Zilele trecute, elevii clasei a II-a C, de la Scoala Gimnaziala Alexandru Ioan Cuza Bacau, au sustinut o lectie de matematica si explorarea mediului sub privirile atente ale parintilor. De la notiuni teoretice, la jocuri didactice, exercitii si probleme, toate sarcinile de lucru au fost duse la bun sfârsit cu entuziasm si multe emotii de catre toti copiii.

„Am avut mai multe emotii ca de obicei. Parintii mei au fost în spatele clasei si mi-a fost teama sa nu gresesc la calcule si sa nu-i dezamagesc. Ma bucur ca am reusit sa rezolv toate înmultirile si împartirile”, a povestit Rebecca Cherana, eleva. Emotii mari au avut si parintii.

„O initiativa foarte frumoasa prin care parintii au putut urmari cum se desfasoara o ora de matematica. Ne bucuram ca pentru al doilea an consecutiv avem posibilitatea de a participa la un astfel de eveniment educational. A fost o lectie deosebit de atractiva si distractiva”, a spus Monica Ionescu, parinte invitat.

„Ma bucur ca am reusit sa îmi tin promisiunea de a le prezenta parintilor aceasta lectie. Recunosc ca e o traditiei a clasei si sper ca o putem continua an de an. Aceste lectii sunt un raspuns la întrebarile parintilor vis a vis de scoala. A fost o experienta minunata, plina de energii pozitive”, a conchis prof. inv. primar Anca Seres.

Şcoala Gimnazială „Mihai Drăgan” a gazduit, sâmbată, 7 martie, Olimpiada judeţeană de religie, cultul romano-catolic. S-au prezentat 183 elevi din întreg judeţul Bacău – 42 de clasa a V-a, 35 de clasa a VI-a, 39 – de clasa a VII-a, 38 – din clasele a VIII-a, 8 – clasa a IX-a, 11 – clasa a X-a, 6 – clasa a XI-a şi 4, clasa a XII-a. Examenul a început la ora 10, a durat trei ore, iar în urma acestuia se va alege lotul Bacăului care ne va reprezenta la Olimpiada Naţională de Religie.

Comisia de examinare şi evaluare a acestei etape a fost formată din pr. prof. Ionuţ Căsăneanu, inspector şcolar de religie – preşedinte executiv, pr. Lucian Adam, responsabil zonal Cultul romano-catolic şi director adjunct Grety Moroi -vicepreşedinţi si prof. Danisia Dumea – secretar. La buna desfăşurare a olimpiadei a colaborat întreaga catedră de religie formată din profesorii Cojan Loredana, Avîrvarii Elena, Cârlan Mirela, Mârza Lidia, Dragomir Mihaela precum şi secretara şcolii, Cernov Crina.

Elevii au dat răspunsuri pertinente cu privire la rolul sacramentului Botezului în viaţa lor, au explicat că moartea şi învierea lui Isus sunt evenimente istorice şi au realizat un eseu plecând de la textul “sunt creştină şi nimic rău nu se face la noi”, aparţinând sfintei Blandina. Elevii au fost capabili să emită păreri cu privire la importanţa poruncii a IV a care reglementează relaţiile copil-părinte, credincios-Biserică, cetăţean-Stat.

Spre sfârşitul acestei săptămâni se va stabili (după perioada de contestaţii) lotul de 6 elevi care vor participa la Naţională precum şi elevii de clasa a V a şi a VI a care vor participa la Olimpiada interjudeţeană ce va avea loc în judeţul Neamţ, în luna mai.

Sute de bacauani au fost prezenti, sâmbata seara, la concertul oragnizat la Hello Shopping Park, pentru a-i asculta pe cei din trupa Maxim, pe Akcent si pe Lidia Buble.

O galerie foto de la acest eveniment, in cadrul caruia a avut loc si o parada de moda de lenjerie, puteti gasi mai jos.

[wonderplugin_gallery id=”184″]

Vineri, la Centru Scolar de Educatie Incluziva nr. 2 Comanesti a avut loc manifestarea „Flori de primavara”, dedicata primevarii si tuturor evenimentelor placute din ea: 1 si 8 Martie.

La activitate, alaturi de elevii Centrului au participat elevi de la Scoala gimnaziala „Liviu Rebreanu”, Scoala „Costache S. Ciocan” si de la Clubul Elevilor Comanesti.

Obiectivul activitatii a fost sarbatorirea evenimentelor ce marcheaza sosirea primaverii alaturi de elevii din invatamintul de masa, prin activitati practice si activitati artistice.

Rolul acestor activitati au ca scop integrarea copilului cu cerinte educative speciale in societate. Coordonatorii activitatilor din partea CSEI NR.2 COMANESTI au fost prof.Acsente Teddi Constantin, directorul Centrului, prof. Stamate Iuliana, director adjunct, prof.Ardeleanu Oana, consilier educativ, prof. Taras Cristina, Volmer Stefania, Cojocaru Ramona, Nicolescu Elena, Mihai Daniela, Babeanu Camelia, Banu Gabriela, Bujor Tiberiu, Neculau Claudia.

In activitate au fost antrenati 50 de elevi ai scolii si ai institutiilor partenere.

Polițiștii din comuna Corbasca au depistat în flagrant, la data de 6 martie a.c., patru bărbați cu vârste cuprinse între 23 și 29 de ani, din comunele Letea Veche și Gioseni, care transportau cu un autoturism 17 kg peşte specia plătică, braconat din lacul de acumulare Bereşti –Sascut.

În autoturismul în cauză polițiștii au identificat 7 plase de pescuit tip monofilament, care au fost confiscate.

Întreaga cantitate de pește a fost redată mediului natural.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracţiunii de deţinere de plase de pescuit tip monofilament.

La data de 7 martie a.c., în jurul orei 01.00, în comuna Balcani, polițiștii au depistat un tânăr de 28 de ani, din municipiul Bacău, care conducea un autoturism pe D.J. 156 A, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat o concentraţie de 0,89 mg/l alcool pur în aerul expirat și a fost condus la Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti, unde i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

Ciorba de burtă nu era, în principiu, o noutate pentru bucătăria tradițională țărănească din Moldova, zonă în care creșterea bovinelor fusese o ocupație importantă de-a lungul secolelor. Probabil, mulți gurmanzi din zilele noastre se pot întreba, pe bună dreptate, după ce au consumat celebra ciorbă de burtă în sutele de restaurante românești și au apreciat-o, dar nu i-au găsit virtuți gustative de „elită”, de ce atunci actori, scriitori, oamenii de știință, specialiști în diferite domenii, dar și reprezentanți importanți ai administrației vremii participau fie la manifestări culturale, fie plecau în delegații la Bacău, cu scopul de a fi serviți cu ciorbă de burtă făcută cu o savoare unică doar într-un singur loc: fostul abator de carne, cunoscut în epocă sub numele de IRIC, adică Întreprinderea Regională de Industrializarea Cărnii.

Orice manifestare a timpului includea, ca o cerință expresă a oaspeților, acest preparat culinar. Fie că era vorba de artiști și scriitori precum Radu Beligan, Amza Pellea, Toma Caragiu, Nichita Stănescu, Nicolae Herlea, Henri Coandă, Solomon Marcus, Carmen Stănescu, Ileana Stana Ionescu, Andrei Pleșu, Marina Voica, Dan Spătaru, Cornel Constantiniu, Augustin Buzura, fie de lideri importanți ai partidului, absolut toți erau încântați dacă în meniul servit la Bacău era inclusă și ciorba de burtă, pe care o savurau cu o bucurie manifestată fără reținere în conversațiile ce se iscau în timpul prânzului ori a cinei. Aceeași „fervoare” se citea și pe chipurile oaspeților străini aflați în tranzit ori în vizită prin municipiu. Dar asta numai dacă ciorba de burtă era produsă la IRIC.

Foarte multe persoane, inclusiv cei mai pricepuți maeștri-bucătari din cele patru-cinci restaurante cunoscute ale Bacăului acelor vremuri sau din cantinele muncitorești ale marilor unități industriale au încercat să egaleze calitățile gustative ale celebrului „patent” al ciorbei de burtă, dar fără folos.

De altfel, nu se mai știa nici cine a „brevetat” rețeta celebrei ciorbe de burtă din Bacău. Secretul „tehnicii” de realizarea a ciorbei de burtă de Bacău părea să se fi pierdut odată cu desființarea IRIC și dărâmarea cantinei. Asta până de curând când am descoperit, cu totul întâmplător, un patron de restaurant băcăuan, Emil Marcu, pe atunci tânăr „ucenic” în bucătăria IRIC. După ce și-a consolidat în ultimii trei ani afacerea proprie, acesta dorește să reînceapă fabricarea rețetei ciorbei ce a făcut faimos orașul Bacău.

Întrebarea care se pune este de ce i-au trebuit atâția ani celebrei ciorbe de burtă din Bacău pentru a fi readusă în actualitate?

„Pentru că în afară de materia primă, de dozajele acesteia, există și o tehnică unică, gândită ori aflată, cine știe cum și de unde, de nea Marcel Zigler, administratorul de atunci al cantinei IRIC, prin care se poate obține respectivul gust. Eu nu mi-am permis să trec la producerea ciorbei nu numai financiar vorbind, dar și din punct de vedere al condițiilor de realizarea a preparatului, precum și al procurării de materie primă proaspătă”, spune Emil Marcu.

Burtă de vacă se găsește acum în mai toate supermarketurile și este un produs nu numai curățat perfect, dar chiar și prefiert. Deci, este ușor de preparat pentru orice gospodină. Ingrediente precum zarzavaturi, legume, mirodenii, smântână, oțet se găsesc, de asemenea, din abundență pe piață. Atunci, de ce, în pofida numeroaselor încercări făcute după 1990, nu s-a mai obținut gustul atât de căutat în diversele restaurante, unele de elită nu numai din Bacău, dar și din țară?

După mai multe discuții și rememorări despre alte bunătățuri făcute pe vremuri la cantina IRIC Bacău, nea Emil și-a exprimat dorința de a face din ciorba de burtă autentică „un eveniment, dar și o reînnoire a acestui brand băcăuan”. Și asta, în memoria lui nea Marcel Zigler și a bunătăților create de el, potrivit lui Emil Marcu.

„Spun la plural pentru că au mai fost și alte bunătăți culinare create ori aflate de el din rețetare vechi de care s-au bucurat și doresc, sunt convins, să se mai bucure oamenii”, spune cel care păstrează secretele ce au făcut celebră bucătăria IRIC și mai puțin pe acela care le crease, Marcel Zigler, un ilustru anonim ce trebuie redescoperit.

Așadar, care este rețeta celebrei ciorbe de burtă de Bacău?

„Rețeta originală, care a atras atenția nu numai gurmanzilor, are două mari secrete. Unul reieșind din compoziția fierturii și un altul din modul tehnic de realizare a acesteia”, spune enigmatic Emil Marcu, îndreptându-și pașii către o incintă din grădina, foarte frumoasă în sezonul cald, din spatele restaurantului. Acolo se află niște pirostrii, fixând un ceaun de dimensiuni foarte mari.

„Da, acesta este și secretul tehnic al obținerii ciorbei de burtă. Fiertură în vas de capacitate foarte mare, la foc mic, timp de mai multe ore. Cine își mai permite astăzi, tânjind după economie de combustibil și timp, dar și de câștiguri rapide și sigure să pună conținutul fierturii de cu seară, să-l supravegheze timp de câteva ore, pentru ca dimineața să adauge ingredientele ce nu suportă decât timpi mici de fierbere ori chiar doar un clocot. Îți spun eu, nimeni. Suntem în epoca câștigului rapid, a aspectului estetic din farfurie, nu și a calității și gustului a ceea ce mâncăm. Poate greșesc, dar cred că se poate vorbi de snobism în gastronomie”, afirmă Emil Marcu.

Dar, totuși, care este rețeta?

„Acesta reprezintă partea care asigură unicitatea, respectiv faima gustului ce producea pelerinaje la Bacău. În recipientul mare, seara — dar oare să o spun?, hai se o spun! — se introduceau în apă oase de vită provenind din toate părțile scheletului animalului și se lăsau la fiert până dimineața. Cineva avea grijă să mai adauge apă când aceasta scădea prea mult. Dimineața, se punea în respectiva fiertură burta de vită foarte bine curățată și tăiată în șuvițe subțiri și lungi de cinci-zece centimetri. Astăzi există instrumente care fac ușoară operațiunea, dar în urmă cu 40 de ani curățatul și tranșarea se efectuau manual și cereau mult efort, îndemânare și personal. În compoziția astfel obținută după încă vreo două ore de fiert la cazan, se adăugau legume, morcovi, țelină și pătrunjel, date prin răzătoare, precum și câteva mirodenii inclusiv din zonă, a căror nume nu aș dori să-l rostesc păstrându-l până voi reuși să readuc ciorba de burtă autentică pe piață”, dezvăluie interlocutorul rețeta.

El adaugă că din acel moment al preparării se punea „smântână și oțet de mere, obținut din fructele din livada ce mărginea cantina IRIC”. În final, se punea pătrunjel și leuștean, după gust.

„În mare, cam asta era rețeta. Dar, cred că în ea cei ce lucrau la bucătăria cantinei IRIC ‘puneau’ și ceva din bucuria lor, potențată de satisfacția consumatorilor, de a oferi un aliment gust și hrănitor. După o asemenea ciorbă de burtă parcă nici nu îți mai venea să mânănci ceva, ci doar să-i adaugi o țuică bătrână ori aroma unui vin alb sec și multă conversație”, mai spune Emil Marcu.

El crede, însă, că are o mare problemă de rezolvat pentru a face din nou celebra ciorbă de burtă și anume obținerea cu regularitate de oase proaspete de vită, deoarece prin desființarea multor ferme de bovine din zonă, abatoarele, inclusiv IRIC, și-au închis porțile, iar particularii fac tăieri sporadice de vite.

Astăzi, o mare parte din clădirile abatorului de carne din Bacău au fost transformate în fabrici de produse din carne importată, ca urmare a închiderii a numeroase ferme de bovine din zonă, cantina IRIC a fost dărâmată, iar livada și grădina de legume desființate.

„Chiar dacă astăzi se consumă ciorbă de burtă în sute de restaurante românești, sunt singur că ar fi o mare surpriză, dar și o mare plăcere pentru cei ce au mâncat ciorbă de burtă la IRIC Bacău să retrăiască aroma gustului său unic. Cum sunt convins că o mare afluență de consumatori ar avea și un alte produse pe care le-am inventat ori reinventat din gastronomia veche românească, aici la Bacău”, a declarat, la rândul său, pentru AGERPRES, Mihai Dragomir, fostul director al Abatorului de carne din Bacău.

El este cel care a introdus în circuit industrial în România „Salamul de Sibiu”, produs al cărui pondere pe piață în România este deținută în prezent de firma băcăuană „Agricola”, dar și cel care atenționa prin anii ’80 asupra pericolului cel îl reprezentau, pentru sănătatea omului, aditivii alimentari.

Lăudând ciorba de burtă de la IRIC, Mihai Dragomir spune că aceasta mai poate fi obținută, la prețuri accesibile, „dar nu mai este cine să aibă și răbdarea și dragostea să o facă”.

„Pentru că ‘master-chefii’ actuali nu mai gătesc pentru stomac, ci pentru ochi. Dacă nu este așa, le lansez, iată, o provocare: faceți ciorbă și rasol de burtă după rețeta IRIC. Dacă o vor face nu vor răspunde doar unei provocări, ci vor avea și satisfacția aprecierii oamenilor, chiar și a celor pentru care aspectul exterior este mai impresionat decât cel al gustului”, afirmă Mihai Dragomir.

AGERPRES

Tânara, in vârsta de 27 de ani, din judetul Bacau, a ajuns mai mult moarta decât vie la Maternitatea Cuza Voda din Iasi, iar medicii au fost socati când si-au dat seama cu ce caz au de-a face.

Specialistii spun ca femeia, insarcinata in luna a patra, si mama a doi copii minori, si-ar fi provocat singura avortul, ca sa scape de bebelus, având in vedere ca era depasit termenul la care mai putea, legal, sa faca intrerupere de sarcina.

Ar fi apelat la o metoda brutala pentru a scoate copilul din pântece, iar acest lucru i-a provocat o hemoragie puternica si o infectie, care i-ar fi adus moartea daca nu era dusa la timp la spital.

Medicii din Iasi n-au avut incotro si i-au extirpat uterul, asa ca ea nu va mai putea sa aiba copii, dar este in afara oricarui pericol.

Acasa, concubinul ei si mama acestuia sustineau ca nu poate fi vorba de un avort provocat. Le-a spus târziu ca este insarcinata, abia dupa trei luni, dar ca isi doreau copilul si ca ar fi fost si la ginecolog pentru ecografie.

Au chemat salvarea pentru ca tânara ar fi avut febra mare si ar fi inceput sa sângereze. Medicii ieseni au sesizat politia, care trebuie sa investigheze ce s-a intâmplat.