Acasă Blog Pagina 3614

PSD vrea ca banii de la fotbal sa mearga la pretul apei

    O noua scumpire a apei este iminenta in municipiul Bacau, cu un procent de circa 15-17%, in fapt o ajustare cu indicele de inflatie din ultimii trei ani. O cerere in acest sens a fost depusa de Compania Regionala de Apa (CRAB) la Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Bacau (ADIB) inca din luna mai 2014, dar pâna acum nu a fost aprobata.

    Directorul CRAB, Razvan Gaina, a anuntat ca ADIB se reuneste luna viitoare intr-o sedinta unde spera sa primeasca aprobarea. Scumpirea ar urma sa se faca in conformitate cu prevederile contractului semnat cu Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), de unde s-au obtinut fondurile pentru modernizarea retelelor de apa.

    Deputatul PSD Cosmin Necula a organizat joi o conferinta de presa pe aceasta problema si a precizat ca majorarea ar duce pretul apei de la 6,66 lei/mc, cât este in prezent, la 7,64 lei/mc. Astfel, populatia municipiului ar urma sa scoata din buzunare in plus câte 1,5 miliarde de lei/luna.

    „Nu contestam prevederile contractului cu BERD, dar punctul nostru de vedere este ca nu populatia trebuie sa suporte aceasta majorare de pret. Credem ca cea mai buna solutie este sa gasim o sursa bugetara, iar in acest sens, dorim diminuarea fondurilor alocate catre echipele de fotbal seniori, niste echipe de mercenari, sustinute prin alocari bugetare, si care nu aduc nici un beneficiu bacauanilor”, spune deputatul Necula.

    Acesta a mai precizat ca nu este impotriva sportului, dar crede ca banii de la bugetul local ar trebui sa sustina doar sportul de masa, de copii si tineret si nu echipe care nu aduc beneficii cetatenilor. Deputatul Cosmin Necula ar vrea ca rezolvarea problemei privind sustinerea cresterii de pret a apei sa se rezolve pâna la aprobarea bugetului local, aflat acum in stadiu de elaborare.

    Pescar la crâsnic

      „Nu poti sa mai intorci ce-ai invatat odata.” Experientele copilariei ramân ca-ntr-un pom impodobit de sarbatori, atârnat rasturnat. Sus sunt… poalele. Poalele ridicate duc la geneza si curatenie la râu. Crengile bogate semnificând cunostintele acumulate, intelepciunea. Vârful… primii pasi si privirea spre cer, cartea inca nescrisa a sortii. Am in fata mea un intelept cu barba sura si voce de tenor. Isi aduce aminte de copilarie, cu nostalgie si regret. Unele lucruri, bune atunci, legate de viata in strânsa comuniune cu natura, nu se mai regasesc.

      Poate de aici si dorinta de a picta pe pânza, in acuarela, trairi si locuri, peisaje si asfintituri cazute in ape. Toti ii spun Domn’ profesor. Recunoaste ca, in anumite momente de rascruce, ceva, mai presus de el, i-a influentat in bine viata. Aurel Stanciu s-a nascut si a copilarit intr-un bazin hidrografic binecuvântat, dar si urgisit anual de revarsari. In zona confluentei Jijiei cu Prutul, localitatea Prisecani. Trei frati la parinti, gospodarie cu acareturi, curte marisoara. Casele, acoperite cu stuf. Car cu boi si caruta. Munca…!? Din zori pâna-n noapte, pentru un trai mai bun.

      Aveam noroc la peste

      _DSC0413

      „Primavara erau inundatii teribile. Singurul loc unde ramânea pamânt neinundat era vatra satului. Ca o insula. Restul… cât puteai sa vezi, numai apa. Dar nu tinea mult. In doua zile, apele se retrageau si umpleau gârlele. Ce faceam noi, astia mici? La pescuit, la peste! Cu crâsnicul, cu banita. Ce undita? Instrumente din astea, mai rudimentare. Mi-amintesc odata – cu fratele meu mijlociu, Ghita – am prins un car de peste. Un car nu o caruta. Aveam si caruta. L-am trimis pe Ghita, noaptea, sa-l cheme pe tata dimineata, dar sa puna boii la car! La car, la lada, mai aveam pe laturi câte o scândura, care se punea de jur imprejur, s-o inalte. Noi ne-am dus seara. Jijia inundase si incepuse sa scada. Dar incepuse sa scada puternic. Un cetatean a venit mai repede, si, acolo unde a inundat, la Gârliceni, a inchis ruptura. Cu bete, cu pipirig, stuf. Si pâc pâc pâc…! a inceput sa pescuiasca. I-am cerut voie, «unchiule, lasa-ne si pe noi». Avea un sac plin. «Stati mai baieti si pescuiti. Nu stiu daca pot sa-l car pe asta pâna acasa.»”

      Balta de peste… pe uscat

      Stam de vorba in bucatarie. Telefonul suna des si se scuza. Am nimerit intr-un moment de pregatiri. Asteapta musafiri la o frumoasa aniversare. „Si asa… Eu dadeam cu crâsnicul intr-o parte, el intr-o parte. Nu era data sa nu ridic un peste. S-a intunecat. Si-a iesit o luna… plina! Spre miezul noptii, prindeam atâta peste, de strâga badia «mai stai, mai stai, ca-ti rupi salili». Asezam crâsnicul si nu-l lasam mai mult, ca nu-l mai puteam ridica. Eram in clasa a cincea. Ce putere sa am. Aruncam crâsnicul cu totul pe mal. Erau zeci de metri patrati in care sarea pestele. O balta de peste pe uscat. Toata noaptea. Badia a adunat intr-o parte, eu in astalalta. Era crap, lin, somn, caras, stiuca. Toate neamurile. Noi, astia mici, nu stiam atunci sa-i deosebim. La toti le spuneam… peste.” Profit de pauza altui telefon si-l intreb daca are fotografii din acea perioada. Cu el când era mic, cu familia? Costa mult un fotograf sa-ti vina in batatura. De unde fotoreportaj cu telefonul mobil, ca acum. „Putine. Le-am inclus in tema «Arta obiect», din expozitia de vineri, de la Centrul «George Apostu». Eu as numi-o asa, pentru mine, «Retrospectiva 70». Va invit s-o vedeti!” (Vernisajul astazi, ora 17.00).

      Claca la fileuri

      _DSC0416

      Nu vreau sa rup firul amintirilor. „Am ajuns acasa cu carul plin. Iti jur! Mai sarea câte unul, nici nu ma uitam. Mama mea a dat zvon la toate vecinele. Atunci mergea fenomenul cu claca, nu cu bani ca acuma. «Toate femeile cu galeti si cutite la mine!» In toata curtea mea s-au improvizat niste mese, cu scaune. Tata o adus tot ce a avut prin casa, galeti, coveti, ciubere, sa se curete pestele. Cum faceau. Nu-l curatau de solzi. Il taiau la burta, ca erau plini de icre. Nu stiau femeile ce sa faca cu ele. Galeti pline. Si-a luat fiecare acasa. Puneau cu ou la tigaie si le mâncau asa. Nu stiau sa le prepare, ca acum. Atunci am facut deosebirea intre pesti, nu numai dupa forma. Ma uitam la icre. Unele erau mai albe, altele mai rosii, altele mai inchise la culoare. Mai «mascate», mai marunte. Rotunde, ovale. In fel de fel de forme. Dupa ce a luat fiecare cât a putut duce, mama – aveam cuptor pentru placinte – baga pestele pe serii, inauntru, sa-l usuce.

      Tata a cumparat de la Cooperativa doua butoaie cu sare. Curtea mea, nu stiu cum sa explic – cum se usuca rufele pe sârma – asa stateau pestii la uscat. Era ca la cherhana. Asta-i aventura vietii mele cu pestele. Eu, mare pescar cu undita nu sunt.” E si normal sa nu mai aiba rabdare, sa stea doua ore cu lanseta, dupa un biban, pe care profesorul Stanciu il stie drept „costras”, bun la gust atât la ciorba cât si la gratar. Dupa Clasele Primare, in cinzeci si noua, da examen la Liceul de Arta, „Octav Bancila”, din Iasi. Inclinatia artistica il duce cu studiile la Cluj, apoi la Bucuresti. Aici, renumitul istoric, Dinu C. Giurascu, coordonator de lucrari, la Sectia Muzeologie, ii da nota maxima la finalizarea studiilor. Vine in Bacau, cu repartitie, in saizeci si sapte, la scoala din Letea Veche. A iesit la pensie, profesor cu toate gradele, de la Liceul de Arta „George Apostu”, Bacau. Doctoratul l-a dat, legat tot de simboluri, transmise prin arta, cu lucrarea „Poarta taraneasca, element specific al arhitecturii populare din Valea Trotusului (zona Berzunti).”

      Mâncarea dulce

      Da! Ii place sa gateasca, dupa retete mostenite sau inventate. Insa, aromele copilariei, „mâncarea dulce”, din „porcusor” (un peste cât degetul), prins cu sita, si mâncarea de urzici, ramân doar amintiri in memoria gustativa. „Tata punea ceaunul pe foc, si cât curata el morcovul, ceapa si verdeata, ma trimitea la gârla, sa-i aduc peste. Bagam crâsnicul si veneam, sa aiba timp sa-l si curete. Il acrea cu agurida – poama necoapta. Sistemul de irigatii si canale a distrus ecosistemul. Acum, acolo, nu se mai produc inundatii. Este o zona stearpa. Ii spunem «saratura». Inundatiile lasau gârlele pline cu peste si fertilizau pamântul. Terenurile unde aveam vii si cultivam harbuji, bostanariile, cum le ziceam noi, nu mai produc ca atunci. Era ca in Delta Nilului.

      _DSC0580

      Nimeni nu se plângea ca moare de foame.” Pictorul, profesorul Aurel Stanciu, a implinit pe douazeci si cinci ianuarie, saptezeci de ani. In stilul propriu, de a se implica in ceea ce face, ne face cadou o expozitie care cuprinde fix saptezeci de lucrari. La plecare, mi-a aratat subiectul artei ca obiect. Oglinda parintilor. „Alta avere nu am de acasa”. Pe oglinda veche, cu rama obosita de carii si argint maturat pe margini, ciobita intr-un colt, a lipit fotografiile tineretii. Este si colectionar de insigne. Are peste douasprezece mii. L-am lasat in bucatarie, pregatit sa prepare, bucate alese pentru invitati. Preferata lui, cum altfel, este stiuca umpluta. La multi ani, Maestre!

      Iubire totala si dincolo de moarte: Elvira Palosanu si Nicu Enea

      La o cercetare mai atenta a vietilor marilor artisti (scriitori, pictori, sculptori), vom descoperi în spatele operei lor o prezenta feminina care i-a inspirat, i-a încurajat si care a crezut în ei si în creatia lor mai presus de orice. Nu degeaba se spune ca in spatele unui barbat de succes sta o femeie puternica, iar când este dublata si de o frumoasa poveste de dragoste, nici poetii nu mai au cuvinte si rime pentru a o cânta.

      Sunt cunoscute asemenea povesti ale unor oameni celebri, unele fiind deja nemuritoare, prin pana unor artisti ai cuvântului sau ai penelului. Povesti de dragoste care transced timpului, incarcate de emotie si zbucium. Intâmplari fascinante traite de cupluri de indragostiti celebri, personaje mitologice, imparati, regi si regine, presedinti, artisti si politicieni. Daca ar fi sa luam la intâmplare doar câteva asemenea povesti am hrani curiozitatea, am rascoli prin amintiri si, cu siguranta, vom deschide din nou carti uitate prin biblioteci.

      Tristan si Isolda, Ulise si Penelopa, Mihai Eminescu si Veronica Micle, Napoleon si Josephine, Dante si Beatrice, Soliman Magnificul si Roxelana, Regina Maria si Barbu Stirbei, Ernest Hemingway si Marta Gellharn, Rodin si Camille Claudel, Eliade si Maitreyi, JF Kennedy si Marilyn Monroe ar fi doar câteva asemenea povesti, fictive sau aievea, care ne-au fascinat si au dat frâu liber imaginatiei,curiozitatii, invidiei sau respectului. Din sutele, din miile de pamânteni deveniti celebri prin dragostea lor, a sacrificiilor pe care le-au facut pentru omul iubit, ne vom opri asupra a trei femei, care au marcat viata, opera si, in unele cazuri, postumitatea barbatilor. Povesti mai putin cunoscute, din chiar orasul in care traim, ele nu au fost ecranizate, nu au fost subiecte pentru romancieri, poeti sau pictori, insa nu au trecut neobservate de istorici si critici literari.

      Dragoste statornica in casuta de lânga Obor

      O astfel de femeie exceptionala a fost Elvira, sotia pictorului bacauan Nicu Enea, unul dintre artistii plastici importanti ai României dar care, din pacate, a fost o lunga perioada, dat uitarii. Memoria sa dainuie datorita talentului care transpare din tablourile sale, dar si ca urmare a iubirii dusa pâna la sacrificiu, a stradaniei si devotamentului sotiei sale Elvira, pentru ca opera si viata omului si pictorului bacauan sa dainuie peste ani, la care s-au adaugat si alti oameni de cultura, care sunt preocupati de reconsacrarea pictorului macar în orasul sau natal. I-am aminti aici pe Iulian Antonescu, intemeietorul muzeelor din Bacau, scriitorii Viorel Savin, Doru Kalmuski, custozi ai Casei Memoriale “Nicu Enea”, Eugenia Antonescu, fost sef sectie al Muzeului din Bacau.

      5

      “Elvira”, medalie de argint la Salonul de la Paris

      Elvira Palosanu l-a cunoscut pe Nicu Enea (n. in anul 1897, in satul Arini, comuna Magiresti) la o expozitie din Bacau. Erau amândoi absolventi ai Scolii de Belle Arte din Bucuresti. Tineri, frumosi, la inceput de cariera artistica, iubirea lor fulgeratoare s-a intemeiat pe respect si recunoastere reciproca a talentului, dar mai ales pe sentimente de care sunt capabile doua fiinte cu spirite inalte. S-au casatorit în 1926, si chiar daca ii atragea mirajul Bucurestilor, tinerii îndragostiti au ramas in Bacau si s-au mutat într-o casa mica si intima, daruita de tatal Elvirei, Gheorghe Palosanu, lânga vechiul Obor. Aici fericirea lor s-a desavârsit timp de 31 de ani si tot aici, Nicu Enea si-a definitivat opera, iar marele lui talent a inceput sa fie apreciat. Nicu Enea si-a iubit sotia pâna la divinizare, marea lor iubire indepartând tabu-uri, astfel ca ea i-a fost singurul model, pentru tablourile sale. Picteaza, expune, participa la saloane locale si nationale. Anul 1935 este unul de exceptie pentru pictorul bacauan, an in care creatia sa primeste si recunoastere internationala, prin participarea la Expozitia Internationala de Pictura de la Paris, de unde se intoarce cu medalia de argint câstigata pentru tabloul Elvira – un portret al sotiei sale.

      6

      Renunta la propria cariera pentru omul iubit

      Marele lui succes – singular in pictura româneasca interbelica – l-a recomandat si promovat ca pictor al Casei Regale, ceea ce i-a adus destule necazuri, invidia unor colegi de breasla manifestându-se fatis, insa, modesti, ei si-au trait in continuare povestea de iubire (o dovedesc scrisorile aflate in arhiva si colectia Casei Memoriale “Nicu Enea”), in micuta lor casa cu etaj.
      Vin vremuri tulburi, comunistii se instaleaza la putere, iar Nicu Enea intra in malaxorul repudierilor, fiind acuzat de legaturi cu familia regala si inlaturat din viata artistica, refuzându-i-se orice aparitie publica. Traiesc din salariul de profesoara a sotiei si din banii câstigati de la o fabrica, unde executa tot felul de lucrari, sub demnitatea si talentul lui. In tot acest timp, alaturi i-a fost, cu dragoste si sacrificiu dus pâna la extrem (Elvira renunta la cariera artistica), cea care l-a iubit fara limite si conditionari, cu toate ca starea ei de sanatate devenise precara. Pictorul se stinge în anul 1960 si va fi înmormântat în Bacau, la Cimitirul Eternitatea.

      2

      Impreuna si dupa moarte

      Dupa moartea lui Nicu Enea, sotia sa Elvira se daruieste cu toata dragostea pastrarii si promovarii operei sotului sau. Primul pas il face in 1961, când îsi propune sa realizeze o expozitie retrospectiva acolo unde fusese umilit, la Bucuresti, publicul, artisti ai vremii au redescoperit un mare pictor, dar, mai ales daruirea si forta unei femei care este dispusa sa faca orice sacrificiu pentru omul pe care l-a iubit si alaturi de care a trait. Urmeaza apoi, in 1968, gestul care a uimit intreaga comunitate bacauana. Elvira Enea (cu toata impotrivirea rudelor) face o oferta de donatie (care cuprinde casa, tablourile, schitele si mobilierul pictorului) Comitetului Judetean de Cultura, acceptata în mai 1969, unde avea sa se deschida, un an mai târziu, Casa Memoriala a artistului, de pe strada, devenita “Nicu Enea”.

      Sacrificiul acestei femei de o rara frumusete sufleteasca este dus pâna la capat, astfel ca se retrage intr-o singura camaruta la parter, unde va locui pâna in 1984, indeplinind cu vocatia de artist si de sotie devotata menirea de custode si ghid, povestind celor care ii treceau pragul, ani si ani, despre pictorul, sotul si omul alaturi de care a trait cea mai frumoasa poveste de dragoste.
      Elvira Enea moare in 1988 si este inmormântata in acelasi cavou, alaturi, pentru vecie, de cel pe care l-a divinizat si respectat.

      –––––––
      Multumim doamnelor Mariana Popa, director al Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” si Camelia Cojocariu, custode al Casei memoriale “Nicu Enea”, pentru sprijinul acordat in realizarea acestui material.
      Fotografiile fac parte din colectia Casei “Nicu Enea”.

      –––––––––

      Institutiile vor fi obligate sa sterilizeze câinii din curti

        Sefii de deconcentrate s-au intâlnit, joi, in Colegiul Prefectural, pentru a discuta despre problema câinilor fara stapân, care s-au inmultit ingrozitor in Bacau din cauza interzicerii capturarii lor de catre Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA).

        Au fost prezenti si reprezentantii autoritatilor locale: Iulian Stoican, viceprimar interimar al Bacaului, si Gabriel Gritcu, directorul Directiei de Servicii Publice (DSP), care administreaza adapostul. Dr. Ioan Bâgu, DSVSA, i-a informat care sunt conditiile pe care legea le impune cu privire la adaposturi: teren de alergare, custi spatioase, examinarea clinica zilnica a tuturor câinilor etc.

        In 2014, DSVSA a constatat ca adapostul din Bacau are spatii de cazare insuficiente, neigienizate, vasele pentru hrana si apa sunt insuficiente si neigienizate, masina de transport e neautorizata etc.

        Masura? A sistat capturarea maidanezilor de pe strazi, ceea ce a dus la inmultirea lor si a atacurilor asupra bacauanilor. Dupa control, lucrurile s-au schimbat: exista sala de chirurgie moderna, sala de tratamente, masina autorizata si spatii corespunzatoare. Singura nerezolvata e problema suprapopularii.

        „In perioada septembrie-octombrie a fost o relationare foarte anevoiasa intre Primaria Bacau si DSVSA, ceea ce a determinat Institutia Prefectului sa intervina ca mediator. Acum, lucrurile au intrat in normal. Faptul ca Primaria Bacau a respectat cerintele DSVSA arata ca o buna comunicare ajuta la gasirea de solutii”, a declarat Dorian Pocovnicu, prefectul judetului.

        Adaposturi de 5 stele?

        Viceprimarul Iulian Stoican a recunoscut ca serviciul e subfinantat: „Am vazut in spatiile de cazare private conditii de 5 stele, noi insa am mers pe pretul cel mai mic. Bugetul nu ne permite sa tinem pasul cu adaposturile private”.

        El a vorbit si despre obligatiile pe care le au asociatiile: „Sper ca in 2015 sa avem o colaborare mai buna cu ONG-urile. Pâna acum, colaborarea s-a rezumat la un singur aspect, cel al reprosurilor. Rugam organizatiile de protectia animalelor sa depuna proiecte pe Legea 350 si noi le vom finanta deoarece sunt prioritare.” El a afirmat ca institutiile publice (cum ar fi Spitalul Judetean!) care au in curti maidanezi sunt obligate sa le aduca la sterilizat si vaccinat, mai ales ca aceste servicii sunt furnizate gratuit de catre Primaria Bacau.

        Dorian Pocovnicu a promis ca institutiile care au câini in curte ii vor duce la sterilizat. Gabriel Gritcu, directorul DSP, a insistat, totusi, ca singura solutie e eutanasierea, dar aceasta nu se poate aplica deocamdata din cauza vidului legislativ.

        „Alocarea bugetara pentru asigurarea de spatii de cazare pentru 3600 de câini ar depasi 10 miliarde de lei vechi”, a precizat Gritcu. El a mai adaugat ca legea prevede obligatii si pentru cetateni si ca sporul provine de pe proprietatile private. Problemele nerezolvate? ONG-urile nu fac decât sa critice, bacauanii nu adopta câini desi mor de dragul lor, cei care au câinii nu-i inregistreaza si nu-i aduc la sterilizat, chiar daca serviciul e gratuit, iar DSVSA nu-i controleaza.

        „Saptamâna viitoare, voi solicita serviciului de specialitate al Institutiei Prefectului sa elaboreze un plan, impreuna cu DSVSA si Primaria Bacau, ca in toate institutiile care au câini in curti sa se demareze actiuni de sterilizare, pentru a rezolva macar o parte din problema si pentru a fi un exemplu.”
        Dorian Pocovnicu, prefectul judetului Bacau

        Inselaciuni prin metoda „Acccidentul” la Magiresti si Ardeoani

          Metoda „Accidentul” continua sa faca victime. Doua persoane, din judetul Bacau, au fost pacalite de indivizi care s-au specializat in astfel de inselaciuni. Ion Mares (77 ani), din comuna Magiresti, fost profesor la un liceu din Moinesti, a primit un telefon de la un barbat care s-a dat drept ginerele sau.

          Cu vocea tremurânda i-a spus ca a accidentat grav un copil si trebuie sa-i trimita bani pentru a rezolva problema. Omul nu a stat prea mult pe gânduri si s-a oferit sa-i puna la dispozitie toti banii pe care-i avea, respectiv 16.000 de lei. „Cunostea toate detaliile despre familia noastra. S-a prefacut la telefon de parca era ginerele meu, apoi m-a sunat din 15 in 15 minute, de nici n-am mai gândit. Nu stiam cum sa fac sa-l ajut mai repede. Mi-a spus ca vine un baiat de incredere sa-i dau banii”, povesteste Mares.

          Dupa ce a primit indicatii pretioase, a mers la Moinesti, a scos o parte din bani de la CAR, i-a pus intr-o sacosa si i-a dat unui taximetrist, in fata spitalului. Cât timp astepta taxiul, s-a intâlnit cu doi cunoscuti, insa nu le-a spus nimic. Acum regreta, ca poate asa se gândea sa-si apeleze ginerele mai devreme si nu mai era inselat. „Eu m-am intâlnit cu el la spital si l-am vazut ca e agitat, dar mi-a spus ca are o afacere de rezolvat. A doua zi am aflat ce a patit. Daca-mi spunea poate ca nu se intâmpla”, spunea Constantin Dospinescu, un prieten al pagubitului.

          Inca o victima la Ardeoani

          A doua zi, un barbat de 72 de ani, din comuna Ardeoani, a facut aceeasi greseala. Banii pe care-i avea de inmormântare, respectiv 15.000 de lei, i-a dat tot unui taximetrist. Fusese anuntat prin telefon ca fiul sau a avut un accident. Din fericire, el si-a recuperat banii, pentru ca politistii au reusit sa-i prinda pe suspecti, care sunt cercetati in stare de libertate pentru inselaciune. Oamenii legii le recomanda bacauanilor sa nu se lase pacaliti. Daca primesc un astfel de telefon sa apeleze in primul rând ruda despre care se spune ca a avut accident, dupa care sa anunte politia pentru ca infractorii sa fie prinsi.

          „S-a organizat o actiune de prindere in flagrant a unor persoane banuite de savârsirea infractiunii de inselaciune. In comuna Filipesti, au fost depistati un barbat de 33 de ani si o femeie de 26 de ani, din judetul Neamt, care s-ar fi prezentat in Ardeoani pentru a ridica banii”
          insp. pr. Narcisa Butnaru, purt. cuv. Inspectoratul de Politie Judetean Bacau

          Jandarmii au prins un tânar care avea droguri asupra sa

            Comportamentul ciudat l-a dat de gol in fata patrulei de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi (IJJ) Bacau, care l-a oprit pentru legitimare.

            Au constatat ca este un tânar de 26 de ani, din Bacau, iar în urma controlului corporal au gasit asupra sa trei pliculete cu materie vegetala de culoare verde, sigilate si neinscriptionate, care s-au dovedit a fi droguri.

            „Jandarmii au intocmit persoanei respective actele de constatare sub aspectul susceptibil încalcarii prevederilor art. 4 din Legea 143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri”, spune lt. col. Sebastian Cretu, ofiter de relatii publice la IJJ Bacau.

            Pliculetele cu substante interzise si dosarul au fost inaintate catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul Teritorial Bacau, pentru continuarea cercetarilor.

            Se reia licitatia pentru microhidrocentrala Caralita

            Cel mai mare producator de energie electrica din România, Hidroelectrica, a anuntat o noua licitatie deschisa cu strigare pentru 20 de active, microhidrocentrale de mica putere, aflate in diferite zone din tara, beneficiare ale schemei de sprijin prin certificate verzi. Printre acestea se afla si microhidrocentrala Caralita, de pe Trotus, construita in apropierea localitatii Asau. Licitatia a fost anuntata pentru perioada 30 martie – 2 aprilie. Hidroelectrica, o companie aflata in insolventa pâna de curând, continua incercarea de a vinde active, invocând „accelerarea privatizarii in România” si Strategia energetica a României in perioada 2007 – 2020.

            Pentru microhidrocentrala Caralita, pretul de pornire al licitatiei este de peste 3,7 milioane de lei (fara TVA), asa cum a fost si la licitatia organizata acum aproape un an. Organizatorii au anuntat ca la licitatie vor fi admisi numai cei care vor mentine obiectul de activitate al microhidrocentralelor, vor respecta reglementarile specifice sectorului energetic, isi vor asuma, daca este cazul, programele de investitii pentru protectia mediului si vor prelua personalul de la aceste obiective. Vânzatorul solicita aceesul pe o perioada de cinci la aceste obiective, pentru a verifica respectarea clauzelor contractuale.

            Garantia ceruta cumparatorului este de 10% din pretul de pornire. Deschiderea plicurilor cu oferte se va face, in cazul Caralita, pe 23 martie, iar licitatia va avea loc pe 30 martie.
            Microhidrocentrala Caralita este administrata de Sucursala Bistrita a Hidroelectrica si are o putere instalata de 1.000 kW (e-proiect 4.400 MW).

            Specialistii spun ca nu toate astfel de microhidrocentrale sunt rentabile, dar se câstiga foarte bine din bonusurile acordate de guvern pentru producatorii de energie regenerabila. Oficialii Hidroelectrica precizau, in 2013, la alt termen de licitatie, ca vânzarea microhidrocentralelor este impusa de costurile de operare si mentenanta semnificativ mai mari decâ veniturile pe care le genereaza.

            Volei feminin/ Divizia A1: Mare meci mare

            Stiinta Bacau – Dinamo Bucuresti (sâmbata, ora 15.00, Sala Sporturilor)

            Invinsa cu 3-0 (16, 11, 13) de Fenerbahce Istanbul in ultimul meci jucat in grupele Ligii Campionilor, Stiinta Bacau este una din cele doua formatii clasate pe locul 4 care isi continua aventura europeana in Cupa Cev.

            Dar pâna la „dubla” cu polonezele de la Atom Trefl sopot din challenge round-ul Cupei Cev, programata pe 3 si 12 martie (primul meci acasa), Stiinta isi urmeaza seria jocurilor tari din campionat. Sâmbata, in Sala Sporturilor vine Dinamo Bucuresti, o formatie care, desi a cam dat rateuri in acest sezon, ramâne o adversara redutabila.

            „Mi-e putin teama de acest meci. Sunt ingrijorat pentru ca miercuri, la Istanbul, nu am jucat ce trebuia. Sper ca sâmbata, contra lui Dinamo, lucrurile sa stea altfel. Oricum, ne asteapta o partida dificila”, a precizat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care conteaza pe lotul complet la disputa cu rivala bucuresteana. In tur, Stiinta s-a impus cu 3-1, la capatul unui meci in care evolutia excelenta a fostei dinamoviste Ioana Baciu l-a facut pe finantatorul vice-campioanei, Marian Stefan sa se faca si mai mic decât e in realitate. Iar „Piticul” poate sa se micsoreze in continuare; speram ca Stiinta sa aiba grija de asta!

            Programul complet al etapei a 14-a (31 ianuarie): Stiinta – Dinamo, SCM U Craiova – CSM Lugoj, U Cluj – CSM Bucuresti, Medicina Tg. Mures – CSM Satu Mare, CSM Târgoviste – Unic Piatra Neamt. Partida Alba Blaj- Penicilina s-a jucat in devans, pe 26 ianuarie, gazdele câstigând cu 3-0.

            1 Volei Alba Blaj 14 11 3 36-10 34p.
            2 Stiinta Bacau 13 11 2 35-10 33p.
            3 CSM Bucuresti 13 11 2 34-10 31p.
            4 Dinamo Bucuresti 13 10 3 32-12 29p.
            5 CSM Târgoviste 13 10 3 33-16 29p.
            6 Medicina 13 7 6 26-25 21p.
            7 CSM Satu Mare 13 4 9 17-30 13p.
            8 CSM Lugoj 13 4 9 14-29 13p.
            9 Penicilina Iasi 14 4 10 16-33 12p.
            10 SCM U Craiova 13 2 11 15-35 8p.
            11 Unic P. Neamt 13 3 10 13-34 8p.
            12 U Cluj 13 2 11 9-36 6p.

            Handbal juniori: Cantonament la Târgu-Secuiesc

            Handbalistii juniori 4 ai CSS Bacau au plecat, joi, intr-un stagiu de pregatire de sase zile la Târgu-Secuiesc. „Este cel de-al saselea cantonament pe care aceasta echipa, alcatuita din copii nascuti in 2001, 2002 si 2003, il efectueaza in ultimii trei ani”, a declarat antrenorul gruparii, prof. Marius Capusa, care isi pregateste elevii pentru Campionatul National al juniorilor 4.

            In acest sens, echipa si-a reluat antrenamentele in devans, participând in luna decembrie la un turneu de jocuri-test la Botosani.

            „Au fost cinci meciuri care ne-au calit, având in vedere ca am intâlnit echipe mai mari ca vârsta”, a precizat Marius Capusa, care a deplasat la Târgu – Secuiesc urmatorul lot de jucatori: Stefan Tudor, Florin Badica, Denis Dârlau, George Dinu, Eduard Romanet, Cristi Andor, Daniel Irimia, Adrian Ciobanu, Vlad Baisan, Tudor Chifane, Tibi Chereches, Cosmin Nedelcu si Marius Bodolica. Lipsesc, din ratiuni medicale sau personale, Vlad Tirisca, Rares Uricaru, Alex Gheorghiu, Valentin Parus si Mihai Turcu.

            „Marea majoritate a componentilor sunt elevi la Scoala «Mihai Dragan», condusa de doamna director adjunct Mihaela Florea, care ne acorda un sprijin substantial in desfasurarea activitatii handbalistice”, a completat Marius Capusa.

            Bricolaje / Despre crize şi revanşe

            Carmen Mihalache
            Carmen Mihalache

            Sunt deja câţiva ani de când cuvântul criză este la ordinea zilei, aşa că m-am plictisit de moarte să-l tot aud. Ceea ce explică de ce sunt interesată de alt gen de mesaje, care te încurajează, te inspiră, te fac să mergi mai departe. Cum este, de pildă, cel al unui laureat al Premiului Nobel, Eric Betzic, care a spus despre el că este un pesimist înnăscut, dar că a văzut în fiecare piedică o problemă ce trebuie rezolvată, credinţa lui fiind aceea că „fiecare obstacol, fiecare problemă ascund o oportunitate”.

            Si eu sunt convinsă de acest lucru, admirându-i mereu pe oamenii care au gustul obstacolului, înverşunându-se să-l depăşească. Depăşindu-se pe ei înşişi, învingându-şi limitele.
            Iar feminismul meu, unul cumpănit, de altfel, şi nu agitatoric agresiv, a mai avut un prilej de jubilare când am aflat că a sporit numărul celor care cred că femeile sunt mai eficiente pe timp de criză, din postura de şefe. Se spune că ele iau cele mai juste măsuri în acest caz, decizii raţionale, bine gândite, evitând riscurile majore. Nu sunt impulsive şi orgolioase ca bărbaţii, n-o fac pe grozavele, nu se aventurează în necunoscut. Atfel se explică de ce, la ora actuală, femeile ocupă posturi de primă importanţă în multe state din lume. Si culmea este că s-au înmulţit şi bărbaţii cărora le place să aibe drept şefi femei, aşa zic nişte sondaje.

            E bine că s-a mai schimbat ceva din mentalitatea unor domni, fiindcă n-am suportat niciodată misoginii, suspectându-i de serioase tare, de insuficienţă intelectuală, micime sufletească şi alte neajunsuri, unele de natură psihică, sexuală, etc. În fine, nu i-am avut vreodată la inimă nici pe indivizii resentimentari, ranchiunoşi, răzbunători, deşi se zice despre răzbunare că e foarte dulce şi că e comună tuturor oamenilor. Iar femeile sunt forte, de neîntrecut la acest capitol ( chestiune de la care eu mă sustrag însă), probă recentă fiind cartea fostei partenere oficiale a preşedintelui Franţei.

            Valérie Trierweiler a scris „Mulţumesc pentru acest moment”, în care descrie lunile petrecute la Palatul Elysée alături de François Hollande, iubirea lor, provocând un scandal imens în Franţa, pentru că spune unor lucruri (neplăcute, desigur) pe nume. Dezvăluirile ei incendiare au făcut materia unui best-seller, jurnalista devenind milionară în urma unor vânzări record. Iar averea ei va spori şi mai mult, pentru că una dintre prietenele ei, producătoarea de film Säida Jaward, s-a hotărât să–i ecranizeze cartea.

            Din femeia umilită, părăsită, iată cum, depăşind o profundă criză, a ieşit o învingătoare, şi moral, şi pecuniar. Dublă lovitură! Formidabilă revanşă! Asta mi-a amintit despre o carte din colecţia Râsul lumii (de la Humanitas), cu titlul „Suntem chit!” de Claire Gillman, care tratează tema răzbunării foarte serios, urmărind nişte tipologii anume. Sub titlul de glumă sau depinde cum vreţi să o luaţi (e posibil să procedaţi în mod practic şi să vă inspiraţi din paginile cărţii), autoarea publică 300 de reţete ale răzbunării în cele mai variate moduri şi diferite situaţii.

            Cum apucasem să vă mai zic, de departe femeile au asul în mânecă şi sunt mari meştere în această artă. Mai ales când este vorba despre istorii sentimentale (care cunosc şi ele diferite obstacole şi traversează crize), e cât se poate de valabil vechiul dicton: „iadul nu are furia unei femei sfidate”.

            Dincolo de mastile oficiale

            Ronald Kessler, americanul care a lucrat zeci de ani in Serviciul de Paza si Protectie al Presedintelui S.U.A, a devenit un autor foarte curtat de editori (inclusiv de catre cei din România). In „In the President’s Secret Service” (,,În Serviciul Secret al Presedintelui”) ne prezinta detalii despre viata mai multor cupluri prezidentiale, dar face trimitere si la doi vicepresedinti. Unele destainuiri sun putin stânjenitoare pentru liderii de la Casa Alba…

            John Kennedy este descris ca un ,,crai” incorigibil. Jacqueline Kennedy avea grija ca bucatarii sa recupereze vinul ramas de la dineurile oficiale, amesteca resturile acestea cu vin proaspat si destina… compozitia urmatorului dineu oficial. Daca v-ati nimerit la una dintre aceste ocazii fetive, ati avut sansa de a vedea ce inseamna reciclarea alcoolica.

            Lyndon Johnson era un altfel de ,,crai”. Ca si John Kennedy, ordonase instalarea de dispozitive speciale care il alertau daca sotia era prin preajma atunci când… El transformase Casa Alba intr-un fel de harem neoficial, spre deosebire de John Kennedy, care era mai discret. Prima doamna, Ladybird Johnson, mima faptul ca habar nu are despre ce-i vorba sau pur si simplu că era ea, naiva.

            Richard Nixon este descris ca un ciudat; era aproape paranoic, in unele situatii. In relatia cu familia era un fel de pustnic. Doamna Patricia Nixon era calma, linistita, curtenitoare.

            Gerald Ford avea simtul umorului si privea cu respect Serviciul Secret. Pacatuia insa in relatia cu alcoolul. A participat si la o intâlnirie unui grup de ,,reabilitare”.

            Jimmy Carter era omul… mastilor. In public afisa o imagine exemplara, dar in intimitate… Isi cara singur valiza cu bagaje, dar aceasta era goala… Si-a creat o imagine de pios si adversar al alcoolului, dar familia sa era, in realitate, opusul acestei imagini oficiale. Serviciul Secret nu s-a bucurat de respectul sau.

            Ronald Reagan, un tip moral, avea, probabil, ceva din fibra acelui cowboy pe care-l jucase in filme de mâna a doua. Intrebat de catre unul de agentii de paza de ce are asupra sa un pistol ascuns la sold, a raspuns: „Pentru ca atunci când baietii nu se descurca singuri, sa îi pot ajuta.” Când s-a întâlnit cu Gorbaciov, avea un pistol în geanta sa oficiala. Familia Reagan bea vin doar la cocteiluri de stat si ocazii speciale.

            George Bush-senior si Barbara Bush au fost un cuplu respectuos, grijuliu. Este de pomina atitudinea lor fata de agentii de paza. Când Barbara Bush i-a oferit unui agent de paza infrigurat o caciula, acesta a refuzat, dar ea a replicat: „Fiule, nu te pune cu prima doamna. Pune caciula pe cap”. Prima Doamna gestiona treburile familiei.

            Bill Clinton are, in viziunea autorului, un portret de hipersexual, este nedemn de incredere. Hillary Clinton apare ca o falsa eroina… TV. În culise, manifesta un dispret nedisimulat pentru militari si pentru cei din Serviciul Secret, considerându-i niste slugi care erau obligate s-o serveasca.

            Vicepresedintele Al Gore este prezentat ca un individ care manifesta dispret fata de Serviciul Secret. A fost auzit pe când ii spunea fiului sau, care nu iubea prea mult scoala, ca trebuie sa învete mai mult, pentru ca altfel va ajunge precum cei din Serviciul Secret.

            George Bush-junior, ocrotitor, respectuos, era indragit de Serviciul Secret. Se crede ca doamna Laura Bush a fost cea mai indragita dintre primele doamne. Cel putin de Serviciul Secret.

            Barack Obama apare in „In the President’s Secret Service” altfel decât cel pe care il cunoastem oficial: isteric, egoist, viclean, prefacut. Nu-i respecta prea mult pe militari, nu-i are la inima pe cei din Serviciul Secret. Doamna Michelle Obama – alta surpriza– chiar i-ar uri pe militari si-i priveste ca pe niste slugi pe cei din Serviciul Secret. Mai sunt si alte vorbe grele aruncate in cârca amândurora.

            Astept cu nerabdare ca un Ronald Kessler… mioritic sa ne spuna ce se ascunde sub mastile oficiale numite Iliescu, Constantinescu, Basescu, Iohannis…

            „Loteria bonurilor fiscale”, cu extrageri lunare

            Dupa un model deja implementat in Slovacia, Malta si Portugalia, Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) vrea sa initieze, din acest an, campania „Loteria bonurilor fiscale”, actiune prin care incearca sa atraga populatia in lupta impotriva micii evaziuni si reducerea economiei subterane.

            Pentru aceasta, Ministerul Finantelor Publice urmeaza sa infiinteze un sistem informatic, în care persoanele care detin bonuri fiscale vor introduce o serie de informatii cuprinse în bonurile fiscale, în vederea obtinerii dreptului de a participa la o tragere la sorti lunara cu premii în bani. Prin urmare, orice persoana majora care va putea dovedi ca a facut o achizitie, cerând bonul fiscal, va putea participa la loteria Finantelor, in cadrul careia poate câstiga unul dintre premiile cu o valoare totala de 10 milioane de lei.

            „Ministerul Finantelor Publice intentioneaza organizarea Loteriei Bonurilor Fiscale începând cu 13 aprilie 2015 (a doua zi de Paste), când se va programa prima extragere ocazionala, având un fond de premiere de 1 milion lei.”
            Adrian Anghel, purtator de cuvânt Administrata Judeteana a Finantelor publice Bacau

            Valoarea câstigatoare aferenta unui bon va rezulta prin împartirea fondului de premiere la numarul bonurilor fiscale câstigatoare revendicate în termen. La extragerile lunare vor fi acordate 160 de premii egale, câte 20 pentru fiecare regiune fiscala a ANAF. Valoarea preconizata a fiecarui premiu va fi de 1.200 de lei. Loteria va fi organizata lunar, în prima duminica dupa data de 15 a fiecarei luni, pentru luna anterioara, dar va putea fi organizata si ocazional, dupa minimum 15 zile de la sfârsitul intervalului calendaristic participant la Loterie.

            Practic, tombola va consta în extragerea aleatorie de numere, respectiv un numar cuprins în intervalul dintre 1 si 999 inclusiv, reprezentând valoarea totala a bonului fiscal fara subdiviziunile leului, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, si o data calendaristica reprezentând ziua emiterii bonului fiscal, aferenta lunii sau intervalului calendaristic, dupa caz, pentru care este organizata Loteria, în vederea acordarii de premii în bani. Prima extragere lunara va fi în luna iulie 2015.

            Premiile vor fi revendicate în termen de maximum 30 de zile de la data extragerii, in baza bonului fiscal depus la orice unitate teritoriala a ANAF, alaturi de copia actului de identitate sau a pasaportului titularului bonului si de o declaratie al carei model va fi aprobat prin ordin al ministrului Finantelor, pâna la 30 aprilie 2015.

            Premiile vor fi virate de catre Ministerul Finantelor în cont bancar deschis la o institutie de credit din România pe numele câstigatorului.
            Legislatia fiscala actuala obliga cumparatorii sa ceara bonul fiscal. În plus, în toate magazinele sunt afise care le amintesc de aceasta îndatorire. Legea prevede amenzi pentru cei ce sunt prinsi fara bon fiscal la iesirea din magazin.

            Radu Beligan si… watii sai

            Cel ce doreste sa revada un interviu de zile mari cu îndragitul actor, realizat de Eugenia Voda pentru emisiunea „Profesionistii“ de la TVR 1, are la îndemâna internetul. Va descoperi aici înregistrarea din 16 decembrie 2012 si va decupa – daca este interesat de soarta limbii române – o secventa edificatoare pentru „competentele“ unor jurnalisti.

            Povesteste Radu Beligan cum a primit vizita unei tinere gazetare, de la care primise un pachet de întrebari, între care una începea cu *Vati (pronume A verb auxiliar) scris într-un cuvânt. E usor de ghicit comentariul actorului crescut în climatul rigorii din scoala interbelica. Fiind vorba de o transa sonora, e posibil totusi ca unii telespectatori sa se gândeasca la pluralul de la watt (unitate de masura a puterii, cunoscuta între nefizicieni ca însemn pentru capacitatea corpurilor de iluminat), cu aceeasi rezonanta, svatįt, dar cu alta reprezentare literala: wati.

            O studenta, Mihaela P., care si-a sustinut lectia finala (26 ian. a.c.) cu clasa a VI-a C de la Scoala Gimnaziala „Al. I. Cuza“ din Bacau, a avut buna idee sa le ceara elevilor prelucrarea completa a secventei respective: vizionarea interviului, extragerea fragmentului, rescrierea corecta a formei si asezarea într-un context adecvat. Totul facea parte din transferul extern, ultima dintre cele zece verigi ale unei lectii moderne. Adecvarea merge mai departe: Radu Beligan a fost elevul acestei scoli, iar practicanta a deschis lectia cu prezentarea revistei „Mugur alb“, din 1984 si 1989 si din ultimii doi ani. Aici este publicat salutul artistului – pe atunci, directorul Teatrului National „I. L. Caragiale“ din Capitala -, autor al sintagmei „starea de elev“, ca traire ce l-a urmarit toata viata.

            Si profesorul e un actor, împrumutând de la acesta strategii pentru a capta si, mai ales, a mentine atentia publicului, dar si pentru a demonstra seriozitatea intrarii într-un rol. Practica pedagogica este forma suprema de validare a competentelor profesionale ale unui tânar, o chintesenta a achizitiilor si deprinderilor intelectuale cu care un filolog – în cazul de fata – îsi sustine examenul de diploma. Daca mentorii îsi fac datoria formal, „rasplatindu-i“ cu zece pe linie, viitorii profesori vor avea garantia ca nu mai este nimic – dar absolut nimic – de învatat.

            În numarul dublu 9-10/2013 al revistei „Viata româneasca“, este relatat un episod trist din istoria recenta a învatamântului superior, redactat într-o nota de ironie groasa: „Alocutorul evoca un moment de la practica pedagogica în care colegul cu bagheta încurcase genurile substantivului la o aplicatie în fata elevilor“, acestia „ramânând cracanati la o ignoranta atât de crianta si gasind pe loc o metafora potrivita: tufa de Venetia, pentru viitorul profesorului. Aceasta face ca „sintagma «bine pregatit profesional» sa se întoarca împotriva profului daca ea nu are o acoperire reala“, pentru „ca cel mai gretos lucru pentru el e sa ajunga a fi urecheat de elevi“ (pp. 240-241). În continuare, semnatarul rândurilor, Ion Oltean, descrie cazul ortogramei „i-am luat un cadou“, pe care o profesoara a prezentat-o ca fiind alcatuita din pronumele i si auxiliarul verbului „a fi“ (în loc de „a avea“). Fara comentarii!

            Unde ne distram in week-end

            Sfârsitul de saptamâna debuteaza cum nu se poate mai bine pentru amatorii de petreceri, cu un super concert Andra. Evenimentul are loc vineri de la ora 19.00 la Hello Shopping Park si este intitulat „Hello Bacau!” Seara de vineri mai aduce bacauanilor, de la ora 21.00 petrecerea „Joy Ride” din The Stage, iar de la ora 22.00, „Star” si karaoke cu Razvan (trupa Feelings) si Cristina in Valhalla si „Party & Karaoke” in Club 33. Tot vineri seara au loc si „Seara Româneasca” cu formatiile Artis si Revelance in Police Pub, dar si „Party & Karaoke” in Club 33. Caravana petrecerilor de week-end continua si sâmbata seara cu concertul „Luni la Teatru”, de la ora 21.00 in Pub S4, „Fireball party” de la ora 22.00 in Valhalla si „Saturday party” cu MC Gabi si DJ NDR in Club 33. Petrecerea de final de week-end o consemnam duminica, de la ora 20.00, in The Stage, unde va concerta Pavel Stratan.

            Ce se joaca duminica la teatru

            Iubitorii de teatru sunt invitati duminica, 1 februarie, de catre actorii Teatrului „Bacovia” la vizionarea a doua spectacole care au fost jucate pe scenele mai multor festivaluri, obtinând premii sau nominalizari.

            Sectia de Animatie propune celor mici, de la ora 11.00, „Aladin”, o adaptare dupa cunoscutul basm arab din „O mie si una de nopti”, pus in scena de regizorul bacauan Gheorghe Balint. Spectacolul „Aladin” a obtinut in anul 2014 Premiul „Pentru complexitatea imaginii si interpretarii scenice”, la cea de-a VIII-a editie a Festivalului International al Teatrului de Papusi „Sub caciula lui Guguta” de la Chisinau. Din distributie fac parte actorii Tiberiu Gabor Bitere, Adina Iftimie, Alina Neagu, Laurentiu Budau, Marian Puiu Gheorghiu, Andreea Sandu si Mihai Chihaia.

            De la ora 18.00, este programat spectacolul „Calin (povestea moderna)”, un proiect inedit semnat de regizorul Horia Suru, având-o in distributie pe actrita Eliza Noemi Judeu, care il va avea alaturi, la pian, pe fiul sau Calin Theodor Curucli, elev al Colegiului National de Arta „George Apostu”. Pentru rolul din acest spectacol, Eliza Noemi Judeu a fost nominalizata in 2014 la „Premiul pentru cea mai buna actrita” la cea de-a II-a editie a Festivalului International de Teatru de la Oradea. De asemenea, spectacolul a fost selectat si pentru cea de-a XXI-a editie a Festivalului International de Teatru „Atelier”, organizat la Sfântu Gheorghe. „Calin (povestea moderna)” este un spectacol inspirat din „Wunschkonzert”, de Franz Xaver Kroetz, si din „Calin (file de poveste)”, de Mihai Eminescu. Dramaturgia este semnata de Hannah Wolf si Horia Suru.

            „Ca si spectacol, a fost un vis de-al meu si ma bucur ca s-a realizat. Este spectacolul sufletului meu. Una din dorintele mele a fost sa nu spun niciun cuvânt pe scena. Nu mai cred in cuvinte. «Calin (povestea moderna)» este un spectacol mut si este povestea unei femei singure. Tacerea e uneori linistitoare iar alteori te duce te duce la un act extrem, cum este si cazul personajului din piesa. Orice femeie de pe lumea asta se poate regasi in acest personaj. Contrar finalului spectacolului, mesajul acestuia este o invitatie la viata.”
            Eliza Noemi Judeu, actrita la Teatrul Municipal „Bacovia”

            Personalitati politice britanice si franceze, in vizita la Colegiul National „Ferdinand I”

              Intre realizarile cele mai semnificative si durabile ale românilor, in secolul al XIX-lea, crearea statului national român modern se inscrie in primul plan. In mod special, perioada pregatirii, realizarii si consolidarii Unirii din 1859 a suscitat interesul opiniei publice românesti, in primul rând, dar si cel al opiniei publice europene. Infaptuirea României este studiul unei experiente de politica internationala. Efortul natiunii române (elite politice, dar si masele populare) de a pune „concertul european” in fata „faptului implinit”, intr-o epoca numita „secolul nationalitatilor”, apare concretizat in actul din 24 ianuarie 1859, dubla alegere, ca domn al românilor, a colonelului Alexandru Ioan Cuza.

              Colegiul National „Ferdinand I” continua seria manifestarilor cu cararcter cultural-stiintific dedicate sarbatoririi evenimentelor istorice nationale si internationale, propunând abordarea tematica a unirii Principatelor Române, intr-o maniera inedita, desprinsa de streotipuri. Parte integranta a unui proiect judetean, „Mândru ca sunt român”, in colaborare cu licee si scoli generale bacauane, activitatea a fost realizata de elevii de liceu, coordonati de prof dr. de istorie Nicoleta Zarnescu, in colaborare cu cadrele didactice ale catedrelor de limba engleza si limba franceza (prof. Bardatu Nicoleta, Grozav Nicoleta, Laslau Gabriela, Frânculescu Cristina, Stanciu Florentina, Diaconu Cosmina). 12 elevi (Ochiana Cristian, Petrea Felicia, Balas Teodora, Nechita Elena, Todirascu Cosmin, Laslau Andrei, Baraboi Ioana, Popovici Anca, Oprea Ana, Diaconita Ioana, Curpanaru Armand, Marian Leonard) au reintrodus publicul din amfiteatrul liceului in atmosfera diplomatica a anilor 1856-1859, prin jocuri de rol, interpretate in cele doua limbi. Ei au reprezentat consuli, ambasadori, ministri de externe, imparati, scriitori, ai celor doua mari puteri ale vremii, Franta si Marea Britanie.

              Devenita, prin implicatiile internationale ce le presupunea, o problema de interes european, unirea românilor intr-un singur stat a fost privita de catre cele 7 mari puteri in chip diferentiat; in functie de propriile teluri politice, unele au sprijinit-o – cu sau fara rezerve, altele s-au impotrivit, incercând, fara succes, sa o zadarniceasca. Cele mai influente state ale vremii, Marea Britanie si Franta, s-au situat, initial, pe pozitii divergente. Marea Britanie, având de aparat interese economice si politice la Dunare si strâmtorile Bosfor si Dardanele, a avut cea mai oscilanta pozitie, devenind, prin compromisuri diplomatice, un sustinator al unirii. Un aspect mai putin dezbatut in marcarea acestor evenimente este rolul si pozitia imbratisata de personalitatile politice externe, care au avut contact cu realitatea româneasca a perioadei.

              Rolul acestora a ramas mai mult in umbra, desi corespondenta diplomatica ce o intretineau cu Parisul, Londra si Constantinopol, constituie o importanta sursa de inspiratie si documentare istorica. Elevii colegiului, in urma cercetarii materialelor editate, au sintetizat si au expus opiniile acestora. Relevante sunt rapoartele agentilor consulari britanici de la Iasi si Bucuresti, referitoare la impresia favorabila despre Cuza: „nu este un om de opinii extreme”, „are calitati care il situeaza deasupra oricarui alt candidat de pe lista. Reputatia sa este aceea a unui om cinstit si sincer, cu o judecata buna si cu fermitate de caracter”.

              prof. dr Nicoleta Zarnescu, Colegiul National „Ferdinand I”

              Gala STAR, la editia a X-a

              Teatrul Municipal „Bacovia” din Bacau organizeaza, în perioada 24 -28 aprilie 2015, cea de-a zecea editie a Galei STAR, un festival-concurs international care se adreseaza artistilor cu posibilitati de expresie deosebite, valorificate în toate formele de spectacol de tip one-man-show: teatru, teatru – dans, teatru de animatie, teatru – circ, pantomima, stand-up comedy s.a.m.d. Competitia este deschisa interpretilor din România sau din strainatate si îsi propune sa stimuleze interesul publicului pentru recital, ca forma autonoma de spectacol, si al artistilor pentru spectacolul individual si de autor – ca formula ce poate pune în valoare potentialul creatorilor de spectacol.

              Gala STAR are caracter competitiv. Un juriu format din profesionisti ai teatrului national sau international va desemna câstigatorii dintre cele mai valoroase recitaluri înscrise în competitie, acordând: Marele Premiu si Trofeul Galei STAR, Premiul pentru cel mai bun one man show, Premiul pentru cel mai bun one woman show.

              La acestea se adauga Premiul onorific “Stefan Iordache”, acordat de elevi din liceele municipiului Bacau, si Premiul actorilor din Teatrul Municipal “Bacovia”. În competitie pot intra productii românesti si straine, cu o durata cuprinsa între 40 si 80 minute. Data limita de primire a propunerilor este 15 februarie 2015 (data postei).

              Cei interesati trebuie sa trimita: DVD cu înregistrarea productiei propuse (mentionându-se durata recitalului), fotografie portret si fotografie din spectacol (format JPG); CV si prezentarea teatrului/companiei (daca este cazul), date tehnice; Sinopsis, pe adresa: Gala STAR 2015, Teatrul Municipal „Bacovia“, str. Iernii, nr. 7, Bacau, cod postal 600050, judetul Bacau.

              Rezultatul selectiei va fi anuntat pâna la data de 28 februarie 2015. Pentru cea de-a II-a editie a Concursului de Dramaturgie – Monodrama, sectiune competitionala a festivalului, initiata în anul 2014, înscrierile se primesc pâna la data de 1 martie 2015, rezultatele urmând a fi comunicate în ziua de 31 martie 2015. Relatii suplimentare se pot obtine si la telefonul 0735 521 591.

              Dependenti de bani

              Sunt constient ca pot parea cel putin nemilos, daca nu cumva chiar mai rau, pentru ca as vrea sa va vorbesc, astazi, in prag de week-end, despre bani. Dar eu ma vad nevoit, chiar imboldit de o anume realitate, sa vorbesc nu de câti bani am avea nevoie sa ne facem doua-trei zile frumoase pe undeva pe la munte, ci de cât de inrobiti am ajuns de ceea ce unii numesc „ochiul dracului” sau, cum scria cineva, „de cel care promite, nerusinat si ostentativ, orice placere lumeasca”. Pentru ca banii multi si mai ales câstigati prea usor chiar daca nu aduc fericirea o intretin. Unii nu stiu ce sa mai faca in asemenea situatii si recurg la sporturi extreme ori se dedau placerilor vinovate, ceea ce l-a determinat pe fondatorul Miscarii Gnostice Universale, Samael Aun Weor, sa creada ca „adulterul este mai frecvent decât spalatul pe mâini”. Doamne, ce poate face banul din om!

              Nu vreau sa ajungem la paliere atât de jos, ci vreau sa nu trec cu vederea ca traim vremuri pe care le-am visat vreo douazeci de ani, adica sa ajungem sa vedem ce li se intâmpla unora dintre concetatenii sau chiar concitadinii nostri din cauza banului. Despre unii si despre altii dintre ei vorbeam, ca si inainte de 1990, pe la colturi, dar si prin piata publica, insa fara nominalizari, fara o atitudine transanta, fara sa ne punem rau cu … dracul. Ne-am multumit cu intrebari si raspunsuri de genul „De unde au unii si altii atâtia bani? Pai, de unde? Nu e clar? Au furat! Fabrici, ogoare, paduri, bogatiile solului si subsolului.”

              Acum, de o vreme incoace, stam si ne crucim cum cad pe rând popicele falnice de alta data. Zangane catusele pe mâini, locurile de detentie au inceput sa se cam umple, iar noi, vulgul, iar comentam: da, e firesc, trebuia sa li se infunde odata si odata! Ca si cum noi nu am fi fost, pâna acum, pe lânga ei, printre ei.

              Dar, n-am facut nimic. Nu cumva pentru ca daca am fi fost in locul „unora sau altora” altfel am fi vazut situatia? Nu cumva pentru ca, poate, multi dintre noi chiar i-am ajutat pe „unii si pe altii” sa se imbogateasca. Sa fie, patima pentru bani, robia banului, draga numai unora sau altora? Sau tuturor?

              Evident, nu suntem un popor de infractori. Nu suntem un popor de lasi. Dar ceva din toate câte le observam acum la altii parca nu ne este chiar strain. Vorba filosofului: nimic din ce este omenesc nu-mi este strain! Vremurile ne fac, parca, prea dependenti de bani.

              „Teroristii” minori din Franta

              Un elev de clasa a doua de la o scoala din Nisa a fost chemat la comisariatul de politie pentru a fi audiat sub acuzatia de „apologie a terorismului”, dupa ce a refuzat sa pastreze un moment de reculegere in memoria caricaturistilor ucisi in atentatul de la revista Charlie Hebdo.

              Copilul de opt ani a fost reclamat de directorul scolii si ca ar fi cerut sa se pastreze un moment de reculegere pentru teroristii ucisi de fortele speciale franceze.

              Cazul nu este singular; in ciuda faptului ca 3,7 milioane de parizieni au marsaluit in frunte cu presedintele Republicii pentru a apara dreptul la libera exprimare, zeci de persoane au fost arestate pentru ca au scris pe retelele sociale ca ei se simt Charlie, ci, mai degraba, Coulibaly, dupa numele unuia dintre presupusii asasini de la sediul revistei.

              Se relateaza ca pentru delictul de „apologie a terorismului” au si fost pronuntate condamnari la inchisoare cu executare de catre tribunale penale cu judecare rapida, inovatie in materie de justitie care ar face invidios sistemul juridic comunist, care avea, totusi, nevoie de o perioada mai mare de timp pentru a-i condamna pe dusmanii regimului.

              Tot la Nisa, un adolescent de 16 ani a fost arestat pentru ca a publicat o caricatura pe Facebook.

              Caricatura era o parodiere a uneia din copertile revistei Charlie Hebdo, care infatisa un musulman ucis dupa ce a incercat sa se apere de gloante cu un Coran.

              „Rahat, asta n-a oprit gloantele”, suna explicatia caricaturii. Parodia publicata de elevul de 16 ani infatisa unul din caricaturistii Charlie Hebdo ucis dupa ce incercase sa se apere de gloante cu revista. Explicatia era aceeasi.

              Politia a considerat ca prin publicarea caricaturii, adolescentul facea apologia terorismului si l-a arestat.

              Nume noi in Consiliile de Administratie ale institutiilor judetene

                O asociatie si doua dintre institutiile subordonate Consiliului Judetean (CJ) aveau Consiliul de Administratie (CA) incomplet. Alesii, reuniti in sedinta ordinara joi, au facut propuneri si i-au votat pe inlocuitori.

                La Spitalul Judetean de Urgenta (SJU), in CA erau libere doua locuri, ca urmare a trecerii la cele vesnice a dr. Mihai Ichim si a demisiei lui Costel Ceocea. Centrul Scolar de Educatie Incluziva (CSEI) nr. 2 Comanesti avea un post liber in CA, urmare a incetarii mandatului de consilier judetean a lui Codrut Enache.

                Si in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „Zona Metropolitana Bacau”, CJ avea un reprezentatnt mai putin dupa decesul lui Mihai Ichim. Pentru SJU Bacau s-a facut doar o propunere deoarece unul din cei doi consilieri trebuia sa fie economist.

                E vorba de dr. Carmen Mârtz (foto), PNL, care nu a obtinut suficiente voturi, deci in CA al spitalului sunt tot doua locuri vacante. Pentru CSEI Comanesti a fost propus Vasile Manolache, care este din Comanesti, iar la ADI Zona Metropolitana, Gabriel Gritcu, ambii fiind votati de colegi.

                Sanse de ninsoare, duminica

                  Week-endul acesta aduce si vreme calduta, dar ne si aminteste ca inca e iarna. Vineri, cerul va fi predominant noros, cu temperaturi maxime ce vor urca pâna la 6 grade si minime de circa 4 grade.

                  Sâmbata va fi mai bine, cu maxime de 9 grade, dar minimele vor cobori spre zero grade.

                  In aceeasi zi, cerul va fi noros in intregime, iar vântul va prinde puteri. Duminica, cerul va fi noros si ne putem astepta la ninsori slabe cantitativ.

                  Temperatura maxima va urca pâna la 6 grade, iar minimele vor cobori pâna la limita inghetului.

                  ULTIMELE ȘTIRI