Acasă Blog Pagina 3827

Tg. Ocna: Un muncitor a murit ingropat de un mal de pamant

    de
    Deșteptarea
    -

    Un barbat a murit marti dimineata, dupa ce a fost ingropat de un mal de pamant. Evenimentul s-a petrecut in localitatea bacauana Targu Ocna, unde barbatul lucra la reteua de canalizare.

    Lucratorul era angajat al unei companii din Buzau, care castigase contractul pentru modernizarea sistemului de canalizare din oras.

    In jurul orei 11.00, un mal de pamant de circa 2,5 metri s-a surpat, ingropandu-l pe barbat.

    Imediat a fost alertat serviciul de urgenta 112 si o masina de la Detasamentul de Pompieri din Onesti a plecat spre Targu Ocna.

    „La sosirea la faţa locului, persoana a fost găsită decedată, decesul fiind pronunţat de către echipajul serviciului de ambulanţă, substaţia Târgu Ocna”, a declarat Andrei Grecu, purtătorul de cuvânt al ISU Bacau.

    Inspectoratul Teritorial de Munca si Politia au deschis o ancheta in acest caz.

    Un sofer beat a bagat masina in sant. O pasagera de 18 ani a fost ranita

      de
      Deșteptarea
      -

      La data de 23.09.2014, în jurul orei 03:00, polițiștii au fost sesizați prin 112 despre faptul că în localitatea Ludași, din comuna Balcani, s-a produs un accident rutier cu victimă.

      Polițiștii s-au deplasat la fața locului și din primele cercetări au stabilit că un tânăr de 21 de ani, din comuna Balcani, care conducea un autoturism pe D.J. 156 A., din aceeași comună, nu a adaptat viteza la condiţiile de drum, a derapat şi a părăsit partea carosabilă, intrând în şanţul de pe partea stângă.

      După producerea evenimentului atât şoferul cât şi pasagerii s-au deplasat la locuințele lor, iar după aproximativ două ore o tânără de 18 ani, care se aflase în autoturism a acuzat dureri și a solicitat intervenția unui echipaj medical, care a transportat-o la Spitalul de Urgență Municipal Moineşti.

      Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o concentrație de 0,46 mg/l alcool pur în aerul expirat, după care a fost condus la Spitalul Moineşti, unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

      În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului şi părăsirea locului accidentului.

      Accident de circulatie cu doua victime la Motoseni

        de
        Deșteptarea
        -

        La data de 22 septembrie a.c., în jurul orei 18.00, polițiștii din comuna Motoșeni au fost sesizați despre producerea unui eveniment rutier cu victime.

        Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 48 de ani, din Bacău, în timp ce conducea un autoturism pe DJ 241, dinspre Motoșeni spre Răchitoasa, pe fondul neadaptarii vitezei într-o curba la dreapta a patruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu un autoturism care circula regulamentar din sens opus.

        În urma impactului conducătorul auto de 48 de ani și pasagerul de 34 de ani din autoturismul care circula regulamentar au primit îngrijiri medicale la fața locului, fără a fi necesară transportarea lor la Spitalul PoduTurcului.

        Cei doi conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, iar rezultatele au fost negative.

        În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

        A incercat sa-i fure butelia

          de
          Deșteptarea
          -

          Polițiștii din comuna Nicolae Bălcescu au fost sesizați telefonic, la data de 22 septembrie a.c., cu privire la faptul că o persoană a pătruns în curtea locuinței unui bărbat din localitate, în timp ce acesta nu se află la domiciliu.

          Polițiștii s-au deplasat la fața locului și au depistat un bărbat de 46 de ani din comună, care în lipsa proprietarului a pătruns fără drept în curtea locuinței.

          Partea vătămată, care între timp a revenit la domiciliu a reclamat lipsa unei butelii ce se afla într-o anexă a gospodării.

          În urma verificărilor efectuate obiectul în cauză a fost găsit într-un sac,legat și amplasat lângă calea de acces în magazie.

          În cauza s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârsirii infracțiunii de tentativă la furt calificat.

          Fenomenul editorial „After” va face saltul de la platforma digitală la hârtia de tipar

            de
            Deșteptarea
            -

            „After”, cel mai mare fenomen editorial din istoria internetului, va fi publicat pe hârtie la 29 octombrie, cu primul volum al romanului cu care tânăra autoare americană Anna Todd a atras un miliard de cititori online din întreaga lume, a informat luni editura Planeta, citată de EFE.

            La sfârșitul lunii octombrie va fi lansată în librării această povestire romantică contemporană în versiune extinsă și revizuită, după ce a avut un succes uriaș pe platforma de lectură socială Wattpad, unde scriitorii anomini își postează relatările pe capitole, iar cititorii interacționează aducând idei.

            „After”, prezentat în format „fan-fiction”, a interesat milioane de cititori din întreaga lume, transformând romanul lui Todd într-un fenomen global, cu o comunitate de fani comunicând în 15 limbi străine.

            După un asemenea succes, Simon and Schuster, una din principale editori din SUA, a achiziționat drepturile pentru un contract cu mai multe zerouri și se pregătește de o lansare mondială în 30 de țări, a explicat Planeta.

            „After” este o poveste despre inocență și trezire la viață, a cărei protagonistă este o tânără, care se confruntă cu primul an de facultate. Cartea va avea de asemenea o adaptare cinematografică.

            În carte, Tessa Young, obișnuită cu o viață stabilă și ordonată, vede cum lumea ei este dată peste cap când îl cunoaște pe Hardin, un băiat atrăgător dau care provine dintr-un mediu rău famat.

            AGERPRES

            Pagina 1

              de
              Deșteptarea
              -

              pagina1

              „Am respectat juramântul depus la investire”

              de
              Silvia Patrascanu
              -

              Interviu cu Ioan Bujor, primarul comunei Dofteana

              – Sunteti la mijlocul celui de-al doilea mandat, ati facut niste lucruri si mai sunt de facut multe altele. Daca ar fi sa va uitati in urma, care sunt investitiile importante pe care le-ati realizat, cele care chiar conteaza pentru cetateni?

              – Din 2008 pâna acum am facut in asa fel incât sa respect juramântul pe care l-am depus in fata comunitatii la investire: „Imi voi pune in aplicare toata gândirea si priceperea mea pentru binele localitatii Dofteana.”

              – Mai aveti, inca, in minte juramântul acesta?

              – Da, intotdeauna il am. M-au preocupat investitiile datorita faptului ca in fiecare sat esti intrebat de cetateni: „Domnule, pentru noi când poti sa faci ceva?” Institutiile statului trebuie sa fie intretinute, reabilitate, iar daca nu se poate, darâmate si construite altele. In calitate de gospodar trebuie sa dovedesti ca la tine in curte toate lucrurile merg bine. In 2008, dupa alegeri, am inceput scolile. Prima reabilitata a fost cea din Stefan Voda, sat cu 1.000 de locuitori, care era pusa pe lista pentru restrângere de activitate. Am reabilitat-o cu fonduri din bugetul local si am populat-o, aducându-i aici si pe copiii de la Seaca. Am ridicat si o gradinita noua, cu doua sali de clasa, grup sanitar, apa curenta, termosistem si fatada noua, iar anul acesta i-am betonat curtea. Avem cadre didactice foarte bune, care ne-au ajutat sa amenajam un adevarat parc acolo. In fine, am continuat lucrarea de investitii la Centrul Cultural Multifunctional, la Gradinita cu program prelungit din Dofteana si am reabilitat toate scolile din comuna. Avem 7 scoli si 8 gradinite si toate sunt functionale, cu autorizatie, apa potabila si grup sanitar. La Scoala „Scarlat Longhin”, care mai avea in curte o cladire veche de peste 100 de ani, am facut un proiect de demolare si executie, finantat cu 22 de miliarde de lei vechi de la Banca Mondiala. Am inceput cu o clasa pregatitoare, un laborator IT, apoi am adus si clase de gimnaziu.

              primaria dofteana

              Oamenii cer insistent canalizare

              – Cum stati cu drumurile, care sunt foarte importante si pentru populatie, si pentru agentii economici?

              – Drumurile de utilitate comunala depasesc 70 km si peste 85 la suta sunt asfaltate la ora asta, asta si datorita faptului ca localitatea este traversata de DN 12 A pe o lungime de 9,5 km si de DJ 116 D, care leaga centrul de Parcul Dendrologic, pe 5 km. Am asfaltat 1,75 km de drum comunal in Stefan Voda, 2 km in Cucuieti, 450 m intre Cucuieti si DN 12 A, dar si alte drumuri. Sunt aproape de finalizare podul din Cucuieti si parcul de agrement finantat prin Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala.

              – Dofteana e o comuna cât un oras. Ce doleante au oamenii? Ce vor de la dumneavoastra in afara de scoli si drumuri? Sunt, totusi, 12 .000 de locuitori.

              – Oamenii solicita insistent sa facem canalizare in intreaga comuna. In 2009, am facut un proiect pe Masura 322, pe 11,5 km, insotit de statie de epurare a apelor uzate, dar nu am obtinut finantare. Din cauza ca depasim 10.000 de locuitori am pierdut mult din punctaj. Am introdus proiectul pe POS Mediu si am avut pe 23 martie 2012 prima licitatie pentru executie, dar nu s-a adjudecat nici atunci, nici mai târziu. Acum am intrat in ADIB (Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Bacau), in august am aprobat in CL indicatorii tehnico-economici si vom demara canalizarea prin asociatie.

              „Nu vreau sa umplu dulapurile cu maculatura”

              – Dar la viata spirituala a acestei comunitati va gânditi? Or fi având timp liber si oamenii din Dofteana, chiar daca la tara se munceste, de obicei, zi lumina. Unde se distreaza, ce fac când e sarbatoare?

              – Nu stiu unde vreti sa ajungeti cu aceasta intrebare, dar va spun deschis ca nu am organizat Zilele Comunei decât o singura data, in 2009. Ma gândesc si la viata spirituala, dar ma mai gândesc ca Zilele Comunei sunt o data pe an, iar de asfalt si conditii civilizate in scoli este nevoie in fiecare zi. La Centrul Multifunctional sau pe scena din centru am organizat, o data pe an, un spectacol cu costuri mici, ca sa-si mai descreteasca fruntile. Pe 31 decembrie, avem parada ursilor si datinilor de Craciun si Anul Nou, care se mostenesc de la stramosi, iar in noaptea de Revelion facem un frumos foc de artificii. Tot o data pe an, primaria ii sarbatoreste pe cei care implinesc 50 de ani de casatorie neintrerupa.

              – Am vazut in holul primariei niste trofee.

              – Avem o echipa de fotbal de Liga a IV-a, care se claseaza mereu pe locurile 3-4 la nivel de judet. Din bugetul local acoperim toate costurile, si cazarea, si transportul, si premiile pe care le acordam sportivilor.

              – Pentru viitor, ce v-ati dori foarte mult?

              – Cea mai importanta e canalizarea, dar ma preocupa si alte proiecte. Deocamdata, trebuie sa consolidam malurile la Mihaiesi pe 170 de metri si sa refacem podul peste Larga, distrus de inundatii, pentru ca oamenii sa poata ajunge la dispensar, la serviciu, la primarie si unde mai au treaba. Sunt multe de facut, dar nu vreau sa umplu dulapurile cu maculatura, ci sa ne concentram pe proiectele care sunt urgente si care se pot, intr-adevar, realiza.

              Saracii bogati din Tara Cartofului

              de
              Ovidiu Pauliuc
              -

              Sunt pline pietele Bacaului de bunataturi de toamna, de te apuca toate poftele si amintirile de bucate gatite si mâncate inca de pe vremea bunicii.

              Iar printre acesti munti de arome si culori, aparent banalul cartof e la mare cinste. Suntem mari mâncatori de cartofi, pe care gospodinele il prepara in nenumarate chipuri. Cartoful parcurge insa un drum destul de lung si de sinuos pâna in tigaia de acasa, iar daca pornim pe urmele sale, ajungem de cele mai multe ori in Covasna, Brasov sau in Bucovina.

              „Patria cartofului”, cum li se mai spune. Am ajuns si noi pe la Radauti si am vazut ca una este sa muncesti la cultivat cartofi si cu totul alta este sa te plângi ca e greu sa ii cureti si sa ii arunci in tigaie.

              Chiar zilele acestea, gospodarii isi strâng recoltele de pe ogoare. Cu tonele. Unii au ujtilaje moderne, tractoare si pluguri speciale, care scot cartoful, il sorteaza si il lasa pe brazda, apoi fac claca si ii pun in saci.

              Altii, poate cei mai multi, au ramas la plugul tras de cal, cu care rastoarna brazda dupa brazda, de sub care ies la lumina cartofii roz, albi sau chiar violeti, ca a aparut si asa o specie. Dar nu putini sunt si cei care apeleza doar la sapa, iar apoi, in genunchi, strâng „bob cu bob”, sa aiba de pus la beci pentru zilele când crivatul va pustii câmpurile.

              cartofi1

              Cine a cultivat hectare, isi vinde marfa en-gros, iar tirurile pline ochi ajung de la Constanta pâna la Timisoara. Daca ar fi sa cumperi cartoful direct de pe aratura, pretul este modic, spre nemultumirea taranului: 0,5 lei/kg.

              Doi kilometri mai incolo, la marginea soselei nationale, pretul urca la 0,8 lei/kg. Iar la piata, pretul urca la 1,5 lei/kg. Deocamdata. La marginea aceleiasi sosele din Bucovina, ceapa alba se vinde cu un leu kilogramul, iar cea rosie, cu 1,5 lei/kg.

              „Sunt preturi de nimic, dupa o vara de munca grea. Lumea nu vede si nu stie asta. Dati-va seama ca incasam 50 de bani pe kilul de cartofi, mai mult nu se poate, decât poate mai spre iarna, dar grosul se vinde acum. E bataie de joc!”, spune Ilarion Papuc, bucovinean cu palmele crapate de munca.

              Cartoful si varza, bogatia bucovinenilor

              Cartoful si varza sunt, de fapt, motorul economiei in multe localitati bucovinene, precum Milisautiul. Nu se poate sa treci pe sosea si sa nu remarci cât de frumoase sunt casele, cât de mândre sunt gospodariile.

              Pe la portile unora stau parcate masini faine, prin garajele altora se adapostesc si tirurile care duc averea locala prin toate colturile tarii, utilaje agricole si multe altele ce denota bunastare. Toate acestea sunt rodul muncii bucovinenilor de aici si a rodului pamântului pe care il exploateaza constiincios. Milisautiul si-a câstigat un bun renume national de pe urma muraturilor pe care le pun oamenii de aici, a legumelor, a cartofilor.

              Gospodarii pun varza in butoaie enorme, la buza carora ajungi cu scara. Ineaca totul in saramura si pun acoperis de scânduri si pietroaie ca greutati, sa isi traga varza sarea necesara conservarii.

              Pe alocuri, varza se pune in butoate mai mici, care se scufunda in iazuri special amenajate. Dupa ce varza se infrateste cu sarea, se scoate din budanele mari si se pune in butoaie mai mici. Se pun, de asemenea, castraveti la murat, conopida, gogonele, ardei umpluti cu varza tocata si alte multe bunatati. Unul dintre acesti gospodari bucovineni, despre care am mai scris in paginile noastre, vinde astfel de minuni in Piata Centrala.

              Dupa vânzare, gospodarii se pun pe numarat banii si apoi reinvestesc in culturi, ori isi infrumuseteaza locuintele ca sa isi gâdile orgoliile si sa suceasca privirile turistilor.

              Judecatorii au pronuntat falimentul CET

                de
                Ovidiu Pauliuc
                -

                Instanta a admis intrarea in faliment a societatii CET SA, societatea care a gestionat pâna acum furnizarea de apa calda sI caldura in oras. Intreprinderea in sine isi continua insa activitatea sub tutela nou-infiintatei societati Thermoenergy Group, de catre Consiliul Local.

                De altfel, forul alesilor locali a si facut demersurile necesare pentru licentierea noii societatI si a votat, la ultima sedinta, inclusiv componenta Consiliului de Administratie, al carui numar de membri a fost suplimentat de la trei la cinci, prin cooptarea lui Vasile Izvoranu si Paul Stupu, alaturi de Vasile Dragusanu, Ilie Bârzu si Izabela Adam.

                Falimentul CET era previzibil, din cauza datoriilor foarte mari, de peste 170 de milioane de lei si a imposibilitatii de redresare, pe fondul debransarilor masive si a starii proaste a retelelor de transport a agentului termic, mai ales cele primare.

                Administratorul judiciar este societatea Sierra Quadrant. Procesul in care judecatorii au admis falimentul a inceput in septembrie 2013, când societatea CET SA a cerut intrarea in insolventa.

                Printre cei care ridica pretentii de la CET se numara asociatii de proprietari, dar si mari societati din Bacau. Falimentul CET SA nu va afecta confortul bacauanilor, care vor primi, ca si pâna acum, apa calda si caldura.

                Saracie, boli, disperare. O familie din Valea Sosii e amenintata cu evacuarea

                  de
                  Ramona Ionescu
                  -

                  Strigat de disperare al unei mame a patru copii, din satul Valea Sosii, comuna bacauana Poduri. Loredana Arsene cere ajutor disperat autoritatilor locale dupa ce a fost alungata din casa chiar de catre concubinul ei.

                  „Pe lânga cei patru copii minori o am in grija si pe mama bolnava de dementa mixta. Din aceasta cauza am apelat de nenumarate ori la Primaria Poduri pentru a obtine o locuinta sociala. Din pacate, dânsii nu au in proiect construirea de locuinte sociale si cer ajutor de la oricine poate sa-mi ofere un acoperis deasupra capului”, declara Loredana Arsene.

                  Tânara mama spune ca a facut apel si la Spitalul Moinesti pentru a o ingriji pe mama sa, pentru ca ulterior femeia sa fie internata intr-un azil de boli mintale. Loredana precizeaza ca toate incercarile ei de a-i oferi mamei tratament de specialitate s-au soldat cu refuz pentru ca batrâna nu are niciun venit.

                  „Ca sa-i pot obtine la rândul meu o pensie de boala trebuie sa o duc pe mama in fata unei comisii si sa-i fac RMN si tomograf. Aceste analize sunt necesare pentru stabilirea unui diagnostic clar si mai apoi pentru obtinerea unui ajutor de la stat. Din pacate nu dispun de acesti bani si sunt in pragul disperarii”, adauga Loredana. Ajutorul social de care beneficiaza ea este de doar 450 de lei, insa, banii acestia abia le ajung sa supravietuiasca.

                  „Suntem sase suflete la masa si traim la limita saraciei. La ultima internare a mamei, doctorul mi-a spus sa fac urgent ceva pentru ea deoarece boala avanseaza, existând riscul sa orbeasca si sa ramâna infirma. Daca ajunge in stadiul acesta nu pot face fata situatiei. Noi locuim toti sase intr-o camera cu doua paturi, o masa si o soba, fara alte venituri care sa acopere cheltuielile cu boala mamei”, spune tânara.

                  Din cauza situatiei existente, concubinul Loredanei face mereu scandal, dându-i afara din casa in repetate rânduri. Soacrei Loredanei i s-a facut mila de ei si i-a luat in spatiu, reusind astfel sa-si faca acte si sa scoata certificate de nastere la copii. „Am ajuns la capatul rabdarii, iar lumea s-a saturat sa-si tot faca mila de noi.

                  Am nevoie de ajutor si de linistea necesara ca sa-mi pot creste cei patru copii”, declara Loredana Arsene. Cazul ei este cunoscut la Primaria Poduri, iar viceprimarul Diana Albu spune ca a ajutat-o pe Loredana in repetate rânduri. „Am ajutat-o pentru ca este o fata tare buna si serioasa, insa nu avem posibilitatea sa le oferim o locuinta sociala. Nu dispunem de locuinte. In plus, ea are nevoie de bani pentru a-si purta mama pe la medici, iar un astfel de ajutor poate venit tot din mediul privat”, declara Diana Albu.

                  FC Bacau reprezinta viitorul!

                  de
                  Dan Sion
                  -
                  Asa cum Cristi Ciocoiu il dribleaza in viteza pe Liviu Goian, intr-un meci de old-boys, la fel si FC Bacau are toate sansele de o a pune in umbra pe Sport Club

                  Noul proiect fotbalistic anuntat de Cristi Ciocoiu este laudat si incurajat de oamenii de fotbal

                  Prima victorie: publicul

                  Desi nici nu a intrat inca pe teren, FC Bacau a câstigat deja primul meci. Primul si cel mai important: cu publicul bacauan. La aflarea vestii ca FC Bacau este pe punctul de a prelua palmaresul FCM Bacau, marea masa a microbistilor, dar si a oamenilor de fotbal din oras a dat like proiectului fotbalistic gândit de Cristi Ciocoiu, impreuna cu Gheorghe Poenaru, Daniel Scânteie, Vasile Jercalau, Radu Ciobanu, Cristi Haisan si prof.univ.dr. Gheorghe Balint. Grefat pe modelul Ajax Amsterdam, proiectul FC Bacau, care va demara pe 1 octombrie, se va axa in prima faza pe grupele de copii cu vârste cuprinse intre 6 si 12 ani. „Inca nu ne grabim cu echipa de seniori. Prioritari sunt copiii”, a precizat Ciocoiu.

                  Costel Solomon: „Recuperarea identitatii”

                  „Ma bucura ca, in sfârsit, se misca ceva si in fotbalul bacauan. Iar faptul ca se incepe de la baza, de la copii, este grozav. Pe vremuri, Bacaul nu cheltuia bani pe fotbalisti deoarece ii crestea in propria curte”, a declarat fostul mare jucator al Bacaului, Costel Solomon, in prezent referent zonal in cadrul Federatiei Române de Fotbal. Solomon a precizat ca preluarea palmaresului FCM Bacau va credita noua grupare cu statutul de echipa-fanion a Bacaului: „In felul acesta, fotbalul nostru isi va recupera trecutul si identitatea. Eu nu stiu cum li s-a permis celor de la Sport Club sa ia aceasta denumire. Acest Sport Club nu are nimic in comun cu spiritul Sport Clubului adevarat, cel in care jucam eu si colegii mei in anii ’70-’80”.

                  Gioni Andries: „Un nou inceput”

                  Incântat de infiintarea noii grupari este si Gioni Andries, bacauanul care detine recordul de prezente in A (319 jocuri). „Vestea infiintarii FC Bacau este cel mai imbucurator lucru din ultimii ani. Iar preluarea palmaresului este extraordinar de importanta deoarece salveaza munca si pasiunea depuse de-a lungul a 60 de ani de conducatori, antrenori, jucatori si, nu in ultimul rând, de public”, a spus Andries, care a adaugat: „E bine ca se incepe cu grupele de copii deoarece, pâna acum, orice proiect viza preluari de loc sau mutari de echipe. Acum, se ia, in sfârsit, de la zero. Nu va fi usor, e clar, dar este un nou inceput”.

                  Vatafu: „E nevoie de ani si de rabdare”

                  Doi dintre „senatorii” fotbalului bacauan, Nicolae Vatafu si Corneliu Costinescu, lauda si incurajeaza, la rândul lor, proiectul privat demarat de Cristi Ciocoiu. „E o idee foarte buna. Va fi nevoie, insa, de bani si de rabdare. Totodata, vor avea nevoie si de o baza materiala adecvata deoarece, pentru a dat doar un exemplu, un copil de 6-7 ani trebuie sa invete procedeele de baza cu o minge pe masura vârstei sale. E greu sa lucrezi cu copiii, dar si foarte frumos. Eu le urez multa bafta”, a marturisit Nicu Vatafu. „Acesta poate fi cu adevarat viitorul fotbalului bacauan deoarece se porneste de jos, de la grupele de copii. Am mare incredere in FC Bacau si sper ca si municipalitatea sa sprijine acest proiect”, a concluzionat fostul vice-presedinte FRF, Corneliu Costinescu.

                  Sisteme de canalizare noi, la Târgu Ocna si Darmanesti

                    de
                    Ovidiu Pauliuc
                    -

                    Peste 90% din populatia a cinci aglomerari urbane din judetul Bacau va beneficia de retele de apa si canalizare, pâna la finalul anului viitor, in urma unor investitii ce totalizeaza circa 117 de milioane de euro fara TVA. Investitia se deruleaza in cadrul proiectului „Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata în judetul Bacau”, implementat de Compania Regionala de Apa, in localitatile Bacau, Moinesti, Buhusi, Darmanesti si Târgu Ocna.

                    Conform contractului de finantare incheiat in 2011 cu Ministerul Mediului si Padurilor, valoarea totala a proiectului este de 117.953.236 Euro, fara TVA. Valoarea eligibila conform POS Mediu este de 107.519.490 Euro, din care peste 91 de milioane de euro reprezinta finantare nerambursabila din Fondul de Coeziune, circa 14 milioane euro reprezinta finantarea nerambursabila de la Bugetul de Stat, circa 2,15 milioane euro inseamna contributia de la Bugetele Locale, iar contributia financiara a beneficiarului CRAB este de 10,4 milioane euro.

                    In privinta apei potabile, investitiile vizeaza reabilitarea statiei de tratare a apei potabile Caraboaia, precum si extinderea retelelor de distributie a apei potabile de la Moinesti si Buhusi.

                    In privinta apelor reziduale, investitiile sunt directionate partial spre municipiul Bacau, unde este in extindere sistemul de canalizare pe mai multe strazi, inclusiv liniile de presiune si statii de pompare. De asemenea, este in extindere si statia de epurare. In municipiul Moinesti se realizeaza extinderea sistemului de canalizare, reabilitarea statiei de epurare Moinesti Nord, precum si constructia unei statii noi de apurare, Moinesti Sud.

                    La Buhusi este vorba tot de extinderea sistemului actual de canalizare, dar si de inchiderea actualei statii de epurare a apelor uzate si construirea uneia noi.

                    Locuitorii din Darmanesti si Târgu Ocna vor beneficia insa sisteme complet noi de canalizare, inclusiv linii de presiune si statii de pompare, precum si de statii noi de epurare a apelor uzate, in locul celor vechi, care vor fi inchise.

                    Recital cameral pe scena Ateneului bacauan

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Filarmonica „Mihail Jora” din Bacau programeaza marti, 23 septembrie, incepând cu ora 18.30, un recital cameral in Sala „Ateneu” de pe strada Razboieni.

                    Protagonistii acestui eveniment muzical sunt violonistul Stefan Tarara si pianista Lora-Evelin Vakova-Tarara, ambii din Germania.

                    Programul recitalului va cuprinde „Romanta nr.2 in Fa Major pentru vioara si pian, op.50” de Ludwig van Beethoven, „Sonata a III-a pentru vioara si pian in re minor, op.108” de Johaness Brahms si „Sonata a III-a «in caracter popular românesc» in la minor, op.25” de George Enescu. (L.Maftei)

                    Fotbal, Liga a IV-a: Predoiu salveaza „satelitul”

                    de
                    Dan Sion
                    -

                    Lidera Ligii a IV-a, Sport Club II a pierdut sâmbata, in runda a sasea, primele puncte ale sezonului. „Satelitul” bacauan a fost cât p-aci sa piarda si derby-ul de la Nicolae Balcescu, insa s-a salvat in-extremis.

                    Astfel, dupa ce gazdele au deschis scorul in min. 85, prin Budaes, lidera a reusit sa evite infrângerea gratie golului marcat in ultimul minut de joc de Predoiu, atacantul venit de la prima echipa a Sport Clubului. Rezultatele complete: CSM Moinesti – Vulturul Magiresti 4-0, CS Dofteana – Gloria Zenes 3-3, Vointa Gârleni – AS Filipesti 5-3, AS Târgu-Ocna – Viitorul Tescani 0-3, AS Negri – FCM Dinamo Onesti 0-2, CS Nicolae Balcescu – Sport Club II 1-1, Fl. Rosie Sascut – Vointa Oituz 0-2, Siretul – Magura Casin 1-4, Soimii Helegiu – UZU Darmanesti 1-2.

                    In clasament: 1) Sport Club II 16p. (gol. 24-6), 2) Viitorul Tescani 16p. (16-4). (19-3), 3) FCM Dinamo Onesti 14p. (21-3), 4) CS Nicolae Balcescu 14p. (19-3), 5) Vointa Oituz 14p. (20-4). (D.S.)

                    Hag Sameah! Evreii sarbatoresc Anul Nou Iudaic

                    de
                    Gheorghe Bălțătescu
                    -
                    Izu Butnaru, presedintele comunitatii evreiesti din Bacau

                    Miercuri seara, pe 24 septembrie, populatia evreiasca din Israel si din intreaga lume serbeaza Anul Nou Iudaic – 5775. (Anul Nou Iudaic nu corespunde cu Anul Nou al crestinilor, care se socoteste de la Iisus Hristos incoace, pe când la evrei, se socoteste de la eliberarea lor din robia egipteana). Acesta, se numeste in limba ebraica Ros-Hasana (Rosh Hashana).

                    Anul Nou iudaic dura, in trecut, doar o zi, in prezent, atât in Israel, cât si in Diaspora, Anul Nou se celebreaza in zilele de 1 si 2 ale lunii numita Tisri in limba ebraica, care corespunde zilelor de 25 si 26 septembrie, adica prima si a doua zi ale Anului Nou Iudaic.

                    El marcheaza inceputul a 10 zile de penitenta, având ca apogeu o alta sarbatoare, numita Yom Kipur, care reprezinta Marea Iertare. Anul Nou este un priliej pentru fiecare, de a-si face un examen de constiinta, in lumina valorilor religioase, insa verdictul nu este dat atunci, pe loc, ci zece zile mai târziu, la Yom Kipur, când sunt deschise trei registre.

                    Primul este pentru cei drepti, corecti, cinstiti, onesti, care sunt trecuti in Cartea Vietii. Al doilea este pentru cei nelegiuti, care fac pacate mari si care sunt trecuti, imediat, in cartea Mortii, iar al treilea registru este pentru oameni obisnuiti, nici prea buni, nici prea rai, al carui destin este hotarât pâna in ziua de Yom Kipur.

                    Cu ocazia rugaciunilor se transmit indemnurile: Desteptati-va din somnul vostru! Cântariti-va toate faptele. Amintiti-va de Creatorul vostru. Lasati faptele voastre rele si intoarceti-va la Dumnezeu.
                    In dupa amiaza primei zile sau in cea de-a doua zi, evreii merg prin zone unde se afla un râu sau un lac pentru a arunca firimiturile din buzunare, care reprezinta pacatele, in apa.

                    Ros Hasana este o sarbatoare solemna, nu este una vesela. In seara de ajun, pe 24, in familii se organizeaza o masa festiva, la care pâinea se inmoaie in miere de albine, la fel si sfertul de mar, impreuna cu o rugaciune, prin care se doreste ca anul nou sa fie bun si dulce ca mierea.
                    “In cele doua zile, evreii se pregatesc sufleteste pentru a veni la sinagoga “Rabin Avram Arie Rosen”, isi pun vesmintele de sarbatoare, iar aici ne rugam pentru iertarea pacatelor, pentru sanatate, pentru Israel, pentru România, pentru pace si liniste in lume.

                    Pe de alta parte, in traditia iudaica, anul care se incheie si anul care incepe este marcat de doua intrebari, asa-numitul Selilocviu: Ce am facut in anul care a trecut, si ce vrem, ce ne propunem sa facem in anul care incepe”, ne-a spus, in prag de an nou iudaic, Izu Butnaru, presedinte al Comunitatii Everilor din Bacau.

                    Tot acum apare si Calendarul Iudaic, un document de o deosebita importanta, anul acesta, pe prima pagina este o fotografie din interiorul Templului Cerealistilor din Bacau, de pe str. Stefan cel Mare, singura sinagoga ramasa in picioare, pe care comunitatea locala vrea sa o refaca, pentru a-i reda stralucirea si amploarea de altadata. Cu aceasta ocazie, liderul comunitatii adreseaza enoriasilor evrei din judetul Bacau traditionalul La multi ani!, un an bun si fericit, iar in ebraica Hag Sameah!, dar si Shana Tova Tikateivu!

                    De Ziua Europei fara masini, in oras tot in masina

                      de
                      Petru Done
                      -

                      Ziua Europeana fara Masini, marcata in fiecare an pe 22 septembrie, a fost in Bacau una obisnuita. Adica una cu nici prea mult, dar nici prea putin trafic auto. Fiind o zi de luni, a fost, evident, una mult mai aglomerata in circulatie cel putin comparativ cu ziua precedenta, de duminica, in care monotonia de week-end si-a spus cuvântul.

                      Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Bacau a preintâmpinat evenimentul cu o campanie de informare derulata in special in scolile din judet in campania “Saptamâna Mobilitatii Europene”, cu 12 simpozioane organizate cu predilectie in unitatile de invatamânt, dar si cu o invitatie pentru toate cele opt primarii urbane de a se inscrie pe site-ul oficial http://www.mobilityweek.eu/home/ si sa organizeze actiuni cu tema transportul public, deplasarea cu bicicleta, mobilitate si sanatate, artere verzi de circulatie, sa realizeze pliante, afise, banere etc. Momentul culminant a fost, insa, asteptat ieri, zi pentru care Agentia a si lansat indemnul “În oras fara masina!” catre locuitorii oraselor.

                      “Impactul indemnului nostru – ne-a declarat Maria Ionos, purtatorul de cuvânt al APM Bacau – este mai greu de masurat. Noi am indemnat pe toata lumea sa se implice in pastrarea unui oras asa cum isi doresc. Si cred ca toti isi doresc orase mai curate, mai putin poluate, motiv pentru care trebuie sa incercam sa folosim mai mult transportul in comun, sa mergem mai mult pe jos acolo unde este posibil, pentru ca este si reconfortant, sau sa folosim masini mai putin poluatoare.

                      Oricum, Bacaul a fost judetul cu cele mai multe primarii care s-au inscris in campania noastra, Moinesti, Comanesti, Buhusi si Darmanesti. Inspectoratele de Politie, Inspectoratul Scolar al Judetului, prin unitatile de învatamânt subordonate, au lansat actiunile propuse în planurile de activitati. Cel mai bine am colaborat cu Primaria Moinesti.”

                      Gradul de poluare a oraselor a scazut mult in ultimii 20 de ani, odata cu scaderea drastica a activitatii industriale, dar poluarea datorata traficului auto a crescut, prin cresterea parcului de masini. In anul 2013, in judetul Bacau erau inmatriculate peste 111.000 de autoturisme. In general, in judetul Bacau cele trei statii de monitorizare indica o calitate a aerului caracterizata intre excelenta si buna. In Onesti, insa, calitatea aerului a oscilat, in luna august (pentru care sunt date facute publice) intre foarte buna si buna.

                      Elevii au revenit in banci. Fortele de ordine stau cu ochii pe ei

                        de
                        Geta Panaite
                        -

                        Si in acest an scolar, unitatile de invatamânt din judetul Bacau vor fi supravegheate de angajati ai Ministerului Afacerilor Interne, care vor fi prezenti in preajma institutiilor de invatamânt pentru a se asigura ca elevii nu vor intra in scandaluri, nu vor chiuli si nici nu vor ajunge victime ale unor infractori.

                        Se va pune accent pe prevenire, care, se pare, a dat roade in ultima perioada. Numai in prima jumatate a anului in curs, politistii de la Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) Bacau au derulat 844 actiuni si sedinte pentru prevenirea delincventei juvenile si victimizarii minorilor. In aceeasi perioada au fost sesizate 24 de infractiuni comise în unitatile de învatamânt si 2 în imediata apropiere a acestora.

                        Dintre acestea, majoritatea au fost loviri si furturi. „In intervalul analizat a scazut numarul elevilor implicati în comiterea unor fapte penale de la 21 în 2013 la 9 în anul 2014. De asemenea, numarul elevilor victime ale unor infractiuni a scazut cu 7, de la 28 la 21”, a explicat chestorul de politie Vasile Oprisan, inspector sef la IPJ Bacau.

                        Invatati sa se fereasca de probleme

                        Politia Locala Bacau are in grija 10 scoli din municipiu, iar agentii de aici stau tot timpul cu ochii pe elev. Anul acesta au efectuat 25 de activitati de prevenire pe diferite teme si sunt pregatiti sa reinceapa actiunile. Jandarmii de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi (IJJ) Bacau supravegheaza 33 de scoli, din diferite localitati ale judetului.

                        „Acolo unde avem subunitati avem in competenta si scolile din localitatea respectiva. In perioada 1 ianuarie – 30 iulie anul curent am organizat 143 de activitati de prevenire si 37 de actiuni pentru prevenirea absenteismului scolar, fiind aplicate de 37 de sanctiuni la Legea 61”, a spus lt. col. Sebastian Cretu, ofiter de relatii publice la IJJ Bacau.

                        Militarii vor continua în scoli actiunile preventiv educationale pentru a se convinge ca elevii cunosc legislatia si ca vor sta departe de problemele de natura penala. De inceputul de an scolar s-au pregatit si colegii lor de la Gruparea de Jandarmi Mobila (GJM) Bacau care au in grija sapte licee si scoli generale din zona de sud a orasului Bacau.

                        Atentie la falsii angajati E.ON!

                          de
                          Ovidiu Pauliuc
                          -

                          Mai multi indivizi sunt cautati de politie dupa ce au patruns in locuintele unor bacauani sub pretextul ca sunt angajati E.ON si au de verificat instalatii, dupa care au sustras bunuri sau au solicitat sume de bani.

                          Conducerea Companiei a precizat, intr-un comunicat de presa, ca angajatii E.ON sau prestatorii de servicii mandatati de E.ON nu incaseaza bani la domiciliul clientilor nici pentru contravaloarea energiei electrice/gazelor consumate, iar aceste sume se regasesc doar pe facturi.

                          „Rugam consumatorii sa anunte de urgenta Politia daca persoanele ce se prezinta în numele E.ON nu se pot legitima ca angajati ai companiei noastre sau ai partenerilor nostri, ori daca solicita sume de bani în numele companiilor E.ON. Operatiunile de înlocuire, verificare si citire a contoarelor de gaze naturale sau energie electrica sunt realizate de catre personalul E.ON sau al prestatorilor de servicii mandatati de companiile noastre pentru aceste activitati”, se arata in comunicatul E.ON.

                          Angajatii E.ON pot fi identificati prin echipamentul inscriptionat E.ON si prin legitimatia de serviciu. Personalul prestatorilor de servicii poate fi identificat prin legitimatia de serviciu si prin împuternicirea din partea companiilor E.ON pentru a efectua operatiunile de înlocuire, verificare sau citire a contoarelor.

                          Conducerea E.ON recomanda consumatorilor sa permita accesul doar acelor persoane care prezinta legitimatia de serviciu si/sau împuternicirea din partea companiilor E.ON.

                          Catalin Grigoriu, ales „Managerul anului” in agricultura

                          de
                          Florentin Radu
                          -

                          La sfârsitul saptamânii trecute, la ferma Ezareni din comuna Miroslava, judetul Iasi, statiunea didactica a Universitatii de stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV), a avut loc editia 2014 a Târgului pentru Fermieri AGRALIM.

                          Evenimentul, destinat fermierilor, companiilor si asociatiilor din sectorul agricol, este organizat in fiecare an de ABplus Events, în colaborare cu Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi.

                          Scopul târgului este de a stimula dezvoltarea practicilor agricole si de a încuraja investitiile în domeniul agricol.

                          Ca noutate, retinem expozitia în câmp organizata pe o suprafata de 10 de hectare, la care au participat cu standuri expozitionale peste 100 de companii nationale si din strainatate, producatori si importatori de masini si utilaje agricole, echipamente zootehnice, inputuri, prestatori de servicii si furnizori de solutii complete pentru ferme, completata de o zona de prezentare a loturilor agricole demonstrative si demonstratii cu masini si utilaje agricole.

                          In programul evenimentului s-a inscris si festivitatea de Premiere a Excelentei în Agricultura în regiunea de Nord-Est, la care s-au inscris nu mai putin de 75 de fermieri, producatori agricoli, antreprenori în agricultura si consultanti în domeniul agricol.

                          La acest capitol, s-a evidentiat si un om de afaceri din judet – Catalin Grigoriu, directorul general al Comfert Bacau – care a fost premiat cu trofeul „Managerul anului”. Totodata, firma Agricola Bacau a fost aleasa „Ferma de pasari a anului in regiunea Nord-Est.

                          Intra în circulatie noua bancnota de 10 euro

                          de
                          Petru Done
                          -

                          Noua bancnota de 10 euro din seria „Europa” va fi pusa în circulatie marti, 23 septembrie. Desi este similara celei emise pentru prima data în anul 2002, acesteia i-a fost conferita o imagine noua si include o serie de elemente de siguranta noi si optimizate.

                          De exemplu, la fel ca în cazul noii bancnote de 5 euro, bancnot de 10 euro reda în holograma si în filigran un portret al Europei, personaj din mitologia greaca ce a dat numele continentului nostru. La fel ca în cazul primei serii de bancnote euro, noua bancnota de 10 euro va fi foarte usor de verificat manual si vizual, utilizând metoda „atinge, priveste, înclina”.

                          Treptat, BCE va înlocui restul bancnotelor, în ordinea crescatoare a valorii lor. BCE urmeaza sa înlocuiasca, în timp, si hârtiile de 20, 50, 100, 200 si 500 de euro.

                          1...3.8263.8273.828...5.929Pagina 3.827 din 5.929

                          ULTIMELE ȘTIRI