joi, 18 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3633

Pilda samarineanului milostiv reeditata la Parohia Sfântul Gheorghe din Bacau

    30 de copii beneficiaza de serviciile Asezamântului social-filantropic "Samarineanul milostiv"./ Foto Liviu Maftei

    In fiecare zi, pe la ora prânzului, curtea Bisericii „Sfântul Gheorghe” din Bacau se umple cu glasuri de copii. Acestia alearga cu nasucurile in vânt, adulmecând aromele apetisante ce vin dinspre cantina

    Asezamântului social-filantropic „Samarineanul milostiv”, si incearca sa ghiceasca bunatatile culinare cu care doamna Lenuta, bucatareasa, ii va rasfata. Sunt multi ani de când preotul Vasile Radu, parohul de-atunci al Bisericii „Sfântul Gheorghe”, a sadit samânta milosteniei, demarând acest program social pe care parohul de-acum, preotul Constantin Gherasim, l-a dezvoltat.

    Astfel, numarul beneficiarilor a crescut la 30 copii care au parte de o masa calda in timpul anului scolar. „Avem elevi si prescolari din sase colegii si scoli bacauane, selectati in urma unor anchete sociale realizate impreuna cu reprezentanti ai institutiilor de invatamânt, ne-a marturisit pr. Constantin Gherasim. Toate cazurile sunt drame sociale la care nu putem si nu trebuie sa ramânem indiferenti.”

    Intrajutorare frateasca la servitul mesei."./ Foto Liviu Maftei
    Intrajutorare frateasca la servitul mesei.”./ Foto Liviu Maftei

    Mici si mari, copiii animeaza colivarul bisericii cu glasurile lor in asteptarea farfuriilor aburinde. Cei mai mari o ajuta pe doamna Lenuta la servit masa. „Suntem ca o mare familie, spune doamna Lenuta, bucatareasa. Copiii vin la mine si se lauda cu notele primite la scoala sau imi povestesc ce-au mai facut in vacante.”

    Cei care abia ajung cu nasucurile in farfurii sunt ajutati de cei mai mari sa manânce. Apoi ies strigând intr-un glas „Saru’ mâna pentru masa si bodaproste!” Inafara de masa calda oferita, beneficiarii Asezamântului social-filantropic „Samarineanul milostiv” au parte si de cadouri oferite de catre oameni cu suflet mare, daruri cu care sunt luminate sarbatorile crestine de peste an. Toate aceste fapte bune se doresc a fi inmultite.

    "Saru' mâna pentru masa si bodaproste!"/ Foto Liviu Maftei
    „Saru’ mâna pentru masa si bodaproste!”/ Foto Liviu Maftei

    „Cu binecuvântarea Preasfintitului parinte episcop Ioachim Bacauanul, vom demara modernizarea cladirii asezamântului social, incercând sa o facem mai incapatoare si mai primitoare, a mai enumerat pr. Gherasim.

    De asemenea, in viitor vrem sa extindem si activitatea centrului nostru social, dorind sa introducem servicii de after-school pentru beneficiarii nostri. In plus, vom organiza o scoala de vara, cu activitati educative, excursii si pelerinaje, prelungind astfel programul social si pe durata vacantelor.”

    Preotul Constantin Gherasim, coordonatorul activitatii social-filantropice./ Foto Liviu Maftei
    Preotul Constantin Gherasim, coordonatorul activitatii social-filantropice./ Foto Liviu Maftei

    Toate acestea sunt posibile prin efortul conjugat al membrilor Parohiei „Sfântul Gheorghe” in frunte cu preotii Constantin Gherasim, Constantin Leonte si Gheorghe Chirica, la care s-au alaturat oameni cu suflet mare din municipiul Bacau care au ales sa sprijine cu bani, alimente ori servicii de transport activitatea Asezamântului social-filantropic „Samarineanul milostiv”.

    ,,Dau slava lui Dumnezeu ca m-a rabdat…”

    Cornel Galben. Om al cetatii, voce inconfundabila. Scriitor, jurnalist, critic si istoric literar, manager de ziar si de editura. A vietuit pe valurile înspumate ale agorei, propunând ierarhii, promovând valori, dând cu bobârnacul condeiului atunci când a crezut ca unii – în literatura, viata economica sau politica – au luat-o razna. Apoi, surprinzator pentru multi, s-a retras de pe valul patimilor lumii în pacea tulburatoare a manastirii…

    Recent, scriitorul-monah a publicat cel de-al nouasprezecea sau volum, Primul prag (Editura Corgal Press, 2014), emotionant jurnal literar al primelor 365 de zile petrecute la Manastirea ,,Sfântul Ioan Casian” din Dobrogea, un an care înseamna ,,mai mult decât scurgerea lenta a 365 de zile”. O tensiune plina de dramatism curge, ca un torent, prin tot volumul, caci spiritul autorului este prada unui permanent zbucium intre dorinta de a se induhovnici si aceea de a continua proiectele literare. Speranta se afla însa într-un orizont optimist:,, ,,Dau slava lui Dumnezeu ca m-a rabdat si ca inca ma ingaduie sa bâjbâi, doar- doar imi voi veni in fire si ma voi apropia de clipa in care, pregatit fiind, sa pot spune: da, Doamne, mi-am luat cu adevarat Crucea!”.

    Cornel Galben, monah-scriitor. Studiaza Biblia, citeste Aristotel, Giovanni Papini, Cartea Profetului Isaia, Cartea proorocului Daniel, alti zeci de autori, trudeste la alte volume din cunoscutele proiecte Lecturi aleatorii, Personalitati bacauane si Scriitori bacauani, fabrica lumânari, se ingrijeste de functionarea centralei termice a manastirii, smulge buruienile din gradina, cânta la strana (,,…daca la vocalize ma descurc binisor, fratele Cristian spunându-mi ca am voce de tenor-prim, la cititul notelor sunt la nivelul seminaristului din povestirile lui Ion Creanga…”), rezolva chestiuni birocratice sau slujeste la bucatarie.

    Il cultiva tristetile, gândindu-se la cei carora nici nu le-a venit nici macar ideea de a-i nominaliza unele volume pentru diferite premii, traieste infratit cu bucuria izbânzii atunci când unele premii nu-l ocolesc. Rareori, evadeaza in lumea bacauana, rezolva chestiuni care vizeaza proprietatea personala, doneaza carti, o adora pe nepotica Sofia, dar aceste evadari ii amintesc de vorbele Sfântului Efrem Siriul:,,Iesirea deasa si neincetata a a pricinuit de multe ori alunecarea monahului. Ca nu se cade ca monahul sa iasa de multe ori pe afara; de multe ori din aceasta se intâmpla greselile”. Inca dramatic scindata – ,,intre aspiratia de a accede la inaltele trairi duhovnicesti si cea de a nu ma rupe definitiv de lume, intre orgoliul de a-mi pastra statutul de scriitor si ziarist profesionist si increderea ca numai renuntând la el si smerindu-ma ma voi putea elibera de tarele desartaciunii” – constiinta sa incearca marea eliberare. Lucreaza cu incredere pentru a ,,pune baza solida duhului duhovnicesc, fara de care mântuirea este departe”.

    Constient de faptul ca ,,Imparatia lui Dumnezeu nu se da fortat, ci cu multa truda”, Cornel Galben, monahul, zice: ,,..nu-mi ramâne decât sa fiu mai râvnitor si mai bine organizat, in aşa fel incat sa ma invrednicesc de increderea ce mi s-a acordat. 63 de ani e, totusi, o vârsta! Cât ma va ingadui Bunul Dumnezeu?”

    O sinceritate cruda, apropiata uneori de gustul lacrimilor, o sinceritate dureroasa care face trimiteri la apropiati, prieteni si colegi, un fel de marturisire fara niciun fel de urma de fard este intregul volum. Primul prag nu este doar un document literar, ci si unul cu veleitati psihologice/ sociologice remarcabile, intrucât, printr-un efort dramatic al introspectiei, monahul-scriitor creioneaza admirabil incercarea de a evada dintr-o lume, de a da cu bobârnacul marilor patimi, de a reflecta marile falii care pot zgudui fericit un destin. Primul prag nu este doar o destainuire pentru cei care-l cunosc pe Cornel Galben, ci una pentru istoria interesata de credinta, literatura, psihologie, sociologie si… oameni.

    Bricolaje / Teatrul denunţă întunericul

    Cea mai mare sărbătoare a teatrului din România este Festivalul Naţional care se desfăşoară acum în Bucureşti. Este cea de-a 24-a ediţie, una făcută cu mari economii, că aşa se întâmplă la noi cu banii pentru cultură, dar este o ediţie bine gândită, cu o selecţie inspirată a spectacolelor şi cu o mulţime de evenimente conexe foarte interesante.

    Îţi trebuie rezistenţă, nu glumă, ca să rezişti la un program extrem de încărcat şi să alergi de la o conferinţă la o lansare de carte, apoi la două- trei spectacole, începând de la ora 17 până pe la miezul nopţii. Dar cronicarii de teatru sunt obişnuiţi cu drumurile şi cu alergătura, cu notiţele pe care şi le fac tot timpul, la diversele manifestări, şi în timpul spectacolelor, pentru că nu te poţi baza numai pe memorie. Îmi revăd, acum, când scriu, câteva impresii de la nişte întâlniri cu renumitul critic de teatru şi eseistul George Banu, care a susţinut două conferinţe la Sala Mică a Teatrului Naţional, sub genericul „Polifonii”.

    Una dintre ele, la care am să mă refer, a stârnit un viu interes în rândul auditoriului, pentru că s-au pus multe întrebări şi dezbaterea a limpezit unele puncte de vedere. Tema a fost „Nopţile picturii, nopţile teatrului”, participarea lui Ion Caramitru, care a recitat din Eminescu (a început, superb, cu „Melancolie”) şi a pianistei Ioana Lupaşcu transformând conferinţa, într-un spectacol de polifonii subtile. S-a discutat despre teatru, un vis pe care-l trăieşti printre alţii, şi despre starea de noapte, cu multe referinţe la Shakespeare, şi nu numai.

    Despre panteismul mistic al marilor artişti care-l caută pe Dumnezeu peste tot şi, nu în ultimul rând, în ei înşişi. Despre motivul nopţilor politice, al terorii instaurate de dictaturi şi dictatori. S-a amintit de tirani precum Caligula şi Stalin, oameni cărora le era refuzat somnul. Oare de asta or fi devenit dictatori de temut ?- a fost o întrebare.

    Pentru că lipsa somnului este cumplită şi afectează grav sănătatea psihică, echilibrul unui individ. Şi aici George Banu ne-a povestit cum a auzit-o pe o femeie simplă din Ucraina vorbind despre fostul conducător al ţării şi spunând că: „îi doresc să nu mai poată dormi”. Cumplită pedeapsă! Şi sigur că s-a vorbit mult despre Hamlet şi despre faptul că Horaţio strigă, după întâlnirea prinţului cu fantoma tatălui: „Lumină, lumină!” Iar acesta este şi rostul teatrului, să denunţe întunericul, starea de noapte. Starea de noapte, care poate invada oricând lumea înseamnă ignoranţă, minciună, fanatism, frică, teroare. Pericolul există, se poate uşor intra în noapte, istoria a demonstrat asta.

    Mare sarbatoare a credinciosilor catolici, la Onesti

      Beatificarea, la 30 octombrie 1983, a Fericitului Ieremia, a fost aniversata cu mare bucurie in municipiul Onesti, unde sute de credinciosi au umplut Catedrala Catolica participând la Sfânta Liturghie Solemna, prezidata de Monseniorul Petru Gherghel, Episcop al Diecezei de Iasi si IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucuresti.

      La loc de cinste s-au aflat in catedrala relicve ale Fericitilor Anton Durcovici, Ieremia Valahul si Vladimir Ghika. Savârsirea Sfintei Liturghii a fost precedata de o procesiune religioasa, la care au participat preoti si persoane consacrate (maici), dar si credinciosii de toate vârstele.

      Monseniorul Petru Gherghel, Episcop al Diecezei de IasI, a rostit cuvântul de invatatura la aceasta slujba religioasa, mentionând: ”Martiriul celor trei Fericiti, Vladimir Ghika, Anton Durcovici si Ieremia Valahul ne invata iubirea fata de frati si fata de Dumnezeu. Noi trebuie sa le urmam exemplul si sa aratam fiecare dintre noi ca suntem «instrumente vii» in cautarea lui Dumnezeu!”.

      MORARU (2)

      La sfârsitul Sfintei Liturghii Solemne, IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de Bucuresti, s-a adresat celor prezenti si a felicitat realizarea la Onesti a Sanctuarului Diecezan “Fericitul Ieremia”.

      IPS Ioan Robu a mai marturisit: ”Sunt gânduri frumoase ce ne-au adunat pe noi toti, ca sa ne amintim ca Dumnezeu iubeste poporul nostru, iar sfintenia celor trei FericitI poate fi vazuta si in acest sens, ca o cale a sfinteniei, de implinire”.

      MORARU (3)

      In final fratii capucini din Onesti au multumit celor care au fost prezenti la acest eveniment. Ei le-au urat crestinilor “sa fie coplesiti din plin cu har si binecuvântare, cu pace si seninatate”.

      Optez pentru o Românie normala

        L-am intâlnit prima data pe Klaus Iohannis in postura de primar al Sibiului. M-a frapat amestecul de prestanta si respect pentru cei din jur, pentru fapte, dar si pentru cuvântul rostit. Pe masura ce dialogul s-a legat, am cunoscut un om de real echilibru, care mi-a inspirat incredere. Multa incredere. Apoi, l-am cunoscut mai bine ca om de administratie publica si am remarcat grija cu care cheltuie orice ban public si, mai ales, ca nu ia nicio decizie fara sa aiba o strategie, un proiect, fara o gândire pe termen lung.

        Avem nevoie de Klaus Iohannis, pentru ca ne poate fi tuturor o lectie de echilibru si seriozitate. Nu vine cu multe vorbe, dar in spatele lui stau proiectele si realizarile. Cine ar fi crezut ca un oras românesc poate deveni capitala culturala europeana? Iohannis a crezut si nu s-a oprit doar la a visa. A facut visul posibil. A transformat Sibiul intr-un loc care a atras toate manifestarile culturale moderne ale Europei. Titlul de „capitala culturala europeana” a durat, conform regulilor, doar un an. Dar efectele au ramas si se resimt si astazi: dezvoltarea turismului in zona, dezvoltarea serviciilor, infrastructura moderna, locuri de munca. Intr-un cuvânt, bunastare.

        Generatia mea e generatia oamenilor care aveau, la Revolutie, 20-22 de ani, care erau studenti sau proaspat angajati. Atunci, am avut cu totii visuri si sperante. Unii au plecat prin lume, in cautarea unei vieti mai bune. Altii au ramas aici, iar visele lor s-au spulberat. Generatia care voteaza astazi pentru prima oara sau cei care au acum 20-22 de ani trebuie sa traiasca intr-o lume care sa le faca visele posibile. Cred sincer in Klaus Iohannis si in puterea lui de a transforma România asa cum a transformat Sibiul.

        Cu echilibrul si prestanta sa, poate deveni un arbitru al unei societati românesti profund fracturate. Poate aduce un pic de calm, de liniste in rumoarea generala si poate lansa spre dezbatere temele care ne preocupa de fapt: educatia, sanatatea, pensiile, politicile demografice, politicile publice. Poate aduce la aceeasi masa toate fortele politice, pentru a crea un proiect de tara care sa insemne viziune, coerenta, predictibilitate.

        Duminica, am sa optez pentru o Românie normala. Pentru o Românie a bunului simt, a echilibrului, a responsabilitatii. Când am sa pun sampila pe Klaus Iohannis am sa ma gândesc la mama mea, care merita sa traiasca intr-o lume unde sa se bucure de respect, la sperantele celor care voteaza pentru prima data, la fiul meu, pe care nu vreau sa-l vad plecat din tara, si la prietenii de prin lume, pe care as vrea sa-i vad intorsi acasa, intr-o lume normala.

        Senator Dragos Luchian,
        Vicepresedinte Partidul National Liberal – Filiala Bacau

        Beresti – Tazlau: Halloween cu elevi si profesori

          Mare sarbatoare a fost si la Scoala Gimanziala Beresti-Tazlau, unde presolarii si scolarii claselor I-IV, indrumati de prof. pentru invatamântul prescolar Daniela Stoleru, institutor Daniela Timiras si invatator Gabriel Doru, au desfasurat o activitate extracurriculara dedicata sarbatorii de Halloween.

          Copiii si-au aratat talentul la concursul de desene (costumatie adecvata sarbatorii) si sculptare de dovlecei.

          Efortul lor a fost rasplatit cu premii de catre directorul scolii, prof. Mioara Mârza-Solomon.

          Ultimele masuri pentru prezidentialele de duminica

            Pâna vineri, 31 octombrie, primarii aveau sarcina sa predea copiile listelor electorale catre presedintii sectiilor de votare, iar Prefectura si Birou Electoral Judetean (BEJ) sa distribuie buletinele de vot, stampilele de control, stampilele cu mentiunea „VOTAT” etc.

            In judetul Bacau, activitatile sunt in grafic: au fost numarate si repartizate buletinele de vot, in functie de numarul alegatorilor, pe fiecare sectie si s-a finalizat repartizarea pe sectii a materialelor, care au fost puse în saci, s-au dispus masuri in vederea asigurării, de catre primari, a secţiilor de votare si au fost stabilite, impreuna cu structurile care asigura paza, traseele din judet pentru transportul buletinelor de vot si a materialelor, pe 31 octombrie. Pe 1 noiembrie, ora 7, se incheie campania electorala.

            Tot pe 1 noiembrie, la sediul fiecarei sectii de votare trebuie afisat un buletin de vot, vizat si anulat. Presedintii birourilor sectiilor de votare vor lua toate masurile pentru asigurarea ordinii si corectitudinii operatiunilor de votare, vor dispune inlaturarea materialelelor de propaganda (din si de pe sediu) si fixarea posturilor de paza in jurul sectiilor.

            Sâmbata, intre orele 18 si 20, sectiile de votare vor primi cererile pentru votarea prin intermediul urnelor speciale. In judetul Bacau sunt asteptati la vot 603.000 alegatori, pentru care au fost organizate 632 de sectii. Primul tur de scrutin pentru alegerea presedintelui României va avea loc duminica, 2 noiembrie. Sectiile de votare vor fi deschise intre orele 7 si 21.

            „Consider ca ziua votului pentru alegerile prezidentiale este pregatita administrativ exact cum prevede legea. In acelasi timp, le solicit membrilor sectiilor de votare sa manifeste responsablitatea de care e nevoie pentru ca duminica cetatenii sa-si poata exercita legal dreptul de vot. Imi doresc ca tot acest proces sa se desfasoare fara incidente.”
            Dorian Pocovnicu, prefectul judetului Bacau

            Candidatii la functia de presedinte al României (in ordinea de pe buletinul de vot)

            1. Kelemen Hunor – Uniunea Democrata Maghiara din România
            2. Klaus Iohannis – Alianta Crestin-Liberala (PNL-PDL)
            3. Dan Diaconescu – Partidul Poporului-Dan Diaconescu
            4. Victor Ponta – Alianta PSD-PC-UNPR
            5. William Brânza – Partidul Ecologist Român
            6. Elena Udrea – Partidul Miscarea Populara
            7. Mirel Mircea Amaritei – Prodemo
            8. Teodor Melescanu – independent
            9. Gheorghe Funar – independent
            10. Zsolt Szilagyi – Partidului Popular Maghiar din Transilvania
            11. Monica Macovei – independent
            12. Constantin Rotaru – Partidul Alianta Socialista
            13. Calin Popescu Tariceanu – independent
            14. Corneliu Vadim Tudor – Partidul România Mare

            Un supraponderal de 105 ani a fost coborât si urcat zece etaje de pompieri

              Pompierii militari au fost solicitati sa intervina la un imobil de pe strada Cornisa Bistritei, pentru deblocarea unei usi de acces in apartament pentru ca proprietarul, un batrân in vârsta de 105 ani, nu mai raspundea.

              Locuinta era situata la etajul zece iar pompierii au intrat in casa pe geamul de la dormitor, folosindu-se de noua autoscara din dotare, care permite accesul la zeci de metri inaltime. „În interior a fost gasit cazut proprietarul.

              Acesta a fost preluat de catre un echipaj al Serviciului Judetean de Ambulanta Bacau si transportat la Unitatea de Primiri Urgenta a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau”, a declarat lt. Andrei Grecu, purtator de cuvânt la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bacau. Pompierii l-au transportat, asadar, pe scari pâna la ambulanta. Dupa ce medicii de la spital au terminat investigatiile, pacientul a fost adus din nou acasa, fiind transportat in apartament tot cu ajutorul pompierilor.

              Si pe strada 22 Decembrie, un barbat de 70 de ani era cazut in casa si avea nevoie de ajutor. Si aici pompierii au intrat pe geamul de la bucatarie, proprietarul fiind preluat de un echipaj de la ambulanta si transportat la spital.

              Batrâna batuta si violata

                O femeie, in vârsta de 80 de ani, din comuna Valea Seaca, s-a trezit, in noaptea de miercuri spre joi, cu un individ in locuinta.

                Acesta a inceput sa o loveasca si, spune victima, a fortat-o sa intretina relatii sexuale cu el. Dimineata ea a cerut ajutorul si a fost transportata la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau unde a ramas internata in Sectia de Ortopedie pentru ca are fracturi si policontuzii prin agresiune.

                Cazul a ajuns in atentia politistilor care au deschis o ancheta in comuna.

                „Se efectueaza cercetari pentru depistarea barbatului banuit de comiterea faptei”, a declarat insp. pr. Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau.

                Mii de femei se pot testa gratuit pentru depistarea cancerului de col uterin

                  – judetul Bacau a primit o suplimentare de fonduri ce acopera, pâna finele acestui an, peste 3.000 de teste, adica mai mult decât numarul celor realizate in primele 9 luni din 2014

                  Programul de screening pentru depistarea cancerului de col uterin continua iar femeile sunt asteptate sa bata la usa medicului de familie pentru a solicita trimitere catre centrele de recoltare. In anul 2014, in judetul Bacau, 2.321 de persoane au fost testate, dintre care 702 in trimestrul trei. „Din totalul femeilor testate in trimestrul respectiv, 663 au primit un rezultat bun, iar 39 (aproximativ 5%) au avut un rezultat pozitiv ce inseamna de la afectiuni minore pâna la leziuni maligne”, a declarat dr. Cecilia Lucaci, sef departament in cadrul Directiei de Sanatate Publica (DSP) Bacau. Din cele 702 femei testate, peste 560 au primit totusi recomandari de la medici pentru repetarea testarii, sa urmeze un tratament ori un examen de specialitate.

                  Programul continua

                  Vestea buna pentru bacauancele care doresc sa beneficieze de acest program este ca judetul nostru a primit o suplimentare de fonduri.

                  „Chiar facem un apel catre persoanelor care s-au prezentat la medicul de familie si asteptau un raspuns, sa se adreseze acestora pentru ca sunt bani suficienti. Am primit o rectificare bugetara care acopera teste pentru inca 3.300 de persoane.”
                  dr. Cecilia Lucaci, DSP Bacau

                  Numarul testelor acoperite pâna la sfârsitul acestui an este mai mare decât cel efectuat in primele noua luni ale lui 2014. Programul va continua si anul viitor.

                  In judetul Bacau sunt doua retele de screening. Una la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau si cealalta la Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti. Prima veriga din retea este medicul de familie, unde femeile completeaza un formular si apoi merg la un centru de recoltare. Formularul si proba ramân la ginecolog, urmând ca aceasta din urma sa fie citita intr-un laborator. Rezultatul se transmite medicului de familie, care-si va informa pacienta. Daca sunt probleme, femeia va primi recomandare pentru a merge la un consult de specialitate.

                  43 de cazuri de cancer in 2013

                  Programul de screening pentru cancer depistarea timpurie a cancerului de col uterin a fost demarat de Ministerul Sanatatii la jumatatea lunii septembrie 2012. In anul 2013, circa 8.600 de femei s-au testat, fiind depistate 43 de cazuri noi de cancer de col uterin. Adresabilitatea a scazut insa anul acesta.

                  A incendiat casa socrului, suparat ca nevasta divorteaza de el

                    – inainte de a da foc locuintei, suspectul i-a trimis sotiei poze cu bidoanele de motorina

                    Incendiul de la Buhusi, in care locuinta unui barbat de 43 de ani a fost distrusa de flacari, a ajuns in atentia politistilor.

                    Pompierii de la Detasamentul Buhusi, care au intervenit la eveniment, au stabilit inca din noaptea respectiva ca a fost vorba de o sursa de foc din exterior iar cercetarile ulterioare au demonstrat ca actiunea a fost una intentionata.

                    Principalul suspect a devenit imediat nimeni altul decât ginerele proprietarului, un individ de 32 de ani, din Buhusi, care a vrut astfel sa se razbune pentru ca sotia lui, cu care se afla in proces de divort, nu vrea sa se impace cu el, mai ales ca termenul final este stabilit pentru data de 17 noiembrie.

                    Barbatul s-a dus la statia Peco si a cumparat combustibil pentru incendierea casei parintilor. El si-a „documentat”, cu poze si filmari, vizita la benzinarie dar si momentul când si-a pregatit Cocktailul Molotov.

                    Mai apoi a trimis imaginile pe Whatsapp sotiei sale. Femeia si-a dat seama ce avea sa se intâmple si si-a contactat imediat fratele. Cu toate astea, suspectul si-a dus planul la bun sfârsit, iar casa a fost incendiata.

                    El a fost retinut pentru 24 de ore, fiind acuzat de infractiunile de distrugere prin incendiere si violare de domiciliu, iar ieri instanta a emis pe numele sau mandat de arestare preventiva pentru 29 de zile. (S.M.)

                    Conversatia purtata pe un site de socializare de catre sotia incendiatorului si fratele ei, cu putin timp înainte de incendiu:
                    Sotia suspectului: Vezi ca X vrea sa vina sa faca panarama acasa
                    Fratele ei: dc???
                    Sotia: Mi-e frica, nu stiu ce sa fac
                    Frate: dc, dc?
                    Sotia: K nu vreau sa ma împac cu el. Nu mai pottt. Va rog aveti grija de voi. Va rog.
                    Frate: ok
                    Sotia: Tata ce face?
                    Frate: Doarme. O zis mama sa nu fii suparata. Sa fii tare!!
                    Sotia: Vezi ca mi-a trimis poze pe wazzap cu bidoane de motorina de la Peco
                    Frate: vrea sa de-a foc casei?
                    Sotia: Da.

                    Accent: O carte despre revista ATENEU

                    Avem nevoie de sărbători, de prilejuri festive în care să ne întâlnim cu oameni de ispravă, care au înfăptuit lucruri de valoare în viaţa lor. Avem nevoie de momente în care să celebrăm literatura română, dând premii celor mai buni dintre cei buni.

                    Aşa am gândit sărbătorirea semicentenarului revistei „Ateneu”, cu evocări, dezbateri, colocvii, rememorări, discuţii despre ce a însemnat şi înseamnă această importantă instituţie de cultură, dar am zis şi că e bine să rămână ceva în urma acestor plăcute întâlniri de suflet, minte şi literatură. Nişte mărturii palpabile, strânse în file de carte.

                    Am lansat, aşadar, trei volume aparţinând chiar unor ateneişti, mai vechi şi mai noi, este vorba despre Victor Mitocaru, Adrian Jicu, Marius Manta. Şi am să mă opresc la cartea „O istorie vie a revistei Ateneu”, scrisă de Victor Mitocaru special pentru evenimentul amintit.

                    Dintru început, am să spun că este o lucrare foarte laborioasă, bazată pe o documentaţie atentă şi minuţioasă, dar şi că această acribie a documentului este fericit încălzită de o participare afectivă. Victor Mitocaru a fost redactor la revistă, o cunoaşte din interior, trăind multe dintre cele relatate în chip direct.

                    Astfel că el reuşeşte să închege un portret în mişcare al revistei, să facă un profil al epocii, să descrie atmosfera, climatul de lucru, să analizeze sumarele, tematica revistei pe perioade lungi de timp. Paginile sunt dense şi foarte vii, pentru că din ele se desprind figurile redactorilor şi ale altor persoane şi personalităţi implicate în istoria revistei.

                    Cititorii află astfel multe lucruri despre cei care au alcătuit „Gruparea Ateneu”, dar şi despre redacţia actuală, în fine, despre oameni şi cărţile lor. Printre ei, în ipostaza scribului, al unui martor subiectiv, de astă dată, îl găsim şi pe autorul acestei cărţi, pe Victor Mitocaru, cu întrebările, neliniştile, meditaţiile, trăirile sale.

                    Sunt două registre în carte, două paliere stilistice, unul obiectiv şi un altul subiectiv, astfel că aveam de-a face cu un gen aparte, cu un eseu monografic. În care autorul problematizează, pune în discuţie chiar valabilitatea termenului de „grupare Ateneu”, avansând nişte interesante puncte de vedere. Nu le voi dezvălui, tocmai ca să vă incit la lectură. O lectură deopotrivă instructivă, cât şi plăcută, captivantă, pentru că din carte nu lipseşte anecdoticul, bine dozat însă. „O istorie vie a revistei Ateneu” este o reuşită a genului, o carte scrisă cu seriozitatea cercetătorului, dar şi cu empatie, cu feeling.

                    Menţionez că lucrarea este dedicată, nici nu se putea altminteri, „maestrului Radu Cârneci, iniţiatorul seriei noi a revistei Ateneu, precum şi celor care i-au fost în preajmă la înfăptuirea acestui înalt act de cultură.” După cum, şi cartea despre care am vorbit este un remarcabil act de cultură.

                    De ce sa merg la vot?

                    Au trecut 25 de ani de la revolutia in care românii – adulti, tineri, dintre care unii, va mai amintiti?, aproape copii – au murit luptând pentru libertatea pe care o avem acum. Libertatea de a „injura” Puterea, de a avea o opinie diferita de cea a directorului, secretarului de partid sau a vecinului de bloc.

                    Libertatea de a-i alege pe cei care conduc tara. Dupa un sfert de veac ne intrebam „De ce sa ma duc la vot?” Un argument ar fi sacrificiul celor care au iesit in strada ca sa rastoarne un presedinte ce parea vesnic, un dictator pentru care noi eram o gloata, nu un popor, care nu avea urechi sa asculte poporul, sa-i asculte pe specialisti si nici macar pe apropiatii care ii erau consilieri.

                    Un alt argument ar fi ca ne-am dorit cu ardoare aceasta libertate, chiar daca nu am stat in fata tancurilor ci a televizorului. Ne-am dorit sa putem alege, prin urmare nu e corect sa ne batem joc de acest drept.

                    Când te consideri cetatean ai drepturi si responsabilitati fata de cetate, iar una dintre responsabilitati este sa actionezi, sa-ti pese, sa te infurii. Sa actionezi, nu sa dormi, in interesul semenilor, al comunitatii asa cum crezi tu, dar sa nu absentezi din agora. Ca nu am stiut sa alegem pâna acum, ca politicienii nu sunt asa cum ni i-am imaginat sau dorit e cu totul alta istorie.

                    Când e vorba de un destin colectiv etapele nu pot fi arse, asa cum e posibil, uneori, in proiectele individuale.

                    Dupa jumatate de secol de intuneric, ingrijorare, indoctrinare, nici politicienii nu puteau fi minti luminate si mari caractere. De altfel, daca ne-am uita mai des la clasa politica din Franta, Italia sau Germania am vedea ca nu e cu mult mai buna decât a noastra, doar ca puterea poporului e mai mare. Prin urmare, si noi ar trebui sa evoluam si sa intelegem, in sfârsit, ce inseamna sa fii deputat, ministru, presedinte.

                    Ce inseamna sa fii ales si alegator. Noi le dam functii, ei ne dau priceperea lor si puterea de munca. Le dam atributii si, odata cu acestea, prestigiu si bani. Dar nu pe viata, ci pentru patru ani. Trebuie sa mergem la vot ca sa nu pastreze aceasta demnitate fara sa merite. Trebuie sa mergem la vot mai multi ca sa se fraudeze mai putin.

                    Trebuie sa mergem la vot ca sa le aratam ca nu ne este indiferent daca si cum muncesc si ca ne putem enerva destul de tare ca sa iesim din casa intr-o duminica rece, de noiembrie, pentru a pune stampila pe un buletin sau pentru a-l anula.

                    Mesajul ACL: iesiti la vot pentru a schimba clasa politica

                      Mihai Razvan Ungureanu, unul dintre liderii Aliantei Crestin Liberale, a fost prezent joi la Bacau, pentru a lua pulsul organizatiei locale si pentru a transmite un mesaj de încurajare electoratului în perspectiva alegerilor prezidentiale.

                      Principalul sau indemn a fost legat de necesitatea prezentei la urne. „Mesajul nostru este esential: iesiti la vot! Votul este singurul mecanism al cetateanului prin intermediul caruia poate schimba ceva rau in ceva bun.

                      Avem semnale ca si in mediul rural se schimba lucrurile si ca Moldova va iesi din zona rosie, intr-un oarecare viitor, când va face diferenta la alegeri. Si sa tinem cont ca primul tur al alegerilor este infestat cu manipulari de tot felul, inclusiv in privinta exit-poll-urilor.

                      In turul al doilea suntem convinsi ca vom atrage voturile celor mai multi candidati, fiindca principalii nostri oponenti, PSD-ul, si-a atins deja potentialul maxim, de circa 37%”, a spus Mihai Razvan Ungureanu.

                      El a mai acuzat numarul redus de sectii de votare din strainatate si a dat exemplul Statelor Unite ale Americii, „un continent unde exista doar patru sectii de vot. Astfel, românilor li se interzice, practic, sa voteze. O solutie ar fi fost adoptarea votului prin corespondenta, mult mai ieftin decât organizarea sectiilor, dar nu s-a dorit acest lucru”, a mai precizat M.R.Ungureanu.

                      Tinta organizatiei judetene a ACL este obtinerea unui procent de 30% din voturi. ACL va avea observatori in toate sectiile de votare din tara si strainatate.

                      Suedia si Palestina

                      Suedia a decis sa recunoasca teritoriile ocupate din Palestina ca stat independent, fiind prima tara europeana importanta care face acest lucru. Decizia a fost aspru criticata de Washington, cel mai important aliat al Israelului, generând o reactie virulenta a ministrului de externe Margot Wallström: „Nu SUA decide politica noastra”.

                      Ea a mai indulcit, apoi, tonul spunând ca Suedia va continua dialogul constructiv cu Statele Unite pentru a explica motivele acestei decizii. Decizia Suediei vine la scurt timp de la câstigarea alegerilor de catre social-democrati, care i-au inlocuit, dupa opt ani, pe conservatori. Noul premier, Stefan Lofven, a promis o reorientare a politicii externe a tarii, inclusiv intentia de a solicita intrarea in NATO.

                      Problema recunoasterii Palestinei este delicata din cauza Israelului care a ocupat Gaza si West Bank in timpul razboiului din 1967. O interventie militara a Israelului in Gaza a facut peste 2.500 de victime, majoritatea civile, anul acesta, generând critici din partea comunitatii internationale.

                      Problema palestiniana este delicata si din cauze ce tin de politica interna israeliana. Actualul guvern se bazeaza pe sprijinul unor formatiuni extremiste care nu accepta existenta unui stat palestinian. Pentru ca Executivul de la Ierusalim sa reziste, trebuie sa faca, in permanenta compromisuri si sa accepte cerintele colonistilor evrei din teritoriile palestiniene.

                      De exemplu, Armata a interzis muncitorilor palestinieni din teritoriile ocupate sa mai foloseasca autobuzele de transport public pentru a ajunge la locurile lor de munca. Desi muncitorii, care trec prin drastice verificari de securitate, nu sunt considerati un pericol de catre Armata, solicitarea colonistilor a fost acceptata.

                      „Uniunea Europeana a promis, in 2009, ca va recunoaste Palestina” – a spus ministrul de externe suedez. „Astazi, o facem si speram ca exemplul nostru sa fie luat si de altii”. Suedia este prima tara vestica a UE care a recunoscut Palestina, România, Bulgaria, Cehia, Polonia, Malta si Ciprul facând deja acest lucru.

                      Votul câstigator! Victor Ponta, decisiv pentru viitorul bacauanilor

                        Spitalul Municipal Bacău, Secţia Radiote­rapie de la Spitalul Judeţean de Urgenţă, şoseaua de centură a municipiului Bacău, precum şi autostrada Braşov – Bacău sunt marile pariuri propuse Bacăului de tandemul Victor Ponta – Cosmin Necula. Din postura de susţinător al premierului Victor Ponta, candidatul PSD la alegerile prezidenţiale din 2 noiembrie, deputatul băcăuan Cosmin Necula confirmă că Bacăul ocupă un loc de frunte în strate­gia Guvernului României şi a viitorului şef de stat. Sub bagheta lui Ponta, Guvernul a direcţionat sume importante de bani spre proiecte de primă importanţă pentru oraşul şi judeţul Bacău, urmând ca acestea să fie terminate în următorii ani.

                        Sanatatea bacauana s-a dovedit o prioritate a Guvernului Victor Ponta de la bun început. Marturie stau în acest sens sumele de bani directionate de Guvern catre constructia Spitalului Municipal din Bacau, desi de aproape 7 ani proiectul nu se afla pe lista de investitii a Ministerului Sanatatii. Ultima transa, de 10 milioane lei, a fost acordata în decembrie 2013, din Fondul de Rezerva al Guvernului, dar banii au ramas necheltuiti. Lipsa de profesionalism si implicare a conducerii Primariei Bacau, delasarea si incompetenta administratiei PNL au facut ca cele 2,5 mili­oane de euro sa ramâna necheltuite, iar Spitalul Municipal, nefinalizat.

                        Aflat în vizita în municipiul Bacau, Victor Ponta afirma la 13 octombrie 2014 ca Spitalul Municipal ramâne un proiect asumat de Guvern în continuare si ca unitatea medicala trebuie finalizata urgent si data în functiune în beneficiul miilor de pacienti bacauani. „Stiti foarte bine ca am finantat si Spitalul Municipal cu bani de la Guvern. Chiar daca primarul Stavarache are acum necazuri, eu tot cred ca Bacaul avea si are nevoie de un spital municipal, alaturi de cel judetean. Nu stiu ce se va întâmpla cu conducerea municipiului Bacau, dar trebuie sa terminam spitalul. E pacat sa-l avem acolo si sa nu-l folosim pentru oameni. Ca l-a facut Stavarache, altcineva, pe mine nu ma intereseaza. Ma intereseaza ca e bine sa avem un spital modern, lânga cel judetean”, a declarat premierul Victor Ponta.

                        Finantarea Radioterapiei la SJU Bacau, în linie dreapta

                        Spitalul Municipal nu este singura „prioritate zero” a Guvernului pentru sanatatea bacauana. Executivul va finanta, prin intermediul Ministerului Dezvoltarii, modernizarea si dotarea Sectiei Radioterapie din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Aproximativ 6000 de bolnavi de cancer vor beneficia de investitie, o sansa în plus la viata.

                        13 color_Layout 1

                        Investitia, în suma de peste 6,5 milioane euro, urmeaza a fi implementata de Compania Nationala de Investitii. Cu ocazia prezentarii proiectului de modernizare, vital pentru sistemul sanitar bacauan, vicepremierul Liviu Dragnea a dat asigurari ca viitoarea sectie de radioterapie va fi la standarde europene: „Prin Compania Nationala de Investitii se va înlocui actualul aparat de cobaltoterapie cu unul modern si performant. De asemenea, Pavilionul A se va demola si reconstrui, în regim de PA1. Bun­carul „B” va fi adus la parametrii ceruti de ultima tehnologie”.

                        Dupa 10 ani, am repus Bacaul pe harta investitiilor în infrastructura

                        Pentru guvernarea Ponta, infrastructura este cel putin la fel de importanta ca sanatatea si asta pentru ca drumurile îi apropie pe oameni, îi fac sa se simta uniti si sunt garantia progresului pe termen lung al tarii.

                        13 color_Layout 1.qxd

                        Proiect vital pentru dezvoltarea viitoare a Moldovei, autostrada Brasov – Bacau a fost inclusa în Masterplanul pe transport aprobat de Comisia Europeana. Includerea autostrazii într-un document agreat la vârful Uniunii Europene devine, astfel, un garant în plus privind materializarea proiectului. Multumita eforturilor depuse de Victor Ponta si cabinetul sau, autostrada Brasov – Bacau, Autostrada Moldovei, a fost „batuta în cuie” în Master-plan, astfel încât ea nu mai poate fi eliminata din proiectele de infrastructura majore finantate cu fonduri europene.

                        „Daca nu investim în infrastructura locala, n-o sa avem niciodata o tara în care sa aiba sanse si cei din zona rurala, si cei din orasele mai mici. Pentru Moldova, autostrada Bacau – Brasov va fi principala cale de legatura cu Transilvania, dar, daca terminam si Comarnic-Brasov, s-ar putea sa fie mai rapid sa ajungeti prin Brasov la Bucuresti”, a dat asigurari premierul Ponta în cadrul unei vizite în judetul Bacau.

                        13 color_Layout 1.qxdPotrivit deputatului bacauan Cosmin Necula, solutia Brasov – Bacau este de departe cea mai rentabila atât pentru zona Moldovei, cât mai ales pentru bugetul statului.

                        Decizia de introducere în Maste-planul pentru transporturi a auto­strazii Brasov – Bacau a tinut sea­ma de aceste detalii economice importante. „Decizia luata de Guvern a tinut seama de costuri. În timp ce tronsonul Bacau-Brasov costa 1,6-1,8 miliarde de euro, Iasi-Târgu Mures este evalu­ata la 7-9 miliarde. Master-planul tine cont si de strategia nationala, care prevede realizarea unei autostrazi care leaga vestul cu estul tarii (Nadlac, Timisoara, Sibiu, Brasov, Iasi, Ungheni).

                        Auto­strada Târgu Mures – Iasi nu duce nicaieri. În luarea deciziei guvernului au dominat bunul-simt si ratiunile economice”, a argumentat deputatul Cosmin Necula, citat de un ziar central.

                        Varianta ocolitoare a municipiului Bacau, blocata de guvernarile ce s-au succedat dupa 2004, a fost repusa pe tapet de Guvern începând cu mijlocul lui 2012. Proiectul se afla într-un stadiu avansat, CNADNR urmând sa stabileasca un câstigator în cadrul licitatiei privind executia lucrarilor de construire a soselei de centura. Acestea vor debuta în prima parte a anului viitor. Premierul Victor Ponta a dat asigurari ca soseaua de centura a Bacaului este un proiect vital pentru judet. „Centura ocolitoare a stat în toate sertarele, de la Dobre pâna la Orban si Berceanu. Centura ocolitoare a fost repornita în iunie 2012 de Guvernul Victor Ponta si ba­cauanii trebuie sa stie acest lucru. Nu voi pleca de la Palatul Victoria la Cotroceni pâna nu se semneaza contractul pentru centura Bacaului”, a promis Victor Ponta într-o sedinta cu primarii din judet, derulata la Centrul de Afaceri si Expozitii Bacau.

                        „Autostrazile leaga regiuni, apropie oameni, dau un sens coerent dezvoltarii regionale. Autostrada Brasov – Bacau si varianta ocolitoare a municipiului Bacau sunt proba preocuparii continue pe care Guvernul Ponta o manifesta în directia dezvoltarii Bacaului si a regiunii Moldovei, uitata de guvernarile portocalii din trecut. Autostrada Brasov – Bacau si centura ocolitoare vor transforma judetul Bacau într-un nod strategic de infrastructura, în centrul Moldovei.”
                        Cosmin Necula, deputat de Bacau

                        Ce ofera prezidentiabilii tinerilor?

                          Asociatiile „Romanian Youth Movement for Democracy” (RYMD) si „Un Zâmbet” au organizat, vineri, o actiune unica in judet: o masa rotunda privind „Proiectele candidatilor la alegerile prezidentiale pentru tinerii din România”.

                          Victor Ponta a fost reprezentat de Cosmin Necula, deputat PSD, Klaus Iohannis de Dragos Luchian, senator PNL, iar Monica Macovei de Mihai Platon. Organizatorii au pus intrebari, pentru fiecare raspuns fiind alocate trei minute.

                          Prima s-a referit la solutii de reducere a somajului. Mihai Platon a spus ca pentru a crea locuri de munca e nevoie de bani, iar ca sa existe bani ar trebui sa nu exista coruptie, mita, instabilitate.

                          Dragos Luchian a afirmat ca „fara politici de dezvoltare si consolidare a unei clase de mijloc nu putem vorbi despre locuri de munca.” Undita, nu peste, dezvoltare economica, iar nu protectie sociala.

                          Cosmin Necula a afirmat ca „nu exista locuri de munca pentru tineri si locuri de munca pentru batrâni”, ci doar locuri de munca, insa „Guvernul poate facilita accesul tinerilor pe piata muncii.” Deoarece conditiile privind vechimea si experienta sunt restrictive, Necula a initiat o lege prin care voluntariatul sa fie considerat experienta profesionala.

                          Sa fim adaptati la cerere, a spus Necula, aratând ca sunt prea multi juristi, economisti etc., dar lipseste personalul tehnic. Alte aspecte dezbatute au vizat sprijinirea antreprenorilor tineri, prevenirea abandonului scolar, dezvoltarea profesionala.

                          Filologia, în spaţiu târgumureşean

                          Universitatea „Petru Maior“ din Târgu-Mureş are o dinamică a vieţii ştiinţifice demnă de toată lauda. În fiecare toamnă, organizează conferinţe internaţionale căutate de cercetători din ţară şi străinătate, spre a face cunoscute roadele pasiunii lor pentru cunoaştere. Unitatea de măsură a acestui adevăr este dată măcar cantitativ: de la un pliant de câteva pagini (în 2007, când am participat prima oară), la o broşură cu 127 de pagini, în 2014. Aceasta înseamnă paisprezece secţiuni, de la literatură, jurnalism, istorie, ştiinţe politice şi psihologie-sociologie la ştiinţele educaţiei, comunicare şi relaţii publice, economie şi management.

                          „Comunicare, context, interdisciplinaritate“, titlul conferinţei, a reunit 885 de comunicări ştiinţifice, susţinute de universitari, doctoranzi, masteranzi, cercetători ştiinţifici din mai toate centrele universitare ale ţării.

                          Am avut contact cu două secţiuni din arealul filologic: de literatură (pentru comunicarea „De la filologie la creaţie – Dumitru Alistar“) şi de lingvistică (pentru comunicarea „George Pascu – lingvist“). Prima lucrare a fost ocazionată de împlinirea a 100 de ani de la naşterea celui mai important slujitor al Literelor băcăuane la nivelul limbii şi literaturii franceze, iar cea de-a doua a fost un bruion. Imediat după prezentarea schiţei de lucrare în secţiunea respectivă, am făcut o vizită (a patra sau a cincea, în ultimii ani) fiicei lui Giorge Pascu (1882, Bacău – 1951, Zlatna). Corina Tîrnăveanu, profesoară de limba şi literatura română, mi-a pus la dispoziţie alte şi alte date preţioase despre viaţa şi opera tatălui ei, care se cuvine grabnic reabilitat în faţa posterităţii.
                          La secţiunea „Language and Discourse“ i-am audiat pe Oliviu Felecan, de la Baia Mare, prezentându-şi încă un eşantion din cercetările de onomastică cu care centrul universitar din nordul ţării s-a impus la nivel naţional. Două idei am reţinut din comunicarea sa: numele de firme ţin de resorturi psihologice şi economice şi, respectiv, că azi obţinerea unei diplome nu mai este un impediment pentru o persoană înstărită.

                          De câte ori spun că merg la Târgu-Mureş, mă grăbesc să precizez că scopul este, din 2007, doar ştiinţific. Amalia Pavelescu, de la „Lucian Blaga“ din Sibiu, ne-a trezit interesul cu felul în care privesc antropologii durerea şi cu rolul terapeutic al limbajului. Fazakas Noémi, de la „Babeş Bolyai“ Cluj-Napoca, şi Corina Bozedean, de la „Petru Maior“, ne-au convins că actul traducerii literare este alunecos în cazul când tălmăcitorul este el însuşi scriitor. Patricia Serbac, traducătoare şi ea, ne-a atenţionat că accentul (pe prima silabă, în germana veche) este un canon greu de respectat azi. Adrian Chircu, clujean, a avut comentarii pertinente pentru toate lucrările prezentate, ca şi Luminiţa Chiorean, moderatoarea întâlnirii.

                          Ultima comunicare a fost, pentru mine, surpriza majoră: Maria-Teodora Vargan, de la „Al. I. Cuza“ Iaşi, a prezentat un fragment din teza de doctorat avându-l în centru pe Vasile Arvinte (coordonator, Al. Gafton), cu referire specială la lucrarea „Român, românesc, România“. Nu se ştia că a doua ediţie a acestei cărţi de referinţă pentru argumentarea lingvistică a identităţii naţionale a fost tipărită la Bacău, la Editura „Egal“, în 2004.

                          Duminica a XXII a după Rusalii

                          Ţelul suprem al fiecărui creştin pe pământ este mântuirea sufletului, adică dobândirea vieţii veşnice. Pilda bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr, pe care astăzi Sfânta Biserică o propune spre citire și aprofundare, tulbură viaţa noastră comodă. A trăi doar pentru avere şi a te închide în faţa săracului este una dintre cele mai periculoase ispite: aceea de a te simţi mulţumit de viața aceasta și de a rezerva toate activitățile de zi cu zi pentru plăcere și trup. Domnul Iisus ne descoperă prin această parabolă o soartă teribilă ce este rezervată celor care trăiesc în astfel de iluzii : pierderea mântuirii, a Raiului.
                          Mântuirea, după învăţătura Sfintei Evanghelii a Bisericii Ortodoxe, se dobândeşte prin păzirea poruncilor date de Dumnezeu oamenilor, cuprinse atât în decalogul Legii Vechi, cât şi în Noul Testament, numit şi Legea Harului. Orice creştin care doreşte să se mântuiască trebuie să săvârşească aceste trei condiţii: să aibă credinţa dreapta în Dumnezeu; să aibă harul Duhului Sfânt, care se dă tuturor prin cele şapte Sfinte Taine ale Bisericii: Botezul, Mirungerea, Spovedania, Sfânta Împărtăşanie, Nunta, Preoţia, Maslul şi să împlinească poruncile cuprinse în Sfânta Evanghelie. Fără aceste trei condiţii obligatorii, nu este mântuire. Una din ele dacă lipseşte, omul nu se poate mântui şi îşi pierde sufletul său, „care este mai scump decât toată lumea”.
                          Bogatul care avea de toate şi care s-a închis în el, îl pierde pe Domnul, pierde bogăţia, pierde viaţa, se pierde pe el însuşi, pierde numele, pierde tot. Săracul care nu avea nimic, stă lângă Dumnezeu, câştigă viaţa, îşi păstrează numele, câştigă tot. “Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său?” Aceste cuvinte aruncă multă lumină şi asupra celor de dinainte ducând la înţelegerea lor.
                          Ceeea ce ne atrage atenția în Evanghelia de azi este indiferența. Indiferența și ignoranța , înlocuirea spiritului crestin cu cel civic este pericolul anilor în care trăim. E una din cauzele pentru care Cuvântul pe care-l primim cu dragoste și entuziasm în Sfânta Biserică la fiecare Sfântă Liturghie rămâne neroditor în sufletele și casele noastre. Ceea ce scapă atenţiei noastre, atunci când trăim indiferenţi este faptul că în epoca secularizării, responsabilitatea mizeriei altora este şi responsabilitatea noastră. De aceea nu putem fi dezinteresaţi. Trebuie să ne asumăm responsabilităţile noastre şi să recunoaştem că există o legătură cu săracul ce ne stă alături. Dacă continuăm să fim indiferenţi, dacă continuăm, să ridicăm ziduri între noi şi ei, ne izolăm tot mai mult faţă de ceilalţi semeni ai noştri aici şi, zice parabola, chiar şi după moarte.
                          Concluzia Pildei Bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr este clară : După moarte nu se mai poate face nimic- izolarea rămâne veșnică. Dumnezeu este vizibil dar rămânem departe de El așa cum de fapt am ales în viața pământească.
                          Aceasta este durerea nesfârșită și necuprinsă a Iadului – neputința de a mai putea îndrepta ceva din răul făcut pentru a fi din nou în comuniune cu Creatorul.

                          Pr.Liviu Burlacu
                          Centrul ‘‘Izvorul Tămăduirii ”-Bacău

                          Pomenirea răposaţilor

                          În ziua de 2 noiembrie suntem invitaţi să ne aducem aminte de toţi aceia care au mers înaintea noastră cu semnul credinţei. În această zi se pomenesc toţi credincioşii răposaţi: rude, prieteni, cunoscuţi sau necunoscuţi, care parcă strigă mereu: „Aveţi milă de noi!”
                          Comemorarea tuturor credincioşilor răposaţi ne poartă, în mod logic, să medităm despre moarte. Este adevărat că moartea este şi rămâne un fapt negativ, la care natura noastră se răzvrăteşte. Cu toate acestea, Cristos a ştiut să facă din moarte un act de dăruire, de iubire, de răscumpărare, de eliberare. Acceptând în mod creştin moartea, noi o învingem pentru totdeauna.
                          Biserica învaţă că, după moartea trupului, sufletul poate subzista într-una din aceste trei ipostaze: prima este o stare de fericire totală prin vederea lui Dumnezeu în ceruri, dacă sufletul este cu desăvârşire curat; a doua este o stare de nefericire totală, cauzată de refuzul conştient dat lui Dumnezeu, stare identificată cu iadul; a treia este cea identificată cu purgatoriul, o stare tranzitorie. Sufletul aflat în această stare se ştie salvat şi, pentru că voinţa sa este de-acum conformă cu cea a lui Dumnezeu, acceptă cu bucurie purificarea necesară. Este şi o stare de suferinţă, născută din dorinţa intensă de a intra în împărăţia lui Dumnezeu, dorinţă cu atât mai dureroasă cu cât a dobândit o conştiinţă limpede asupra sfinţeniei lui Dumnezeu şi asupra gravităţii păcatelor proprii. Este şi o stare de speranţă, căci sufletul are certitudinea că va intra cândva în viziunea beatifică la care aspiră.
                          Aşadar, cei care mor în harul şi prietenia lui Dumnezeu, dar imperfect purificaţi, deşi sunt siguri de mântuirea veşnică, suferă după moarte o purificare ca să dobândească sfinţenia necesară pentru a intra în bucuria cerului. Iată de ce Biserica ne invită în luna noiembrie să ne rugăm şi să ajutăm în mod deosebit sufletele din purgatoriu. Iar aceasta să o facem din toată inima. Să nu uităm că va veni momentul în care şi noi vom dormi în cimitir sub o lespede rece care va atrage sau nu atenţia trecătorilor. Iar din acel moment, noi vom fi cei care vom aştepta ca un suflet binevoitor de pe pământ să-şi împreuneze mâinile pentru rugăciune.
                          Să-i ajutăm pe cei răposaţi prin metoda cea mai eficientă: jertfa sfintei Liturghii. Fiind vorba de meritele lui Cristos, suntem siguri că Dumnezeu ne va asculta. Un alt ajutor pentru cei răposaţi poate fi rugăciunea noastră. Când ne rugăm pentru sufletele din purgatoriu nu-i cerem lui Dumnezeu să-şi retragă sentinţa pronunţată asupra lor, nici să sufere mai puţin. Prin rugăciunea noastră cerem doar ca Dumnezeu să grăbească procesul de purificare a sufletelor, primindu-le cât mai repede în fericirea veşnică. De asemenea, la toate acestea să alăturăm şi fragilele noastre merite pe care le-am câştigat prin faptele bune.

                          Pr. Silviu-Cristian Salca, vicar la Parohia Romano-Catolică „Sf. Nicolae” Bacău