren propriu, cu Centrostal Bydgoszcz sau esecul de la Zurich, unde, asa cum spuneai tu, ati fost la o minge de victoria care v-ar fi permis sa continuati competitia?

        -Pe mine personal, m-a durut mai mult infrangerea cu polonezele de la Centrostal. Am condus cu 1-0 si le aveam in mana. Din pacate, in seturile urmatoare am pierdut teren. Daca am fi invins in acel joc, eram calificate. Nu pot spune insa ca nu m-a durut si meciul pierdut in Elvetia. Aveam 24-23 si ne mai trebuia un punct. Miki Truta nu a pus mingea jos, adversarele au recuperat si au egalat. Apoi a tras Maletic in blocaj, dupa care nici Ana (Mitrovic) nu a reusit sa puncteze, iar Volero a castigat setul. Din acel moment, noi am cazut.

        -Tu cum ai jucat? Imi aduc aminte ca, a doua zi dupa meci, antrenorul Florin Grapa declara ca se astepta la mai mult de la anumite jucatoare, nominalizandu-te si pe tine, chiar daca numai partial.

        -Eu spun ca am jucat bine in primele patru seturi si am cazut putin in setul cinci. De altfel, in setul cinci, noi nu prea am mai legat nimic.

        -Alte nemultumiri in 2005, in afara ratarii calificarii in &#8222sferturile” Top Team&#8217s Cup?

        -Parcursul cu echipa nationala la Campionatul European: slabut. Trebuie sa recunosc ca nici eu n-am fost in forma. N-a mai fost ca acum doi ani, cand am fost desemnata cel mai bun libero al turneului.

        -Si totusi, ati inceput bine turneul din Croatia.

        -Intr-adevar, am invins Croatia de ne miram si noi. Dupa aceea insa au urmat infrangeri pe linie.

        -Cea mai surprinzatoare?

        -In fata Azerbaidjanului. Nici nu stiu de unde a aparut aceasta echipa. Inainte nici nu auzisem de Azerbaidjan in volei.

        -Si adversarul cel mai puternic?

        -Fara discutie, Polonia. Ador aceasta echipa. Nu intamplator este campioana.

        -Dar Stiinta cum a ajuns campioana, fiindca tot veni vorba?

        -Cu multa munca. Si pe valoare. Ca sa fiu sincera, nu prea ne asteptam sa castigam titlul, dar stiti cum se zice, speranta moare ultima. Am sperat si am tras tare, chiar daca a fost probabil cel mai greu campionat din ultimii ani. Au fost multe echipe bune, dar si multe surprize, cum ar fi eliminarea lui Dinamo de catre Unic.

        -Care a fost momentul in care v-ati zis ca puteti lua titlul?

        -Atunci cand am castigat turneul play-off de la Piatra. Ne-a dat foarte multa incredere in noi. A contat mult aceasta incredere in propriile forte. Ne-a ajutat in momentele mai grele, cum ar fi turneul de acasa, cand am comis-o, pierzand in fata Rapidului.

        -Si totusi, principala rivala n-a fost Rapidul.

        -Nu, a fost Galatiul. Cred ca daca nu se accidenta ridicatoarea lor, ar fi fost foarte greu pentru noi. Anul asta cred ca ne vom bate cu Rapidul. Am auzit tot felul de zvonuri referitoare la Rapid, ca vor sa se intareasca, ca vor sa le aduca pe Marcovici si Parv, insa sper sa nu se intample lucrul acesta acum, in iarna. Oricum, noi vrem sa pastram titlul la Bacau. Si ne vom bate pentru asta.

        -Cat mai ramai la Bacau? Nu te tenteaza un transfer in strainatate?

        -Sincer, nu. Scopul meu nu e sa plec afara, ci sa-mi fac cat mai bine treaba la Stiinta. Si, cu riscul de a ma repeta, vreau sa fiu campioana si in 2006. Scris de Dan SION

        Subventiile in agricultura se vor da dupa modelul comunitar / Agricultorii au primit alocatii bugetare de aproape 400 de miliarde

        de
        Deșteptarea
        -

        Agricultura a fost si va ramane domeniul din economie spre care se indreapta tot mai multi investitori. Si asta in ciuda faptului ca agricultura s-a dovedit a fi o adevarata loterie. Practic, in agricultura nu stii cand castigi sau pierzi, eventualele profituri fiind strans legate de capriciile naturii. Daca ploua prea mult nu este bine, mai ales daca vorbim despre precipitatii care sar peste mediile anuale. Daca este prea cald, la fel, nu este bine, intrucat lipsa umiditatii si temperaturile ridicate sunt decisive pentru viitoarele recolte. In plus, desele scumpiri care apar la carburanti si imputuri (ingrasaminte, pesticide, seminte certificate etc.) duc la cresterea investitiilor pe hectarul de cultura. In final, toate acestea decid asupra succesului sau insuccesului in agricultura.

        Salvarea vine, deocamdata, de la stat, care a continuat si in 2005 sa aloce sume importante de bani in sectorul agricol. Potrivit datelor facute publice de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Bacau, anul trecut au fost alocate agriculturii bacauane peste 397 miliarde de lei. De aceste sume au beneficiat peste 44.000 de agricultori din sectorul productiei vegetale si peste 4.000 de producatori din sectorul cresterii de animale. Defalcat, aproape 75 de miliarde lei au primit producatorii din sectorul vegetal, in vreme ce crescatorii de animale au beneficiat de peste 275 de miliarde lei. Alocatiile bugetare au mai fost indreptate si spre cei care au achizitionat echipamente si utilaje pentru agricultura, acestia primind 36,4 miliarde de lei.10,6 miliarde lei au fost subventiile acordate agricultorilor care au facut credite pentru productie. Un aspect de retinut este faptul ca statul a mai acordat subventii si agricultorilor care au avut de pierdut de pe urma calamitatilor naturale (si care si-au asigurat culturile), acestora statul alocandu-le peste 4,5 miliarde de lei. In 2005, au fost inventariate 25.000 de gospodarii cu vaci de lapte din cele 42.000 existente la nivelul judetului. Au fost distribuite si preluate 20.000 de cereri pentru inscrierea in registrul fermelor. Operatiunea a debutat in octombrie 2005, urmand a fi finalizata in primavara acestui an. Trebuie spus ca, din vara trecuta, alocatiile bugetare destinate agricultorilor se acorda exclusiv prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), urmand ca, dupa aderarea Romaniei la UE, institutia sa administreze si fondurile europene. Pentru a putea primi subventii de la stat, agricultorii trebuie sa inscrie terenurile agricole in Registrul fermelor. Inginerii agronomi ii vor ajuta pe fermieri sa completeze corect cererile. Formularul contine numarul unic de identificare a exploatatiei agricole, codul unic de identificare (CUI) sau codul fiscal, codul SIIRUT al comunei, CNP-ul fermierului, informatii cu privire la administratorul fermei, adresa fermei si a exploatatiei si declaratia pe propria raspundere a fermierului cu privire la datele cuprinse in formular. Totodata, cererea va contine si suprafetele de teren pe care le lucreaza, denumite blocuri fizice, de 10 pana la maximum 20 de hectare, pe care pot figura unul sau mai multi fermieri.Scris de Florentin Radu

        Zahar peste agurida / Conditiile impuse romanilor la granite se indulcesc

          de
          Deșteptarea
          -

          Conditiile cerute romanilor pentru a calatori in strainatate vor fi mai putin aspre incepand din jurul datei de 1 martie, date fiind aprecierile primite de Romania pentru eforturile in combaterea migratiei ilegale, a declarat, ieri, ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga. &#8222Nu am discutat insa concret acest aspect, insa ne gandim ca, incepand undeva in jurul datei de 1 martie, sa indulcim conditiile impuse romanilor la calatoria in strainatate. Vrem sa facem asta inaintea raportului de tara din aprilie, pentru ca daca o vom face dupa, s-ar putea intelege ca ne-am vazut cu sacii in caruta, iar noi nu vrem asta”, a declarat Blaga. Nici chestorul Nelu Pop, seful Inspectoratului General al Politiei de Frontiera din Romania (IGPFR), nu a putut oferi date suplimentare, apreciind ca masurile concrete ce vor fi propuse Executivului spre adoptare in acest sens vor fi discutate in perioada ulterioara. Ministrul Blaga a fost prezent, ieri, la prezentarea bilantului activitatii IGPFR in anul 2005. Cu acest prilej, el a tinut sa critice, dar si sa laude activitatea polititilor de frontiera romani, despre care a spus ca este &#8222una de importanta vitala” pentru Romania in anul 2006. Blaga a apreciat ca, daca oamenii IGPFR ii vor face treaba constiincios, clauza de salvgardare ar putea ramane neactivata.

          Blaga a tinut totusi sa le atraga atentia angajatilor IGPFR asupra problemei coruptie, dar si asupra altor aspecte. &#8222Stiu ca ma adresez institutiei ce are printre angajati oamenii cu cei mai bogati socri”, le-a spus ministrul sefilor IGPFR din judete, prezenti la conferinta de bilant de ieri. El a mai atentionat reprezentantii IGPFR si asupra faptului ca toti trebuie instruiti in a opera cu noul sistem integrat de control la frontiera (furnizat prin contractul cu EADS, n. red.) si ca nu ar trebui sa refuze perfectionarea continua. Blaga mai a facut referire si la necesitatea unei mai bune colaborari intre IGPFR si Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR) in combaterea traficului cu produse piratate, apreciind ca ar trebui inasprit controlul la frontiera cu Bulgaria, pe unde intra in tara majoritatea materialelor piratate in Turcia.

          In 2005, politistii de frontiera au avut de-a face cu 25.388 de romani returnati in tara, cu 2,1 la suta mai mult decat in 2004, multi dintre acestia alegandu-se cu dosare penale. Toti au ramas fara dreptul de a folosi pasaportul timp de unul pana la cinci ani. De asemenea, de la granitele altor state au fost returnati 9.698 de romani iesiti ilegal din tara, cu 27,3 la suta mai mult fata de anul trecut, motivele de returnare fiind fie incalcarea legilor statelor respective fie existenta unei interdictii valabile.Scris de Mediafax

          Ninsoarea a tras heblul in 43 de localitati

            de
            Deșteptarea
            -

            Evenimentele meteorologice din ultimele zile au determinat ingreunarea circulatiei pe drumurile nationale si judetene din Bacau. Desi se circula cu dificultate, nici un drum nu a fost inchis sau intrerupt. „Nu am avut probleme pe drumurile judetene si nationale. Pe cele comunale se circula in conditii de iarna&#8221, ne-a declarat Gheorghe Hura, secretarul general al Prefecturii. Stratul maxim de zapada masura, ieri, 31 de cm la statia hidrometrica Ghimes Faget pe raul Trotus. Cantitatea maxima de precipitatii s-a inregistrat la statia hidrometrica Asau, respectiv 18,6 l/mp. Deocamdata, in judetul Bacau, nu sunt depasiri ale cotelor de aparare. Nivelurile raurilor au fost oscilante, pe unele sectoare s-au inregistrat formatiuni de gheata. Dumitru Nada, secretar al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, ne-a spus ca nu au fost caderi de zapada care sa genereze probleme in judet. Momentan, partea carosabila este acoperita cu un strat de zapada gros de un cm. Pe drumurile nationale si judetene se actioneaza prin patrulare cu 14 autovehicule echipate cu lame. Din pacate, caderile masive de zapada au afectat 75 de posturi de transformare. Unul din ele este Linia 20 Kilovolti Filipesti-Plopana. „Din cauza chiciurii a fost afectata linia Filipesti-Plopana&#8221, a sustinut Gheorghe Hura. Din acelasi motiv, 43 de localitati au ramas fara energie electrica. Primarul comunei Filipesti, Ioan Apostol, ne-a spus ca, din cauza defectiunilor, jumatate de locuinte din satul Carligi au ramas fara curent electric inca de marti seara. „Situatia s-a rezolvat azi (n.r. ieri) in jurul orei 11. Cat priveste drumurile comunale, am intervenit la timp si nu avem nici o problema. Pe drumul judetean se circula normal&#8221, ne-a declarat primarul Ioan Apostol. Din cauza caderii de tensiune de la Statia de pompare Zemes, localitatea Solont a ramas fara gaze naturale, martI, de la ora 18.00. Situatia s-a remediat, ieri, de la ora 12.00. „Acum, localitatea este alimentata cu gaze naturale. Asa cum mi-au spus specialistii, cand atmosfera este umeda, gazele depun foarte multi hidrati si stranguleaza coloana&#8221, ne-a declarat primarul comunei Solont, Spiridon Adam.Scris de Ionut VATAFU

            Crime si jafuri perfecte? / Criminali in libertate

              de
              Deșteptarea
              -

              In pofida tuturor eforturilor, politistii bacauani nu reusesc sub nici o forma sa scape de celebrele a.n.-uri (cazurile cu autori necunoscuti). Peste sase dintre dosare a inceput sa se aseze colbul. Unele cazuri au ramas nerezolvate de un cincinal.

              Celebru este cazul taximetristului Florin Ilisei (20 de ani), din Bacau, care in ziua de 15 februarie 2000 a fost gasit impuscat si abandonat intr-o groapa la Magura. Deocamdata nu se stie mai nimic despre asasin, in afara faptului ca nu a fost interesat nici de banii si nici de bijuteriile lui Ilisei. Criminalul s-a multumit sa traga un glonte in urechea dreapta a taximetristului, sa-l arunce intr-o groapa si sa dispara fara urma. Desi initial s-a spus ca asasinul a curmat viata lui Florin Ilisei cu o arma de calibrul 10,5 mm, rezultatele expertizei balistice efectuate de Institutul Criminalistic din Bucuresti au indicat altceva: tanarul taximetrist a fost ucis cu aceeasi arma cu care s-a tras si asupra lui Ioan Plesuvu (50 de ani). In seara zilei de 2 decembrie 1999, acesta a fost atacat de catre un necunoscut, pe Calea Marasesti nr.191, in parcarea de langa Podul Narcisa. Chiar daca Plesuvu nu a schitat nici un gest de riposta, individul i-a tras doua gloante in burta, a luat sacosa din mana victimei in care se aflau cinci milioane de lei si a disparut. Autorii celor doua atentate nu au fost gasiti nici in ziua de azi. In cazul lui Ilisei, politistii bacauani chiar au pus la bataie o recompensa grasa pentru orice informatie care i-ar putea ajuta la rezolvarea dosarului. Martorii sau cei care stiau ceva despre criminal au ramas insa reci la oferta in valuta a ofiterilor…

              Un jaf armat de pomina

              Tot in ceata a ramas si jaful armat de la ATA Darmanesti. In ziua de 18 noiembrie 2000, mai multi indivizi mascati si inarmati cu un pistol, bate si cutite au patruns in incinta bazei de aprovizionare ATA Floresti, sectia Darmanesti, unde au imobilizat personalul de paza si l-au sechestrat. Necunoscutii se pare ca au avut un anumit scop, pentru ca nu au fost interesati de casa de bani, care a ramas neatinsa. Dupa ce au fortat usile mai multor magazii si birouri, amascatii” s-au retras, luand ca trofeu pistolul unui gardian. Autorii atentatului sunt in libertate. Tot in libertate sunt si autorii crimei de la Buhusi, desi a trecut mai bine de un an de cand s-a comis tragedia. In dimineata zilei de 28 februarie 2001, Aurel Pletosu, in varsta de 60 de ani, din Blagesti, a fost gasit mort in locuinta lui. Victima, casier platitor la CAR Buhusi, avea capul crapat, iar pe gat mai ramasesera urmele strangularii. Lucrurile din casa erau ravasite, ceea ce indica foarte clar ca victima s-a opus din rasputeri agresorilor (judiciaristii spun ca este vorba de cel putin doua persoane). Intr-o incapere, politistii au descoperit o casa de bani confectionata artizanal, care se incuia cu o yala. aSeiful” avea usa larg deschisa, iar din el lipseau banii (suma de sase milioane de lei). Toate incercarile politistilor de a da de capat acestui caz s-au soldat cu un umilitor esec.

              Crima de pe Aleea Ghioceilor ramane un mister

              Tot cu aa.n.” a ramas si crima de pe Aleea Ghioceilor din anul 2003. In luna iunie, Geanina Marinovici, in varsta de 33 de ani, a fost ucisa in propria locuinta. Criminalul a desfigurat-o cu un ciocan de batut snitele si i-a infipt un cutit in spate. Nu se cunoaste mobilul crimei. Din apartament nu lipsea absolut nimic. Geanina Marinovici nu a avut prieteni de rea credinta si nu a vizitat anturaje dubioase. Criminalul se bucura inca de libertate! Si cel mai recent caz ramas cu autori necunoscuti este cel din 14 octombrie 2005. In acea zi, Florenta C., in varsta de 55 de ani, factor postal, a fost atacata de persoane necunoscute, in timp ce se afla pe strada Panselelor, din Bacau. Dupa ce au lovit-o cu pumnii, necunoscutii i-au furat geanta in care se aflau 290 de milioane de lei. Desi femeia a fost talharita intr-un loc circulat si in plina zi, nimeni din zona nu a vazut agresorii. Politistii de la Biroul de Investigatii Criminale au luat in calcul toate variantele posibile si toate persoanele predispuse la astfel de infractiuni, insa pana acum nu s-a ajuns la nici un rezultat. S-a adoptat si solutia de rezerva, aceea de a recompensa financiar informatiile pretioase (20 milioane de lei), dar pana la aceasta data banii au ramas in avisteria” Inspectoratului Judetean de Politie.Scris de Lili ADOCHITEI

              Sindicalistii au incepul anul cu proteste / Autoritatile vor declansa controale la „Metalurgica”;

                de
                Deșteptarea
                -

                Muncitorii SC aRobinete industriale”, fosta fabrica „Metalurgica” , s-au oprit din lucru. In decembrie, in urma protestelor din fata Prefecturii si discutiilor dintre sindicate si conducerea executiva a societatii, s-a promis plata salariului pentru noiembrie pe 27 decembrie. Oamenii au asteptat degeaba. Nici astazi nu le-au fost achitate salariile. Ieri, sindicalistii s-au intalnit cu subprefectul Nicolae Olaru, care mediaza conflictul. Acesta le-a promis ca va declansa controale pentru a verifica eventualele incalcari ale contractului colectiv de munca.

                Salariatii de la „Metalurgica” sunt revoltati. Ei nu mai au rabdare fata de amanarea ala infinit” a platii salariilor care li se cuvin. Reprezentantii sindicatului s-au intalnit ieri cu subprefectul Nicolae Olaru si cu directorii Directiei Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei (DMSSF) si Inspectoratului Teritorial de Munca. „Domnule subprefect, salariul pe luna octombrie s-a dat in trei transe in anumite procente. Dar salariul promis pe 27 decembrie pentru munca prestata in noiembrie nu ni s-a dat”, a sustinut liderul de sindicat Vasile Birgau. Sinidicalistii au mai afimat ca au discutat cu directorul fabricii, Coca Gheorghiescu, care nu le-a mai promis nimic concret despre plata salariilor. Sindicatul are doua procese pe rol indreptate impotriva conducerii executive a societatii. Unul din procese se refera la faptul ca pe luna aprilie, desi au fost realizari de peste 80 la suta, salariatii nu au fost platiti direct proportional cu realizarile. Intre societate si sindicate este incheiata o intelegere prin care drepturile salariale vor fi platite in procentul in care este realizata si productia. Al doilea proces se refera la faptul ca societatea retine o cotizatie sindicala care ar trebui virata sindicatului. „Pana acum nu ni s-a virat nici un leu, maine (n.r. azi) avem proces”, a declarat Birgau. Liderul de sindicat a precizat ca societatea are datorii de peste 100 miliarde lei vechi la diversi furnizori, iar situatia debitelor este inregistrata inca din 1999. Subprefectul Nicolae Olaru le-a spus sindicalistilor ca a asteptat o luna de zile reactia conducerii executive si a actionariatului, dar acestia nu au venit cu un plan de rezolvare a situatiei. „Va trebui sa declansam un control care are drept scop constatarea situatiei exacte in legatura cu eventualele nerespectari a capitolelor ce privesc munca, respectiv contractul colectiv de munca. Vom stabili, daca este cazul, masurile coercitive legale, pe care sa le luam”, a declarat subprefectul. Controalele vor fi efectuate in zilele urmatoare. Sindicalistii, dupa consultarea salariatilor, vor face o nota de protest adresata Prefecturii Bacau, in care vor prezenta situatia societatii si nemultumirile pe care le reclama. Viitorul societatii este nesigur. Cert este ca sindicalistii vor sa le fie respectate drepturile. „Noi nu plecam fara salarii compensatorii, fara sa ne fie platit somajul”, a sustinut unul dintre sindicalisti. Muncitorii sunt decisi sa treaca la marsuri de protest legale daca situatia nu se va rezolva.Scris de Ionut VATAFU

                Revelion in aer liber, sub focul de artificii

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Trecerea in noul an este, poate, momentul cel mai bine pregatit si mai asteptat de toti romanii. Gospodinele se intrec in a pregati pentru masa festiva tot felul de bucate, traditionale sau imprumutate din bucatariile occidentale sau orientale. Vestimentatia selecta este etalata de femei la cumpana dintre ani, in vreme ce batbatii mai trag o ultima dusca de oarece inainte de venirea oaspetilor. Multi au ales sa petreaca Revelionul in localuri selecte, insa, la fel de multi bacauani au optat sa petreaca in familie, locul unde se simt intotdeauna cel mai bine. Poate parea ciudat, insa, de data asta, foarte multi concitadini au dorit sa intampine noul an in strada, alaturi de necunoscuti entuziasti, invaluiti in fumul dens de petarde si cu nelipsita sticla de sampanie in mana. Pentru ei, aceasta a fost petrecerea cea mai cea, pe care, in mod sigur nu o vor uita foarte usor. Cu mai bine de o ora inainte de momentul zero, sute, daca nu mii de bacauani se indreptau spre centrul municipiului, cu gandul de a sarbatori in strada inceperea unui nou an, sub focul nebunesc de artificii si in strigatele isterice ale tinerilor incalziti bine de tot de alcoolul ingurgitat cu darnicie. aEste primul Revelion pe care il petrec in strada”, erau cuvintele pe care le repetau zeci de bacauani. Pentru ei a fost o experienta inedita, pe care, cu siguranta, vor dori sa o repete si alta data. Apropierea de centrul Bacaului era anuntata de sutele de petarde care explodau cu mult timp inainte de trecerea in noul an. Oameni in toata firea, tineri dezbracati la tricouri, copii cu fesurile trase pana peste urechi se intreceau in a arata multimii ce focuri de artificii grozave au pregatit. Pe scena instalata in plin centru se producea o formatie de artisti, in vreme ce Piata Tricolorului era, practic, asediata de mii de bacauani care asteptau marele eveniment. Multimea ajunsese sa ocupe pana si zona din fata Casei de Cultura, inclusiv scarile si terasa institutiei. Cu ochii pe ceas, bacauanii asteptau ca o voce sau un personaj mai cunoscut al urbei, daca nu un panou electronic, sa inceapa numaratoarea inversa. Din pacate, nu a fost sa fie asa, multa lume, dezamagita de lipsa de organizare, fiind nevoita sa deschida sampaniile cu mult timp dupa trecerea in noul an. Pana si focul de artificii pregatit de autoritatile Bacaului s-a pornit mai tarziu. aPacat ca a tinut asa de putin”, se lamentau cei prezenti. Mai mult s-a prelungit atirul” de petarde al particularilor, cel putin 45 de minute. Dupa un timp, multimea a inceput sa se miste in sensul dispre care a sosit, unii plecand spre casa, iar altii la colindat prietenii sau rudele. Nu inainte, insa, de a sorbi si ultima picatura de sampanie si de a zdrobi de asfalt sticla. Au ramas in Piata Tricolorului doar impatimitii de distractie in aer liber, amatorii de spectacole live si cei care mai aveau de aruncat in aer arsenalul de petarde si artificii. Undeva, departe, in fumul ca o ciuperca, ramasese vechiul an, cu toate cate a avut, bune si, din pacate, mai multe rele, cu obiceiuri proaste si crize de tot felul, cu reusite si nereusite. Important este ca am pasit cu totii in noul an, pe care il vrem, cum altfel, mai bun decat toti ceilalti care au trecut. La multi ani, de anul nou!Scris de Florentin RADU

                  Doru Sechelariu a intrat in posesia a doua monoposturi de 1600 cmc / Premiera absoluta in automobilismul bacauan

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Cu o zi inainte de sfarsitul anului 2005, un autocamion de mari dimensiuni a patruns pe poarta complexului Selena Motor Sport Bacau. Inauntrul sau se afla o incarcatura pretioasa, de sute de mii de euro: doua monoposturi de curse Renault, destinate pregatirii celui mai bun pilot de karting al anului trecut, Doru Sechelariu. Langa puternicele masini de 1600 cmc si 120 CP – piese de schimb, materiale de intretinere si de manipulare a pretioaselor monoposturi.
                  Sunt primele masini de curse care vor ramane permanent in Bacau. Orasul nostru a mai gazduit candva o expozitie itineranta si un monopost a fost prezentat pentru cateva ore in fata Casei de Cultura. Acum este ceva diferit. Celor doua bijuterii ale automecanicii li s-a facut loc in hala tehnicienilor de la Selena Motor Sport, acolo unde pana de curand regine erau karturile CRG (mai ales cel cu numele driver-ului de F1 Vitantonio Liuzzi) pilotate de Doru Sechelariu. Campionul national de karting se va pregati pe cele doua asageti” Renault pentru ca, cel tarziu peste trei ani, sa fie familiarizat cu ele si sa poata conduce astfel de monoposturi in concursurile internationale, ca treapta a ascensiunii sale spre Formula 1.

                  Puternice si delicate

                  Cele doua masini de curse au fost conduse pana acum de fostul campion national de karting Mihai Marinescu, care in 2005 a facut furori in lumea Formulei Renault, la clasa 1600 cmc. El a venit in Bacau impreuna cu tatal sau, Bogdan Marinescu, cel care ii este antrenor si impresar in acelasi timp. aAceste monoposturi sunt produse de Renault pentru un campionat, deci trebuie sa ofere conditii de performanta egale pentru concurenti. Dar, de la iesirea lor de pe banda, caroseria de carbon poate comporta unele tratamente de vopsire, care nu vor avea ca efect doar imbunatatirea aspectului estetic, ci si ameliorarea coeficientului de frecare intre caroserie si aer”, ne-a spus el. aAdaugata construirii unui scaun personalizat, care trebuie turnat dintr-un amestec de doi polimeri speciali, prelucrarea caroseriei poate dubla pretul masinii de curse”.
                  Bogdan Marinescu a facut un scurt instructaj mecanicilor de la Selena Motor Sport, condusi de Vladimir Bortov, dar si lui Doru Sechelariu. El a subliniat ca cerintele de concurs impun ca monoposturile Renault sa aiba piese performante sub multe aspecte, dar nefiabile. Practic, dupa o cursa sau o sedinta de antrenament foarte multe piese trebuie schimbate sau reconditionate, ceea ce dureaza cel putin doua zile. Garda la sol a bolizilor Renault este de 16 mm. Motorul este in doi timpi, cu patru cilindri dispusi in linie. Volanul este detasabil si are afisaj electronic, exista cele trei pedale – de ambreiaj, de frana, de accelerare – ca la automobilele clasice, plus schimbatorul de viteze. Cockpit-ul este mic, doar atat cat sa incapa un om suplu. In linie dreapta, monoposturile pe care se va pregati Doru Sechelariu au atins 240 km/h curbele se iau si cu 120-130 km/h. Sunt capii in miniatura ale masinilor de Formula 1, de fapt prima treapta pentru piloti in drumul lor spre Marele Circ, dupa ce vor conduce masini de 2000 cmc si de 3000 cmc.

                  Un cadou ce nu incapea in bradul de Craciun

                  aAceste monoposturi as fi vrut sa i le fac cadou lui Doru de ziua lui, in noiembrie, dar nu s-a putut atunci. Am putut acum, inainte de sfarsitul anului, dar din pacate cadoul asta n-a incaput in pomul de Craciun”, a glumit Dumitru Sechelariu, presedintele clubului Selena Motor Sport Bacau. aFiul meu a facut progrese mari in karting, iar cele doua masini sunt si o rasplata a muncii lui din 2005. Pe de alta parte, el trebuie sa arda cat mai repede etapele in drumul spre automobilismul viteza de mare performanta. Cele doua monoposturi sunt menite sa-l formeze pana atunci cand va avea varsta potrivita pentru a putea concura legal in Formula Renault. Acum nu are decat 13 ani, deci ar mai trebui sa ramana in karting cam trei sezoane, daca nu va putea beneficia de o dispensa de varsta”, a calculat el. aPosibil ca atunci sa achizitionez alte doua monoposturi, daca cele doua pe care le vedeti vor fi prea uzate sau nu vor mai fi destul de competitive pentru vremurile acelea”.
                  Doru nu va putea exersa pe pista de karting Selena Motor Sport. Solutia gasita de tatal sau este un calendar de aexpeditii” in Ungaria, tara in care sporturile cu motor sunt mult mai dezvoltate decat in Romania si exista circuite destinate monoposturilor de mare putere.Scris de Peter KELMANN

                  Dezamagit de insuccesul in Top Team’s Cup, antrenorul Stiintei, Florin Grapa anunta masuri drastice / Titularele, in pericol

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Un Revelion cu sampanie amara. Asa a petrecut antrenorul Stiintei Bacau, Florin Grapa, trecerea in noul an. Pusa la rece inca de la mijlocul lunii decembrie, pentru a sarbatori accederea in asferturile” Top Team”s Cup, sampania nu a mai avut decat un gust amar dupa ratarea calificarii. aNu pot spune ca am fost vesel de Revelion. N-am fost vesel pentru ca 2005 nu s-a incheiat asa cum mi-am dorit eu”, a declarat Grapa, facand referire la acel 2-3 de la Zurich, contra lui Volero, din ultima etapa a grupei A. aNu pot uita ca am avut minge de meci si de calificare. Mi-am dorit enorm sa ajungem, in premiera, in Final Four. Din pacate, am ratat o sansa uriasa”, a adaugat antrenorul campioanei Romaniei. In cazul in care invingea la Zurich, Stiinta ar fi intalnit in drumul sau spre Final Four pe Longa „59 Lichtenvoorde, din Olanda. Altfel spus un adversar accesibil. aRepet, am irosit o sansa uriasa de a ajunge in Final Four, ceea ce pentru noi ar fi insemnat o mare realizare”, a intarit Florin Grapa.
                  Nevoita sa renunte la visul european, Stiinta va incerca sa-si gaseasca o consolare in bisarea performantei interne de anul trecut: eventul campionat-Cupa. Lidere autoritare dupa 13 etape-in ciuda faptului ca au un meci mai putin- studentele vor juca urmatoarea partida de campionat de-abia pe 25 ianuarie. Adversara: CSU Gaz Targu-Mures, in deplasare. aSincer sa fiu, in acest moment al campionatului, rezultatele conteaza mai putin. Important e ceea ce se va intampla in turneele play-off”, a precizat Florin Grapa, care a anuntat ca, in cazul unor prestatii nesatisfacatoare din partea jucatoarelor, va lua masuri drastice. aCine nu va da randament va plati. Mai intai, isi va pierde locul in echipa. Cu orice risc in ceea ce priveste rezultatul. E posibil sa mergem apoi pana la sanctiuni de ordin financiar”, a adaugat tehnicianul.
                  Pana la primul meci din campionat, cel de la Targu-Mures, Stiinta isi va roda motoarele in Cupa Romaniei. Astfel, pe 21 si 22 ianuarie, Truta si compania vor intalni alanterna rosie”, IOR Bucuresti. Ambele intalniri vor avea loc la Bacau, bucurestencele dandu-si acceptul sa renunte la gazduirea uneia dintre cele doua manse. Ca si in disputa retur, din campionat, Stiinta isi va rula intreg lotul in cele doua meciuri de Cupa, contra IOR-ului. aVoi utiliza intregul lot de jucatoare si in restul partidelor care au mai ramas de jucat pana la turneele play-off. Vreau sa vad exact pe cine pot conta”, a explicat Florin Grapa.

                  Isi reiau pregatirile pe 9 ianuarie

                  Aproape trei saptamani de vacanta: de atat beneficiaza jucatoarele Stiintei in perioada de iarna. Tinand cont ca toate stranierele au petrecut Revelionul in tarile de bastina (Ucraina, Slovacia si Serbia-Muntenegru), tehnicienii Stiintei, Florin Grapa si Melu Manta au stabilit ca reluarea pregatirilor sa aiba loc pe data de 9 ianuarie. Scris de Dan SION

                  Momente cu haz in Parlamentul Romaniei (I)

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Sesiunea parlamentara care a trecut nu a fost lipsita de momente amuzante datorate unor interventii, situatii sau dialoguri nu lipsite de haz. Agentia MEDIAFAX va prezinta extrase din stenogramele parlamentare care ilusteaza asemenea situatii.

                    Replici din goana jeep-ului

                    Nicolae-Vlad Popa: Am avut un fenomen de coruptibilizare a tarii si vrem sa decoruptibilizam pentru ca an situatia noastra, actualmente, daca nu facem declaratia si nu aratam cine este persoana care-si permite sa faca cadouri peste valoarea de 300 euro si lasam, asa cum doresc unii, nenominalizata persoana respectiva, nu am facut nimic.
                    Razvan Emil Theodorescu: Tine minte ca, indiferent de pozitiile noastre politice, anainte de alegeri i-am dat dreptate si public am facut un gest de care va amintiti, am protestat ampotriva a ceea ce se antampla acolo…
                    Corneliu Vadim Tudor: De aici vin mizeriile astea subumane ampotriva mea, ca razbunare ca i-am dat an gat, ca au furat bani din aceasta tara.
                    Mircea Cinteza: Un medic care lucreaza cu oameni se gaseste uneori an situatia an care cartile ai spun ca daca o ia pe o cale sau pe alta, antr-un moment al deciziei sale terapeutice, an prima cale bolnavul moare an 40% din cazuri, an a doua moare an 60% din cazuri. Si el ia decizia sa mearga pe riscul mai mic, de 40%.
                    Gyorgy Frunda: La ora actuala, presedintele Curtii Supreme de Justitie are un venit mai mare decat dumneavoastra, domnule presedinte de sedinta, ceea ce nu este normal, ar trebui sa avem cel putin acelasi salariu.
                    Nicolae-Vlad Popa: Daca noi nu identificam persoanele, raman nuntile an continuare, nunti de colectare a mitei mascate.Rodica Mihaela Stanoiu: ami spunea un ziarist astazi ca brand-ul Rodica Mihaela Stanoiu se vinde foarte bine, de-asta sunt cu poze si cand trebuie si cand nu trebuie si cand textul are sau nu are legatura cu mine.
                    Eckstein Kovacs Peter: Aceasta ordonanta este una, daca vreti, de smecherizare.
                    -Nicolae-Vlad Popa: Deci, ca atare, domnule presedinte, vreau sa subliniez an ancheierea alocutiunii mele ca este…
                    -Adrian Paunescu (din sala): Nu e prea mult adeci, ca atare”?
                    -Nicolae-Vlad Popa: Da, e mult, dar si legea este foarte complicata. Ma iertati, nu am specializare an domeniul respectiv.

                    Aceeasi diferenta…

                    Antonie Iorgovan: Am reprezentat Parlamentul la o reuniune internationala si mi s-a spus de catre reprezentantii nostri de la ambasada ca an randul polonezilor, an familiile poloneze, a aparut un Bau-bau. Bau-bau sunt romanii. Deci polonezii spuneau atunci copiilor, nu mai stiu care este situatia acum, „sa fii cuminte, ca altfel te dau la romani”, romanii fiind de fapt tiganii nostri care erau alungati din Germania si se aciuasera an Polonia sau erau prin Polonia si urmau sa atace Germania.
                    – Gyorgy Frunda: Nu cred ca este jignitor ca oricare natie din Europa aceasta sa fie comparata cu rromii. Si bunica mea ma speria spunandu-mi ca daca nu sunt copil… ma va lua tiganul an sacul de pe spate.
                    -(Din sala): Copil erati.
                    -Gyorgy Frunda: Cuminte. Nu am anvatat prea multe din asta si uite ce am ajuns.
                    -Gheorghe Funar: Suntem an Romania. Limba oficiala este limba romana. si nu mai angaduiti celor care nu au uitat de o limba a cailor veniti acum 1100 de ani an Europa sa ne jigneasca!
                    -Gyorgy Frunda: Vreau sa-i amintesc domnului senator Funar ca nici o limba nu jigneste alta limba, ca limba maghiara este limba oficiala a Uniunii Europene. Et, si vous voulez, monsieur Funar, nous pouvons continuer en franaais. And, if you want, we can continue in english oder wir kennen Deutsch sprechen. Va rog sa alegeti.
                    -Valentin Dinescu: In 1968, dupa asasinarea lui Martin Luther King, America era an preajma unui razboi civil. Au depasit aceasta etapa, tocmai reusind sa integreze negrii an structurile administratiei…
                    -(Din sala): Afroamericanii.
                    -Valentin Dinescu: Afroamericani. Bine. Afroamericani.
                    -Frunda Gyorgy (din sala): Este aceeasi diferenta.
                    -Valentin Dinescu: Este, este, da. Dar tot negri sunt, sa stiti.
                    Puiu Hasotti: Sa nu mai adreseze jigniri poporului roman care a spus ca fura de 2000 de ani si maghiarii fura numai de 1000…Poti sa spui orice despre mine, dar scrie-mi numele corect
                    -Gyargy Frunda: Vreau sa multumesc domnului ministru Borbely ca a venit la comisie si si-a sustinut proiectul si ai cer scuze pentru greseala de dactilografiere, dar pe claviatura computerului „z”si „y” sunt vecine si s-a apasat langa.
                    -Teodor Viorel Melescanu: Deloc nu sunt vecine. „Y”sus si „z” e an stanga jos.-Gyargy Frunda: Depinde pe ce claviatura va uitati. La cea engleza „y” si „z” sunt vecine, domnule presedinte.
                    -Laszlo Borbely: E o zicala: poti sa spui orice despre mine, dar scrie-mi numele corect.
                    -Nicolae Vacaroiu: Rog colegii de la Alianta „Dreptate si Adevar PNL-PD” sa ia loc, haideti sa-l respectam pe domnul ministru. Poate si domnul ministru Ionut. Va rog, cine doreste sa vorbeasca la telefon, pe hol, cat poftiti. Aveti cuvantul, domnule ministru.
                    -Gyorgy Frunda: Domnule presedinte, permiteti-mi sa va reamintesc ca domnul Ionut este, de fapt, domnul ministru Popescu.
                    -Nicolae Vacaroiu: Ionut Popescu. Si daca ai spun numai Ionut, nu este domn, ca sa anteleg bine ?
                    -George Sabin Cutas: Il invit pe domnul secretar de stat Katalin Kibedi, care va raspunde la o antrebare pusa de domnul senator Gheorghe Funar, an legatura cu ancalcarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 31/13 martie 2002. Este an sala ?! Va rog.
                    -(Din sala): Este doamna Kibedi.
                    -George Sabin Cutas: La mine aparea domnul Katalin. ami cer scuze, daca…
                    -Katalin Barbara Kibedi – secretar de stat an Ministerul Justitiei:Daca veti citi si Barbara, atunci va lamuriti.

                    Poate reusim sa facem si o lege astazi…

                    Nicolae Vacaroiu…: – Aveti rabdare. Nu va enervati… Ati vazut, va anrositi la fata si va creste tensiunea. – Deci, antrebarea trebuie sa fie punctuala, un minut. Nici un minut, 30 de secunde. Daca doriti, faceti o interpelare mai larga, dar totul este limitat. Deci, va rog sa va concentrati si sa mearga pe stil pilula. – Stimate coleg, nu ai anteles ca e vorba despre o alta filozofie de abordare a unui act normativ.- anca o data, si daca lasam votul asa, era rau, asa ca las-o cum a picat.- Deci, proiectul de lege a cazut, am votat de pomana raportul, ca sa fiu sincer cu dumneavoastra .- A! Drept la replica. Dar cred ca nu plecati, luati loc. Sa nu obositi… dupa Pasti. – Din aceasta cauza am facut si apelul, ca sa va fie foarte clar, apropo de colegii de la putere, ca erau 15 insi an sala. De asta am facut apelul. Ca sa vina colegii. Domnul Taracila, da… Am luat-o de la capat… Domnul Dinescu… Poate reusim sa facem si o lege astazi…- Domnul senator, si asta este facultativ… Unul hotaraste sa nu preia personalul… Unde scrie an lege ca e obligatoriu sa preia doar din … gardienii publici… Sa le schimbe sepcile si sa scrie aPolitie Comunitara”… Ca noi asta vrem acum… Ne punem alta sapca…- …ministerului finantelor. Bine. Dati al doilea raspuns. Nu este an competenta dansilor. Era sa vorbesc eu ceva de deturnari de fonduri, ca ati adus vorba. Lasati-o asa cum pica an general an tara asta. – Domnul senator Marinescu, alo! Nu sunteti nici pe strada, nici
                    an Obor, sunteti an Senat.- Scuzati-ma, o luati de la capat? Pai fiecare cum intra pe usa vine si mai ridica un amendament?”

                    Valea cu tei

                    -Nicolae Vacaroiu: Domnule, nu te revolta, domnul Bindea! Te rog, stai locului! Nu faceti gesturi la mine, ca nu-mi plac…Nu, nu-mi plac chestiunile astea…
                    -Liviu- Doru Bindea: Nu am facut decat gestul de a solicita cuvantul pentru grupul parlamentar…
                    -Nicolae Vacaroiu: Am anteles, domnul Funar a vrut sa le dea o sugestie ca se numeste Valea Teilor… sa se puna un tei acolo…
                    -Ion Vargau: Vreau sa-l informez pe domnul senator Funar, ca fost prefect al judetului Tulcea m-am ocupat de anfiintarea acestei comune, si Valea Teilor sau an aceasta zona sunt numai tei, este o padure de tei, deci…Vom cultiva anca doua mii, daca doriti.

                    -Nicolae Vacaroiu: La baza au fost salcami si pe urma s-au transformat an tei…
                    -Nicolae-Vlad Popa: Domnule presedinte, va rog, e coleg de-al meu, dar ma antrerupe. Va rog, asigurati politia sedintei.
                    -Nicolae Vacaroiu: Va rog. Va cunoaste ca timid si, din cauza asta, o face intentionat.”…

                    Si presedintii de sedinta

                    Radu Berceanu: – stiu, ma, dar daca nu ati votat ca atare, ce sa fac?! – Bun. Du-te si fa o propunere, sa o supun la vot asa, nenominal. Poftim. Puneti mana pe Regulament, ma, frate! – Nu vad chiar pana acolo. Eu vad bine departe, nu vad bine aproape, dar chiar pana acolo nu vad.
                    Teodor Viorel Melescanu: – Cu 100 de voturi pentru, nici un vot ampotriva si nici o abtinere, din cei 87 prezenti, a fost adoptat proiectul de lege.- Din partea Grupului parlamentar PSD o sa-i dau cuvantul domnului senator Doru Ioan Taracila. Stiu ca si domnul senator Ion Vasile si-a manifestat intentia, dar eu v-am rugat sa fie cate unul, plus ca dumneavoastra sunteti un doctor care nu-si mananca pacientii. Legea asta e pentru doctorii care asi mananca pacientii. (Legea privind privind vanzarea bunurilor imobile an care se desfasoara activitati de asistenta sanitar-veterinara.)- Numai un moment. Am o rugaminte. Haideti sa pastram putina liniste, ca sa ne antelegem unii cu altii. – Deci, va rog domnule senator Popa sa stati jos. Haideti, va rog eu frumos, daca ma iubiti…- Cei care sunt oameni seriosi si verticali, deci, n-au nici un punct de vedere, se pot abtine.- Pana la 1,00 luptam, ca la unu si ceva plecam la masa.- Eu nu v-am antrerupt, v-am lasat sa vorbiti, ansa, batand campii, vorbeam si eu la telefon, asta-i singura chestiune.”
                    -Doru Ioan Taracila: Domnule presedinte, ma maguliti pentru a treia oara astazi. Regret ca nu pot face si eu acelasi lucru.-
                    Teodor Viorel Melescanu: Faceti un efort, faceti un efort. aCultura parlamentara
                    Puiu Hasotti: Ce mana opozitia de azi la lupta si, mai ales, ce o andreptateste sa dea lectii de moralitate si de conduita politica? Raspunsul este, pentru a prelua titlul unei arhicunoscute piese a unui celebru muzician si poet americana vanare de vant.Vantul schimbarii a spulberat, ansa, an 2004, moralitatea politica a PSD-ului… a
                    -Adrian Paunescu: Dar este insuportabil acest aer de temnita care vine din spusele unor oameni care nu-si dau seama ca roata istoriei continua sa se anvarteasca.
                    -(Din sala)Ce e aici, Cenaclul Flacara?
                    Viorel Arion: Judetul Hunedoara este de departe judetul cel mai afectat economic si totodata cel care are nevoie ca de aer de aceasta autostrada. O tara cu cenusarese este o tara fara viitor, fara demnitate. Cenusareasa Romaniei sufera de prea multa vreme de foame. Exclusa de la toate festinurile tranzitiei, trage sa moara, asa ancat va rog, pentru prima oara, faceti-i va rog un loc la masa.Adrian Paunescu: Eu am sa va reamintesc un lucru pe care – sa va spun ca el este scris deja – al spunea Gogol, candva, si i l-am citat unui coleg al dumneavoastra: amintiti prea mult pentru rangul dumneavoastra”. Va rog eu mult, astamparati-va. Iures decizional – si nu vor rade de o persoana sau doua, ci de noi, de Senat
                    Gheorghe Funar: Eu n-as vrea sa ma anvat, de la anceputul activitatii an Senat si niciodata, pe parcursul mandatului, cu smecherii. Ceea ce ni s-a propus este o smecherie.
                    Nicolae-Vlad Popa: antr-adevar, daca vedem lista – si, de obicei, legile nu au asemenea liste-anexe -, ne vom da seama de marile greseli care s-au facut. Sigur, eu recunosc, s-a putut, sa nu se faca an fuga calului, ci sa se faca an fuga jeep-ului.Valentin Dinescu: Din acest moment, aceasta lege trece la pasivul legislativ, pentru ca ea nu e lege. Atata vreme cat am lasat-o fara obiect, nu este lege. Haideti sa nu trimitem, fiindca vor rade colegii nostri de la Camera Deputatilor. si nu vor rade de o persoana sau doua, ci de noi, de Senat.Marcu Tudor: Va multumesc pentru admiratia pe care o aveti fata de mine, considerand ca am facut data trecuta o lege atat de beton, ancat nu mai poate fi modificata. Paula Maria Ivanescu: Sigur ca an momentul an care a aparut Codul Muncii l-am caracterizat ca o lege ,,schweitzer” care lasa vreo 27 de domenii nereglementate, trimitand la legi speciale si iata ca a trebuit sa vina Guvernul coalitiei din care face parte si Alianta PNL -PD sa anceapa sa umple aceste goluri din ,,schweitzer-ul”, ce cu umor a fost caracterizat Codul Muncii la acea vreme.
                    Szabo Karoly Ferenc: Probabil ca an iuresul decizional care ne cuprinde de doua ceasuri, am uitat un lucru, sa adoptam, macar, programul saptamanii 25-30 aprilie…
                    Emil Theodorescu: Incontestabil, e o lege care nu face rau nimanui. Mult bine nu stiu daca o sa faca, dar nu face rau.
                    Antonie Iorgovan: Dar trebuie sa facem un act normativ care sa poata fi si aplicat, pentru ca aici suntem an fata – dati-mi voie sa o spun mai neaos, asa – unui hei-rup-ism, si este pacat, la profesionalismul pe care al are Parlamentul Romaniei, sa dam drumul unei asemenea productii legislative.
                    Valentin Dinescu: Astazi declaram postul vacant, maine revenim asupra chestiunii. Sa consemnam ca este un act de colegialitate si nicidecum un act legal, anchidem ochii, revine domnul Vasile Blaga an randul nostru si ai uram bun-venit, dar sa fie pentru ultima oara.

                    Logica parlamentara

                    Gheorghe Funar: an Gorj, majoritatea nu au, an Caras-Severin, terenul aferent este zero, si v-as propune sa gandim si sa gasim o solutie, ca aceste circumscriptii sa aiba si teren aferent. Nu poate sa vina cetateanul cu vaca si s-o duca an biroul domnului doctor veterinar.
                    Gheorghe Funar: Permiteti-mi sa pun o antrebare usoara pentru reprezentantii Guvernul : de ce an acest proiect de modificare a legislatiei an domeniul rutier nu au fost prinse exceptiile pentru membrii ambasadei americane si puscasii marini americani .
                    Petre Daea: Ce poti sa crezi astazi cand an algoritmul guvernarii este cuprins si bietul bob de grau care, pentru a-si defini identitatea, trebuie sa treaca prin sertare politice. Ca sa-i testezi germinatia trebuie neaparat sa fii sub girul autoritatii PD pentru ca la Laboratorul central pentru calitatea semintelor, algoritmul a asezat dreptul de a conduce un om ce apartine acestei formatiuni politice.
                    Antonie Iorgovan: Pe cele 90.000 hectare, scotand personalul silvic din sistemul Romsilva, al scoatem si din Codul silvic, al scoatem si din aceste mecanisme juridice. I-am facut personal bisericesc si asta anseamna ca ei se vor duce acolo, recomandand canoane, matanii si alte asemenea, deci mijloace specifice bisericii.
                    Antonie Iorgovan: Aceasta autoritate publica intra an ceea ce se cheama romantismul, subtilitatea statului de drept.
                    Gheorghe Funar: Cum se justifica curierii personali, an perioada aceasta, cand anca mai exista posta si a aparut si posta electronica? De ce mai este nevoie de curieri personali, trei la fiecare demnitar?
                    Mario Ovidiu Oprea: A ridicat zeci de motive, care mai de care mai puerile, ca nu suporta sarea an bucate, ca linistea din celula e prea apasatoare, ca drumul saptamanal pana an Capitala pentru proces este prea obositor pentru sanatatea sa, subrezita brusc, anca dupa prima zi de arest. Sanatatea celorlalti detinuti nu conteaza. Acum foarte importante sunt pulsul si digestia lui Miron Cozma si care sunt an mare primejdie la Craiova.
                    Adrian Paunescu: Stati un moment. Cum poti sa spui ca vom impozita spectacole cu manele? Cine stabileste ce e manea si ce e cantec lautaresc? Intram an absurd, si domnul ministru Ionel Popescu, anainte de a fi ministru si, probabil, si dupa, este om de spirit, e gazetar. Cum poti sa spui: „”Vom impozita spectacolele an care sunt manele””. Nu, dar nu se poate asa ceva. Nimeni nu va declara ca sunt manele.
                    Doru Liviu Bindea: Domnul presedinte Nicolae Vacaroiu nu este izvor de drept.
                    Gheorghe Funar: Eu sustin amendamentul si sunt nevoit sa-l contrazic pe domnul senator Nicolae-Vald Popa ca traim antr-o tara saraca, se fura de peste 2000 de ani din tara asta si nu s-a terminat. Daca am trai antr-o tara saraca, nu ar trebui sa dam declaratie de avere, ci declaratie de saracie.
                    Teodor Viorel Melescanu: Pe mine m-ati castigat, oricum. Fiica mea este cadru sanitar, doctor, si stiu foarte bine ce salariu are, cerandu-mi an fiecare zi bani de benzina.
                    Gheorghe Funar: Eu am propus ca salarizarea pentru medici sa fie la nivelul celei acordate magistratilor. Asa cum stiti, si la noi la romani, si an strainatate, urarea este: aSa fii sanatos!”. Nu i se spune cuiva: aDomnule, sa n-ajungi la puscarie!”
                    Ion Mihai Dumitrescu: As vrea sa amintesc, an trecere, despre frumoasele legitimatii de senator pe care le purtam an buzunare. Aceste minunate carnete rosii lasate parca, cu limba de moarte, de cei care al preaslaveau pe mult iubitul si stimatul conducator. Toata era tehnologiei este astazi angenuncheata si umilita de impunatorul carnet rosu, lipsit de ansemnele nationale. Dar poate ca unii oameni se simt bine cu astfel de legitimatii de membri si nu vor sa dea uitarii vechile obiceiuri.
                    -Mihaela Rodica Stanoiu: Atunci cand presedintele Romaniei afirma despre o tanara deputata, care andrazneste sa-l contrazica, ca trebuie sa se duca pe o anumita centura – n-am anteles foarte bine, poate domnul presedinte stie despre ce centura este vorba…

                    -Corneliu Vadim Tudor (din sala): Centura castitatii.
                    -Puskas Valentin Zoltan: an legislatura trecuta am vorbit de la acest microfon de mai multe ori despre boala sistemului de sanatate. Guvernele pleaca, guvernele vin, dar boala ramane.
                    -(Din sala): si UDMR-ul ramane…
                    -Puskas Valentin Zoltan: Chiar daca este vorba de UDMR…Scris de mediafax

                    Tsunami de scumpiri peste romani

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Romanii s-au obisnuit ca la inceputul fiecarui an sa ii intampine un val de scumpiri. Mai ceva ca in anii trecuti, noul an aduce un adevarat tsunami de scumpiri. Gazele naturale, energia electrica, impozitele, asigurarile obligatorii etc. sunt serviciile care s-au scumpit de la 1 ianuarie. De regula, aceste majorari sunt urmate de scumpiri in cascada la produsele alimentare si nealimentare.

                    Gazele naturale sunt mai scumpe din aceasta luna cu 15 procente. Autoritatea Nationala de Reglementare an domeniul gazelor naturale a explicat ca scumpirile sunt consecinta preturilor mai mari la gazele importate si a cresterii volumului de gaze naturale din import. Si energia electrica va fi mai scumpa, cu 1,8 la suta. Consecinta acestei majorari este o factura mai mare la antretinere, cu aproape o treime, cred sefii asociatiilor de locatari. Si pentru energia electrica vom plati mai mult, cu aproape doua procente, indiferent de tipul de abonament. Consumatorii de curent electric cu abonament social vor plati 0,1750 lei pe kilowat/ora pentru primii 45 de kilowati consumati. Pentru un consum antre 45 si 75 de kilowati/ora / luna vor plati 0,4120 lei si 0,8 lei pentru consumul ce depaseste 75 de kilowati pe luna. Autoritatile spun ca majorarea este determinata de cresterea pretului la carbune, dar si a cheltuielilor facute cu retelele de transport si distributie a curentului electric.

                    Din pacate, noile scumpiri vor fi resimtite cel mai mult de pensionari sI de romanii cu venituri foarte mici. De aceea, Guvernul a adoptat o serie de masuri prin care ancearca sa atenueze efectele scumpirilor. Ajutorul de ancalzire acordat persoanelor cu venituri mici, cuprinse antre 24 si 190 de lei noi, a fost majorat an functie de venitul pe membru de familie. Partea proasta este ca de fiecare data, scumpirea gazelor si a energiei electrice a fost urmata de cresteri de pret la alimente si unele produse industriale. Prin urmare, ne putem astepta sI la scumpirea alimentelor de baza. Noi scumpiri va aduce si noul cod fiscal, care urmeaza sa fie adoptat. Este anuntata si majorarea pretului la tigari si alcool, ca urmare a cresterii accizelor, dar si a impozitelor la terenul agricol si forestier. Din acest an, fermierii vor plati antre 20 si 60 de lei noi pe hectar.

                    Cresc impozitele

                    O serie de impozite cresc ancepand din aceasta luna la 16 la suta fata de 10 la suta cat erau pana acum. Este vorba de impozitele aplicate castigurilor la bursa si celor obtinute din tranzactiile imobiliare, dobanzi si dividende. Majorarea este prevazuta de Codul Fiscal an vigoare anaintat de fostul ministru al Finantelor, Ionut Popescu. Aprobarea proiectului noului Cod Fiscal a fost amanata. Ministrul Sebastian Vladescu a anuntat ca modificarile aduse actului normativ vor fi transmise Guvernului la anceputul acestui an si vor tine seama de propunerile reprezentantilor mediului de afaceri, de sindicate si patronate.

                    Asigurari mai scumpe

                    Soferii vor avea mai mult de platit din aceasta luna. Asigurarile auto obligatorii sunt mai scumpe cu pana la 30 la suta decat anul trecut. Cei care nu-si vor asigura masina risca sa primeasca amenzi usturatoare. Pretul unei asigurari obligatorii variaza de la o societate la alta si este stabilit an functie de capacitatea cilindrica a motorului. Daca masina are mai putin de 1200 de centimetri cubi, asigurarea pentru persoane fizice este cuprinsa antre 138 de lei noi si ajunge pana la 182,88 de lei, pentru un an antreg. antre 1201 si 1400 de centimetri cubi, polita de asigurare costa antre 151,1 si 201,6 lei noi. Pentru capacitatea 1401 – 1600 cm cubi, posesorii de autoturisme vor plati pana la 230,4 lei noi pe an. Masinile mai puternice sunt asigurate cu bani mai multi. Polita poate ajunge pana la 259,2 lei noi. Preturile sunt diferite de la o societate de asigurari la alta. Amenzile pentru neplata asigurarii auto obligatorii sunt cuprinse antre 100 si 200 de lei. Acestea vor fi ansa majorate de la 1 aprilie. Cei care nu-si vor asigura masina risca amenzi antre 3000 si 5000 de lei vechi. Tot de la anceputul anului trebuie sa cumparati si rovignieta, obligatorie daca vreti sa parasiti localitatea de domiciliu. Pretul acesteia variaza an functie de respectarea normelor euro de poluare si este cuprinsa antre 16,8 si 24 de euro.Scris de Florentin RADU

                    Nascut in primele 5 minute ale anului 2006 / Primul gangurit de Revelion

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Primul bacauan nascut la cumpana dintre ani este un baietel de 3,5 kilograme. Micutul a inselat asteptarile mamei si doctorilor venind pe lume cu aproape o saptamana inainte. La cinci minute trecute de ora 00.00, micutul a gangurit prima data. In internalul 31 decembrie-1 ianuarie, la Maternitatea Bacau, s-au nascut 14 copii. Opt baietei si sase fetite au dat anului 2006 o insemnatate deosebit pentru familiile apartinatoare. Printre copiii nascuti se numara si o pereche de baietei gemeni. Dar, la cumpana dintre ani doar un singur copil a venit pe lume. „Pe data de 1 ianuarie la ora 00.05 s-a nascut copilul meu, povesteste Elena Bitere, fericita mamica. A fost o sarcina dificila si am nascut prin cezariana. Ii voi pune numele Radu Constantin, al doilea prenume i l-am dat gandindu-ma ca pe mine ma cheama Elena si astfel vom sarbatori onomastica impreuna&#8221. Micutul este primul copil al Elenei. Plangacios din cale afara, Radu sta cuibarit in bratele mamei sale. „Copilul a inselat toate asteptarile, povesteste Elena. Conform calculelor mele si ale medicilor, Radu ar fi trebuit sa se nasca in apropierea zilei de 8 ianuarie, nici cand mai devreme. Dar, a fost nerabdator si a venit pe lume mult mai repede&#8221. Fericirea este de nedescris pentru Elena Bitere. Cu toate acestea nu stie daca ii va mai „aduce&#8221 lui Radu inca un fratior. „Prin chinurile prin care am trecut cu Radu si cat de greu am dus sarcina, nu cred ca voi mai face vreun copil, a declarat Elena. Cine stie poate mai tarziu ma razgandesc.&#8221 Micutul este sanatos si are 3,5 kilograme. In afara de Radu, un singur copil a mai venit pe lume in primele ore ale zilei de 1 ianuarie. Este vorba tot de un baietel, care s-a nascut la ora 07.00.Scris de Iulia CUCU

                      In primele zile ale lui 2006, orasul a fost invadat de mizerie / Sarbatori in gunoaie

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Trecerea in noul an si-a lasat aamprenta” asupra municipiului Bacau. Petrecerile de sarbatori au lasat in urma zeci de tone de gunoaie. Ieri, in mai multe zone din oras, nu te puteai apropia de pubelele de gunoi. Oamenii erau nevoiti sa arunce gunoiul in maldarul de mizerii ce inconjura pubelele. In zone precum Stefan cel Mare, Carpati sau Nord, masinile salubritatii nu-si facusera aparitia nici pana la ora 12.00. La aceasta se poate adauga si insuficienta numarului de pubele dar si nivelul scazut de civilizatie al unor bacauani.

                        Oamenii stateau cu pungile de gunoi in mana, incercand sa gaseasca traseul ideal spre pubela, in incercarea de a nu contribui la mizeria creata. Unii oameni aruncau vina pe vecini. aUitati si dumneavoastra ce mizerie. Asta e mentalitatea romanului. Trebuie educati toti”, ne-a declarat suparat un domn mai in varsta. aAstia nu au mai ridicat gunoiul de la Craciun, sau o zi doua dupa a treia zi”, a rabufnit sotia acestuia. Altii erau nemultumiti de faptul ca o singura pubela trebuie sa faca fata la un numar foarte mare de locuitori. aCum sa nu arate in halul asta? Pai aici arunca gunoiul o gramada de oameni din zona asta. Ar mai trebui puse niste pubele. Masinile au venit sambata trecuta si au luat gunoiul, dar s-a facut la loc, mai ales ca au fost sarbatorile”, ne-a spus o batranica din zona Carpati, ce ducea gunoiul. Alte strazi din oras erau curate, gunoiul fiind ridicat, se pare, din primele ore ale diminetii. Viceprimarul Constantin Scripat ne-a declarat ca aduminica au fost trimisi 50 de oameni in zona de nord, care au curatat strazile, si spatiile printre blocuri, iar astazi ( ieri n.r.), ne ocupam de zona de sud a orasului. E greu, mai ales acum, de sarbatori. Lumea a mai folosit si de Sf. Vasile artificii, si s-a mai facut mizerie pe strazi, chiar dupa ce au trecut oamenii primariei si au facut curatenie”. De partea cealalta, Doru Narcis, responsabil de managementul calitatii la SOMA, afirma ca unitatea si-a facut treaba ca la carte. aNu vreau sa comentez prea mult. Oricum, oamenii nostri au muncit zi lumina. Fiecare masina de-a noastra a strans, pe o singura tura, cate sase tone de gunoaie. S-a muncit, nu gluma”, a precizat, ferm, Doru Narcis. Dupa care ne-a rugat in mod staruitor sa vorbim cu Vasile Dumitras, directorul general al SOMA, deoarece el este cel mai in masura sa dea declaratii la presa. Insa, in ciuda incercarilor noastre insistente, nu am putut lua legatura telefonic cu Vasile Dumitras. Scris de Gabriel MIHAI Carmen SERBAN

                        Lampile cu gaz au fost scoase din uz / Revelion la bec

                          de
                          Deșteptarea
                          -

                          Am pasit intr-un nou an. Fiecare cum i-a dat Dumnezeu, mai bine sau mai putin bine. Am oroare de bilanturi prea multe sunt cosmetizate. Ziaristul lucreaza cu realitatea, dar mai ales cu oameni, cu fapte, bucurii si necazuri. Despre ei scriem in fiecare zi. Doua teme mi-au fost mereu aproape de-a lungul anilor: agricultura si mesterii ei, iar a doua a fost electrificarea satelor, a catunelor uitate de autoritati. La secole de la descoperirea electricitatii, la inceputul anului 1990, in judetul Bacau, sute de familii, poate chiar mii traiau in intuneric. Motive se gasesc mereu, dar cel mai jenant este ca uitam chiar ca acolo, intre dealuri, traiesc oameni, barbati, femei si copii. Anul trecut am avut doua mari bucurii, in doua sate s-a introdus lumina electrica, care se adauga unei alteia trecuta deja in eternitate. Imediat dupa revolutie am intrat intr-un sat din comuna Pincesti: Motoc. Trei ani am scris despre oamenii din Motoc, sat mare, gospodari pe cinste. Am intervenit pe la toate institutiile, am facut „trafic de influenta” si, dupa mai multi ani au inceput lucrarile. In trei luni, satenii ne-au invitat la bucuria lor, la prima apasare pe un intrerupator. Aveau lumina.

                          Marascu

                          Satul Marascu, din comuna Horgesti, il cunosc de foarte multi ani. A fost o intamplare fericita, cand am intrat prima data in catunul dintre dealuri. Mi s-a lipit imediat de suflet. Vreo 30-40 de familii isi duceau viata linistita, dar cu o mare durere: trebuiau sa paraseasca satul. Asa era ordinul. Au rezistat si apoi a venit Revolutia. Satul nu avea lumina electrica, populatia imbatranita. O parte au plecat, mai ales cei tineri. Am consemnat intr-un reportaj drama celor din Marascu. Am discutat ore in sir cu nea Gica Barbieru, taranul care isi luase pe spate dorinta celor care il considerau cel indreptatit sa se ocupe de problema lor. Calvarul a durat 14 ani. „Am fost si am batut pe la multe usi, cele mai multe au ramas inchise. Am scris la toti presedintii, insa nici un rezultat. Tot timpul ni se spunea ca nu sunt bani si investitia nu se recupereaza. Devenisem fabrici, ateliere, nu mai erau vazuti ca oameni. Doar dumneavoastra de la ziar, de la televiziune ne-ati sprijinit mereu, ne-ati dat sperante”, imi spunea mereu nea Gica. Am fost cu televiziunea, au venit ziaristi si de la alte ziare din Moldova. Era vorba de doar doi kilometri de retea si un transformator. Am reluat drumurile la Marascu. Colegii erau exasperati: iar Marascu. Si a fost si ziua satului Marascu. La inceputul toamnei anului 2005, nea Gica Barbieru si satenii lui (mai ramasesera doar 19) s-au trezit cu electricienii pe ulita. I-au primit cu bucurie si i-au omenit. Lucrarea a fost extrem de dificila, din cauza reliefului. A costat peste trei miliarde de lei. 2005 a fost primul Revelion cu bec in casa. Gica Barbieru si matusa Catinca s-au uitat la televizor de Craciun si Anul Nou. Caravana DESTEPTAREA a participat la bucuria lor, am fost in fiecare casa, pe unii nu i-am mai gasit. Erau plecati la cele vesnice si nu au mai apucat sa vada minunea. Primarul le-a promis ca le va instala si becuri pe ulita. Sper sa fie in 2006. La multi ani si sa fiti sanatosi!

                          Gradesti

                          Motoc, Marascu si apoi Gradesti. Sate cu denumiri care iti raman in memorie. Au ceva care ti se lipeste de suflet. Gradesti este un catun din Dealu Morii. L-am descoperit din intamplare. Vreo 10 case. Doar cinci mai erau locuite permanent, in celelalte mostenitorii veneau doar sa-si lucreze pamantul. „Daca ar fi lumina electrica, sunt sigur ca multi se vor intoarce definitiv in sat”, imi spunea primarul comunei Vasile Savin. Acelasi motiv a fost scos la iveala si la Gradesti: nu sunt bani, sunt prea putine familii, Electrica nu-si va scoate banii niciodata. 2005 a fost si pentru cei din Gradesti un an bun: buldozerele si macaralele au dat peste cap viata putinilor locuitori. S-au montat primii stalpi, apoi transformatorul si firele. S-a aprins primul bec.
                          Poate noua, celor care ne-am nascut cu televizorul in casa, cu un calculator pe masa, ni se pare ceva banal instalarea unui bec si a unei prize. Toata indiferenta si ingamfarea noastra dispar daca ai ocazia sa vezi o batrana cum saruta un stalp de beton, o alta isi face cruce, iar nea Gica Barbieru alearga in beci si scoate o oala de vin sa-i cinsteasca pe cei de la Electrica, pe ziaristi si chiar pe primar.Scris de Gheorghe BALTATESCU

                          1...5.7415.7425.743...5.782Pagina 5.742 din 5.782

                          		 ziare & stiri
                          © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.