miercuri, 14 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 3173

Se implinesc trei ani de la catastrofa aviatica din comuna Beresti – Bistrita

    Pe 7 martie, militarii Bazei 95 Aeriana “Erou capitan aviator Alexandru Serbanescu” ii vor comemora pe camarazii pierduti in catastrofa aviatica produsa in urma cu trei ani, in comuna Beresti Bistrita. Atunci, un elicopter s-a prabusit in timpul unui exercitiu si trei persoane au murit.

    In memoria militarilor care si-au pierdut viata in acest accident, la monumentul ridicat in cinstea lor, in comuna Beresti – Bistrita, se va tine o ceremonie militara.

    La eveniment vor participa reprezentantii garnizoanei Bacau, autoritati locale si membrii familiilor celor decedati.

    Foduri pentru liceenii olimpici, colectate la „Balul Primaverii” Inner Wheel

      Organizatia feminina de voluntariat Inner Whell Bacau a organizat si in acest an traditionalul „Bal al primaverii”. Ajuns deja la cea de-a saptea editie, evenimentul s-a desfasurat, la sfârsitul saptamânii care abia s-a incheiat, in elegantul ambient al salii de festivitati Aerostar, reunindu-le pe membrele organizatiei in scopuri caritabile. Mai exact, editia din acest an a balului caritabil, desfasurata sub tematica „Unique &Unite”, a fost centrata pe strângerea de fonduri care ulterior sa ajunga la elevii liceelor bacauane cu rezultate de exceptie la concursurile si olimpiadele judetene si nationale. „Este o traditie pentru Inner Wheel, mereu, in luna martie a fiecarui an, organizam acest eveniment destinat strângerii de fonduri.

      Anul acesta am avut ca tinta sustinerea excelentei, fondurile colectate urmând a le folosi pentru premierea acelor elevi de liceu care au obtinut premii si rezultate foarte bune la concursuri nationale si internationale. Cred ca si de data aceasta balul a fost un succes, chiar daca mereu avem tendinta sa spunem ca fondurile nu sunt exact cât ne-am fi dorit. Important este ca am reusit sa colectam o suma de bani semnificativa care va fi folosita cu succes pentru tinerii inzestrati”, a declarat Mariuca Boghiu, fosta presedinta a Inner Wheel Club Bacau in mandatul 2013-2014. Programul artistic a fost sustinut cu maiestrie de trupa bucuresteana a actritei Teatrului National Bianca Sârbu, care a incântat asistenta o seara intreaga cu melodii din repertoriul national si international.

      Alaturi de membrii clubului, evenimentul s-a bucurat si de prezenta mai multor personalitati ale comunitatii locale, de la politicieni, oameni de afaceri, pâna la reprezentanti ai unor institutii si asociatii cu activitate destinata ajutorarii persoanelor cu nevoi speciale – Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, Fundatia de Sprijin Comunitar, Asociatia „Lumina” etc., beneficiari ai proiectelor clubului, colaboratori în diverse actiuni caritabile derulate de Inner Wheel Bacau si altii. La final, mai retinem ca, in acest an, organizatia Inner Wheel Bacau va fi sponsorul Olimpiadei nationale de Chimie.

      [wonderplugin_gallery id=”459″]

      Acțiune desfășurată de polițiști în zona trecerilor la nivel cu calea ferată

        Polițiștii băcăuani desfășoară activități de prevenire a accidentelor de circulație produse la trecerile la nivel cu calea ferată. În urma acțiunii desfășurate polițiștii au aplicat peste 130 de sancțiuni contravenționale și au reținut 6 permise de conducere.

        În dimineața zilei de 4 martie a.c., polițiștii rutieri din județul Bacău au acționat pentru prevenirea accidentelor ce s-ar putea produce la trecerile la nivel cu calea ferată, pe fondul nerespectării regulilor instituite în aceste zone, de către participanții la traficul rutier.

        În urma activităților desfășurate, polițiștii au aplicat 136 de sancțiuni contravenționale, dintre care 123 pentru abateri prevăzute de legislația rutieră și 4 pentru nerespectarea regulilor de trecere la nivel cu calea ferată.

        De asemenea, față de 6 conducători auto polițiștii au luat măsura reținerii permiselor de conducere în vederea suspendării exercitării acestui drept, iar în 3 situații s-a dispus retragerea certificatelor de înmatriculare.

        Atragem atenția conducătorilor auto să respecte regulile de circulație la trecerile la nivel cu calea ferată!

        Semnalele luminoase și acustice, precum și barierele sunt importante, rolul lor fiind de a proteja viața conducătorilor auto și de a evita producerea unor accidente rutiere cu consecințe grave.

        În zonele neprevăzute cu astfel de semnale, conducătorul auto trebuie să se asigure temeinic înainte de a traversa calea ferată!

        Beat si fara permis, la volanul unei masini neinmatriculate

          La data de 04 martie a.c., polițiștii din comuna Solonţ au oprit pentru control, un autovehicul care se deplasa pe DJ 117 A, din comună, fără a avea montate placuţe cu număr de înmatriculare.

          La volanul autoturismului a fost identificat un bărbat de 35 de ani, din comună, care emana halenă alcoolică.

          S-a procedat la testarea conducătorului auto cu aparatul etilotest, care a indicat o concemtrație de 0,66 mg/l alcool pur în aerul expirat. Acesta a fost condus la Spitalul Municipal de Urgenţă Moineşti unde i s-au prelevat mostre de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

          Din verificările effectuate de polițiști a mai rezultat că bărbatul în cauză nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, iar autoturismul nu este înmatriculat.

          În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere fără permis, conducere sub influența alcoolului și conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat.

          Pelerinaj la Poarta Sfânta

            Sambata , 5 martie 2016, comunitatea catolica din Nicolae Balcescu, a venit în pelerinaj la Biserica „Sf .Petru si Paul” din Bacau, pentru a trece prin Poarta Sfânta a milostivirii.

            Momentul de rugăciune a început cu recitarea rugăciunilor necesare pentru a primi indulgenţa, după care fiecare credincios în frunte cu pr. decan, Isidor Dâscă, si pr. vicedecan Gheorghe Cojocaru, a trecut prin Poarta Milostivirii.

            ” Aproximativ 700 de enoriasi din Parohia ” Inima Preasfanta a lui Isus”, care ar fi putut ca multi altii sa continue munca campului sau sa isi indeplineasca alte indatoriri personale in aceasta zi de sambata, au ales sa participe la pelerinajul la Poarta Sfanta. Pentru mine a fost o imensa bucurie entuziasmul acestor credinciosi. Ei au simtit ca harul lui Dumnezeu lucreaza in inima lor. Cu cat multimea celor care participa la un pelerinaj este mai mare, cu atat cei prezenti simt mai intens profunzimea actului de credinta manifestat prin astfel de actiuni.” a declarat pr. Gheorghe Cojocaru, vicedecan de Bacau si parohul comunitatii din Balcescu.

            [wonderplugin_gallery id=”458″]

            Biserica „Sfinţii Petru şi Paul” este deschisă grupurilor de pelerini în special în Postul Mare, pentru ca fiecare să beneficieze de milostivirea divină, făcând o spovadă bună şi primind indulgenţa. A intra prin Poarta Sfanta înseamna a descoperi profunzimea milostivirii Tatalui care-i primeşte pe toti si merge personal în întâmpinarea fiecăruia. Preotii ne spun ca trecerea prin Poarta Sfânta trebuie sa ne faca sa ne simtim partasi de acest mister de iubire, de duiosie. Sa abandonam orice forma de frica si de teama, pentru ca nu se potriveste celui care este iubit; mai degraba sa traim bucuria întâlnirii cu harul care transforma totul.

            Militarii bacauani le-au oferit zâmbete artistice femeilor din viata lor

              – sotii, iubite sau prietene, indiferent de statut, partenerele de viata ale militarilor de la Baza 95 Aeriana Bacau au avut parte vineri seara de un spectacol inedit, dedicate Zilei femeii

              Incepând cu ora 18, sala de spectacole a Teatrului Municipal “Bacovia” a devenit neincapatoare pentru militarii bacauani, activi, in rezerva sau in retragere. Multi dintre ei erau de nerecunoscut in civil, pentru ca prin natura meseriei lor ii vedem mai mereu in uniforma militara.

              Vineri seara, militarii si colaboratorii din Garnizoana Bacau au schimbat putin registrul, s-au imbracat comod si i-au lasat doar pe colegii care au evoluat pe scena sa poarte haina militara in aceasta seara speciala.

              Cadre de la Baza 95 Aeriana Bacau au pus in scena spectacolul intitulat “Un zâmbet pentru cel mai minunat suflet – FEMEIA”. Reprezentatia a fost una echilibrata, cu momente artistice sustinute de militari. Timp de aproape doua ore, in sala de spectacole a dominat buna dispozitie, iar artistii au primit aplauze la scena deschisa.

              Fracul a fost inlocuit de combinezon

              Surprinzator, mare parte din militarii care au urcat pe scena, au evoluat in uniforma militara sau in combinezon. Erau degajati si lasau impresia ca tocmai au iesit de la serviciu si s-au adunat sa cânte cu prietenii. In debutul spectacolului, a evoluat lt. Alexandru Astani, care a interpretat la chitara si voce cântecul “Mon Essentiel”.

              Pe scena i-a urmat un talent in devenire, in persoana lui Marian Hriban, elev la Scoala Gimnaziala “Ion Luca”. El a interpretat piesa “Noapte la mare, noapte la munte”. Aparitia in scena a lt. cdor. Alexandru Bosânceanu a surprins publicul spectator, pentru ca acesta le-a dedicate doamnelor si iubitei sale melodia adaptata a regretatei Laura Stoica, “Mai frumoasa”. Prestatiile artistice ale militarilor au fost alternate cu moment de poezie si umor interpretate de col. (r) Paul Valerian Timofte.

              Militari cu suflet de artisti

              Membrii Grupului folk “Senin” al Bazei 95 Aeriene condus de mr. Marcel Balan si Grupul “Solvibra” infiintat de lt.cdor. Alexandru Bosânceanu si-au reunit fortele si talentul, oferind publicului moment de neuitat. Ei au reeditat o melodia “Pâna când nu te iubeam”, cântata de Maria Tanase, “Cântec haiducesc”, “Te-mbrac” si “Drumul spre casa”, ultimele doua piese fiind compuse de mr. Marcel Balan. Muzica a fost alternata cu momente de teatru, protagonisti fiind plt. Madalina Nechita si lt. Tudor Dora.

              Ei au dat viata scenetei “La doctor”, a carei actiune este inspirita din viata de zi cu zi. Celor doi actori amatori li s-a alaturat intr-un alt moment umoristic si mr. Marcel Balan. De aceasta data, cei trei au jucat in “Casatorie periculoasa”, o sceneta cu totul iesita din comun. Din spectacolul muzical nu au lipsit nici membrii Corului “Oituz”, al veteranilor de razboi, care le-au cântat doamnelor “La multI ani!”, “De-ar fi mândra-n deal la vie” si “Mama”.

              Melodii din repertoriul international au bucurat pe parcurs auzul spectatorilor, acestea fiind interpretate in maniera proprie de Florin Blaj (“Sway” si “Cousin Vinny”), Malina Mihalcea (“Je T’aime”, “Little Talks”) si Andrei Ciobanu (Me and Mrs. Jones”, “Meglio Stasera”). Si pentru ca o seara linistita nu se putea termina fara muzica populara, Ansamblul Folcloric “Plaiuri bacauane” a incheiat spectacolul cu un colaj de melodii populare, dansate si cântate pe scândura Municipalului. Inainte sa cada cortina, cdor. dr. Valerica Vrajescu, Comandantul Bazei 95 Aeriene Bacau, le-a urat tuturor doamnelor: “O primavara frumoasa!”

              [wonderplugin_gallery id=”457″]

              “O vorba mare spune asa: In spatele fiecarui barbat puternic este o femeie, in spatele fiecarui copil este o mama, in spatele unui sot este o sotie, in spatele unui baiat este o prietena si asa mai departe. Acest spectacol s-a dorit sa fie un omagiu pentru toate mamele, toate sotiile si toate prietenele. La multi ani!”, a spus cdor. dr. Valerica Vrajescu, Comandantul Bazei 95 Aeriene Bacau

              \

              Balul Bobocilor la Colegiul Economic “Ion Ghica”

                Teatrul de Vara “Radu Beligan” Bacau a gazduit in aceasta seara ultimul spectacol din seria “Balul Bobocilor” din sezonul 2015-2016, protagonisti fiind elevii de la Colegiul Economic.

                Pentru ravnitele titluri de Miss si Mister Boboc s-au intrecut 18 elevi de clasa a IX-a, iar dupa mai bine de trei ceasuri de spectacol au triumfat concurenta cu numarul 7 in concurs, Andreea Parfenie de la clasa a IX-a F, respectiv concurentul cu mumarul 17, Eusebiu Carlan, elev la IX C.

                Detalii de la Balul Bobocilor de la Colegiul Economic “Ion Ghica” veti pute citi in editia de luni, 7 martie, a cotidianului Desteptarea.

                O generoasa galerie foto de la acest eveniment veti putea viziona pe contul nostru de facebook in scurt timp.

                Verdict final in cazul fetitei cu sindrom hemolitic uremic

                – din investigatiile de laborator s-a stabilit ca si alti membri ai familiei erau purtatori de bacteria E.coli O26 – aceeasi bacterie s-a gasit si la carnea de pui din frigiderul de acasa

                Potrivit Directiei de Sanatate Publica (DSP) Bacau, medicii de la Spitalul „Sf. Maria” din Iasi i-au pus fetitei de un an si o luna, din municipiul Bacau, diagnosticul de Sindrom Hemolitic Uremic (SHU) in convalescenta, post enterocolita acuta.

                Pentru a se identifica sursa imbolnavirii, DSP Bacau a demarat, imediat dupa inregistrarea suspiciunii de SHU, adica la 19 februarie, o ancheta epidemiologica, iar astazi au aparut rezultatele.

                „La domiciliul cazului a existat o circulatie pentru bacteria E.coli O26. Aceasta afirmatie se bazeaza pe faptul ca in urma investigatiilor de laborator efectuate de catre institutia noastra, probele de apa potabila sunt in limite normale, testele de salubritate sunt negative, dar din investigatiile apartinatorilor (coproculturi si exudate faringiene), s-a constatat ca mama si sora erau purtatori de E.coli”, a explicat dr. Marin Bustuc, directorul DSP Bacau (foto).

                Pentru restul contactilor, coproculturile au fost negative, insa specialistii cred ca este posibil ca si ei sa fi fost purtatori, dar intervalul de la debutul bolii si pâna la recoltarea materiilor fecale a fost mai mare de 14 zile. Bacteria E.coli s-a gasit si in frigiderul familiei, la un pui.

                „Izolarea aceluiasi serotip de E.coli O26, in carnea de pui crescut in gospodaria proprie, nepreparata termic, din frigiderul de la domiciliul cazului, poate fi interpretata in acelasi context de circulatie a bacteriei in cadrul membrilor familiei (contaminare prin manipulare). In concluzie, transmiterea s-a realizat prin contact interuman (fecal-orala)”, a mai spus dr. Bustuc.

                Oficialii de la Ministerul Sanatatii au anuntat in urma cu o saptamâma ca s-a gasit bacteria Escherichia coli (E.coli) la mai multe cazuri, inclusiv la copilul din judetul Bacau.

                „Am avut grija ca serurile provenind de la copiii bolnavi de aici, de la Spitalul «Marie Curie», indiferent daca aveau sindrom hemolitic-uremic sau nu, inclusiv serul de la copilul din Bacau, sa fie trimise în Italia la laboratorul european de referinta. Testând aceste probe, ei au gasit sase seruri pozitive si toate au fost cu anticorpi corespunzatori lui Escherichia coli O26 toxigen. Este vorba de sase seruri pozitive din 13 testate. Din cele sase seruri pozitive avem trei din Arges, unul din Bucuresti, unul din Bacau si unul din Dolj”, a declarat intr-o conferinta de presa prof. dr. Alexandru Rafila, consilierul ministrului Sanatatii.

                Saptamâna aceasta au anuntat rezultate partiale ale anchetei demarate si reprezentantii Directiei Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Bacau. „Primele informatii arata ca bacteria E.Coli a fost identificata în carnea de pasare provenita din gospodaria particulara. In acest caz, rezultatul analizelor este partial pozitiv. (…) Banuim o manipulare neigienica a alimentelor, respectiv carnea de pasare, mai ales la eviscerare, existând riscul de contaminare fecala”, se arata in comunicatul DSVSA Bacau.

                Aautoritatile sanitare au anuntat ca fetita a fost deja externata, este acasa si se simte bine, fiind monitorizata de medicul de familie.

                Depistat în timp ce sustrăgea motorină din autocisterna pe care o conducea

                  La data de 04 martie a.c., în jurul orei 04:30, patrula de siguranţă publică aflată în serviciul de patrulare, pe strada Chimiei din Bacău, a prins în flagrant un bărbat de 54 de ani, din Botoșani, în timp ce sustrăgea motorină din rezervorul unei cisterne.

                  Din verificările polițiștilor a rezultat că cel în cauză, conducător auto la o societate comercială, sustrăgea motorină din rezervorul cisternei şi o depozita în rezervorul capului tractor.

                  Polițiștii au stabilit că în jurul orei 03:50, bărbatul a încărcat cisterna la depozitul din Bacău şi urma să se deplaseze în județul Suceava pentru a alimenta staţiile peco. Pe traseu a oprit cisterna într-o parcare, ar fi rupt sigiliile compartimentelor cisternei şi ar fi început să sustragă motorină, pe care o depozita în rezervorul capului tractor, care are o capacitate de 500 litri.

                  Valoarea prejudiciului urmează să fie stabilită de societatea prejudiciată, după inventarierea cantităţii de motoriană rămasă în cisternă.

                  În cauză s-a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracţiunii de furt calificat.

                  “Femeia modernă între familie și carieră” – dezbatere organizată de Inspectoratul de Poliție Județean Bacău

                    Femeia modernă este o femeie activă, care se implică în activități diverse, consumă timp și energie în activitățile sale profesionale și sociale și în viața de familie.

                    Vineri 4 martie a.c., la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, doamne și domnișoare din cadrul structurilor locale ale Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale au discutat în cadrul dezbaterii “Femeia modernă între familie și carieră” despre împliniri profesionale și personale.

                    În luna primăverii și a femeii s-a acordat atenție modalităților în care femeie în uniformă reușește să îmbine în mod fericit familia și cariera.

                    La sfârșitul întâlnirii șeful Inspectoratului de Poliție Județean Bacău a oferit flori participantelor.

                    Expozanti putini, dar buni, la Târgul de turism Vacanta 2016

                      Corneliu Pricopie si Dumitru Nanescu au deschis Târgul Vacanta 2016 (Foto: petru Done)

                      Editia a treia a Târgului regional de turism Vacanta, organizat de societatea Centrul de Afaceri si Expozitional (CAEx) Bacau si Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT) a fost deschisa vineri, 4 martie, la Centrul de Afaceri si Expozitii „Mircea Cancicov”. Organizatorii si-au exprimat deschis regretul ca in acest an prezenta expozantilor este sub asteptari, dar tot ei s-au incurajat, pe motiv ca in standuri au venit „mai putini, dar mai buni”.

                      Cele cinci agentii de turism prezente, Inter-Tour, Terra Nova si Seven Travel Bacau, dar si turoperatorul national Christian Tour si agentia Solvex din Varna (Bulgaria) sunt, in fapt, exponentii a zeci de parteneri si turoperatori. „In acest fel – a spus reprezentantul ANAT, Dumitru Nanescu, directorul general al Agentiei Inter-Tour – am venit la târg sa prezentam oferta turistica pentru anul 2016, in care avem reduceri importante de tarife si taxe de pâna la 35 si chiar de 50% pe toata perioada târgului. Este o ocazie foarte potrivita ca bacauanii sa-si aleaga vacantele pe care si le doresc”.

                      La târg au venit expozanti din Bacau, Suceava, Botosani, Caras Severin si Neamt si din Varna – Bulgaria (Foto: Petru Done)
                      La târg au venit expozanti din Bacau, Suceava, Botosani, Caras Severin si Neamt si din Varna – Bulgaria (Foto: Petru Done)

                      In standuri au mai venit, pentru a face cunoscute proiecte de turism si obiective turistice, primariile din Moinesti, Târgu Ocna, Slanic Moldova (Bacau) si Tarcau (Neamt), Reprezentanta Nord-Est a Autoritatii Nationale pentru Turism, Bacau, Serviciul Public Judetean Bacau pentru Promovarea Turismului si Coordonarea Activitatii de Salvamont, Consiliile judetene Suceava si Botosani, Salina Târgu Ocna, Complexul Muzeal de Stiintele Naturii „Ion Borcea” Bacau, Asociatia de Turism Baile Herculane, Complexul comercial Selgros si Hotelul Decebal Bacau.

                      De remarcat, la aceasta editie a târgului, este prezenta grupurilor de elevi si studenti de la Colegiul National Economic „Ion Ghica” si de la universitatile „Vasile Alecsandri” si „George Bacovia”, care au clase si facultati pe profilul turism.

                      Tot vineri s-a remarcat conferinta de presa organizata la târg de Agentia Inter-Tour, care a capatat valentele unei veritabile dezbateri privind atât oferta agentiei pentru sezonul de vara 2016, cât si oportunitatea tichetelor de vacanta, vazue ca motor principal pentru dezvoltarea turismului in România, dar si necesitatea stabilirii unui real parteneriat public-privat in revitalizarea turismului bacauan.

                      „A fost un eveniment pe care l-am organizat cu oarecare dificultate, deoarece in acest an industria turismului este intr-un declin evident. In asemenea conditii, credem ca realizarea evenimentului este totusi o reusita, pentru ca venim in sprijinul dinamizarii acestui domeniu economic. Regiunea Nord-Est poate avea ca sursa de venituri turismul. Este foarte important, insa, ca strategia regionala pentru a dezvolta turismul sa fie bine gândita, sa se gaseaca surse de finantare europene sau guvernamentale. De asemenea, autoritatile locale trebuie sa gaseasca resurse pentru a imbunatati infrastructura de drumuri, de utilitati publice, de obiective patrimoniale, culturale, turistice, in completarea ofertei private din domeniu”.
                      Corneliu Pricopie, directorul general al CAEx

                      Actiune de amploare a politistilor in judet: Au fost vizati transportatorii de marfuri si persoane

                        Astazi, politistii bacauani au organizat o ampla actiune in judet, din dispozitia sefului Politiei Române, in cadrul careia au verificat legalitatea transportului rutier de marfuri si persoane.

                        „Au fost instituite filtre rutiere la toate iesirile din municipiul Bacau, în municipiile Moinesti si Onesti, precum si în orasul Buhusi si în comuna Podu Turcului.

                        La actiunea care s-a desfasurat în sistem integrat au participat politisti rutieri, de ordine publica, investigatii criminale, investigarea criminalitatii economice, jandarmi din cadrul Inspectoratului Judetean de Jandarmi Bacau si reprezentanti ai Registrului Auto Român”, a declarat insp. pr. Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. In doar câteva ore, agentii au verificat 320 de autovehicule, au constatat 104 abateri de la normele legale, au aplicat amenzi in valoare de peste 25.000 de lei si au retras 17 certificate de inmatriculare.

                        RZV_7618

                        La filtrul instituit la intrarea in Bacau, in zona hypermarketurilor, a fost depistat un barbat care conducea un autoturism pentru care nu avea asigurare obligatorie. Masina a fost indisponibilizata, s-au retras placutele si certificatul de inmatriculare, iar soferul a incasat o amenda de 1.000 de lei.
                        Un conducator auto profesionist, care efectua transport de marfa, a fost sanctionat pentru ca nu respectase timpii de condus si odihna, iar un altul, care facea transport de persoane, avea mai multi pasageri decât numarul de locuri, si el fiind amendat.

                        A condus băut și s-a răsturnat în afara carosabilului

                          etilotest

                          La data de 03 martie a.c., în jurul orei 15:30, polițiștii au fost sesizați depsre fatul că o autoutilitară s-a răsturant în afara carosabilului, pe raza comunei Blăgești.

                          Din primele cercetări efectuate de polițiști la fața locului a rezultat că un bărbat de 44 de ani, din comună, în timp ce conducea un autoturism pe strada Cantonului, din comuna Blăgeşti, jud. Bacău, pe fondul consumului de băuturi alcoolice şi a neadaptării vitezei la condiţiile de drum, a pierdut controlul autoutilitarei şi s-a răsturnat în afara părţii carosabile.

                          În urma producerii evenimentului nu au rezultat victime omeneşti.

                          Conducătorul a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat concentrația de 1.05 mg/l alcool pur în aerul expirat.

                          Acesta a fost condus la Spitalul Orăşenesc Buhuşi, unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge, în vederea stabilirii alcolemiei.

                          În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului.

                          Talhar la drumul mare

                            La data de 03 martie a.c., polițiștii au luat măsura reținerii față de un bărbat de un bărbat de 49 de ani, bănuit de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.

                            Din cercetările polițiștilor a rezultat că la data de 01 martie a.c., în jurul orelor 20:00, bărbatul de 49 de ani, în timp ce se afla pe drumul sătesc Bălcuţa, prin violenţă şi ameninţări a deposedat doi bărbați de 27 și 34 de ani de un atelaj hipo şi o cabalină pe care le-a introdus în curtea locuinţei sale.

                            Cel în cauză va fi prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propunere de arestare preventivă.

                            Bacaul are un nou prefect

                              Noul prefect al judetului Bacau este Ioan Ghica. Fost subprefect de Neamt, acesta a fost numit pe 2 martie sa ocupe aceasta functie in Bacau.

                              Acesta a depus juramantul in prezenta lui Constantin Mihard, directorul Directiei pentru Relatiile cu Prefecturile.

                              „Pot sa va spun doar ca stiu care sunt provocarile lucrului intr-o prefectura. Sunt emotionat si nu va pot spune multe”, a spus noul prefect Ioan Ghica.

                              Cel mai important eveniment din acest an este supravegherea alegerilor locale care vor avea loc pe 5 iunie.

                              [wonderplugin_gallery id=”456″]

                              Povestea cofetariei care spune povesti

                                Casuta din povestea „Hensel si Gretel” a fratilor Grimm s-a mutat intr-o cofetarie din Bacau. Nu la propriu, pentru ca acolo, in poveste, casuta era din turta dulce, ci la figurat, pentru ca la noi e vorba de o cofetarie in care te simti ca in casa copilariei pe care ai trait-o sub mirajul povestilor. Si ce alt nume putea avea aceasta cofetarie decât unul care sa evoce povestile, adica Story. Cofetaria Story este unica in felul ei, este locul in care intelegi ca viata trebuie privita ca o prajitura: ca rezultatul amestecului tuturor ingredientelor. Iar o prajitura e buna daca are toate ingredientele. Despre povestea acestei cofetarii de poveste am stat de vorba cu cea care o scrie, la propriu, de trei ani incoace si care isi creioneza astfel, zilnic, propriile visuri dintr-o copilarie si tinerete traite deseori in lumea delicioasa a cofetariilor de poveste din Timisoara, pentru ca Timisoara insasi este un oras de poveste. Ea este Roxana Chelmu, managerul Cofetariei Story de lânga Piata Sud.

                                Pe toti cei care au venit la noi din toata tara si din toata lumea ii intreb, doamna Roxana Chelmu, dupa o cunoscuta sintagma, „cum de si-au gasit Bacaul?”.

                                Am ajuns in Bacau acum circa 13 ani. Mi-am urmat sotul. Avem aici un business pentru care am muncit foarte mult, dar nu e singurul si, iata, acum sunt trup si suflet dedicata unei afaceri cu valente dulci, intr-o cofetarie care vreau sa reprezinte Bacaul.

                                Despre acest business vreau sa discutam, de fapt. Pornind de la numele cofetariei, „Story”. Ati venit cu aceasta pasiune din Timisoara?

                                Intr-un fel s-ar putea spune si asa. Dar nu tocmai. In fapt, eu am invatat primele taine ale meseriei la ceea ce se numeste acum Colegiul Economic „Saverio Nitti”, din Timisoara, la sectia Alimentatie publica, patiserie, cofetarie.

                                Deci, acolo v-ati format profesional.

                                Da, dar nu am practicat. Am urmat cursurile universitatii si de meserie sunt contabil. Noi, familia mea, mai avem un business pe lânga cofetarie, o afacere inceputa in 2009, in Bacau. Pâna atunci eu am lucrat in vânzari. Coincidenta a facut ca odata mutati in Bacau primul job pe care l-am gasit, cu toate referintele pe care le aveam in meseria de contabil, sa fie cel de vânzatoare intr-o cofetarie. Si ulterior am lucrat in vânzari, la o firma multinationala, pâna când am inceput noua afacere, in cofetaria mea. Lucram la nivel zonal, apoi regional. Un loc de munca frumos, din care am invatat multe, dar din 2009 am deschis, cu sotul meu, propria noastra afacere. Tot oportunitatile au facut sa prindem niste contracte externe. Astfel, am avut si avem si acum colaborari cu magazine românesti, din Occident, pe care le aprovizionam cu produse autohtone.

                                Ati adus in Bacau retetele banatene?

                                Da, de exemplu prajiturile cu miere si cu magiun, cum se fac mai ales acolo. Sunt prajiturile copilariei mele. Iar aici merg foarte bine. Este o prajitura de casa, foarte buna. In Banat oamenii au o traditie: sa mearga la cofetarie cu familia, mai ales duminica. In Timisoara ne adunam de pe la orele 10.00 – 11.00 toti copiii si mergeam la cofetarie.

                                DSC_7859

                                Cine erau, atunci, cofetarii orasului? Nemtii, turcii, altii?

                                Acolo sunt foarte multi sârbi. Dar cei mai vestiti cofetari erau români. Erau oameni obisnuiti, nu iesea cineva in evidenta. Nu erau masterchefi, ca acum. Erau simpli angajati, dar meseriasi. In schimb, erau angajati la nunti, cu predilectie, unde faceau prajituri. Acolo, la o nunta daca nu ai prajituri cum trebuie te faci de rusine. La nunta mea am avut cel putin 30 de sortimente de prajituri, iar torturile erau asezate din metru in metru pe masa. Nu era doar tortul miresei. Erau torturi de câte cinci feluri. Ce ramânea nemâncat acolo se lua acasa.

                                Cu Lepa Brena pe masa

                                In Timisoara retetele erau luate de la nemti, de la sârbi, de la bulgari sau de la oricare alte minoritati?

                                Erau si le-am luat si noi: retete nemtesti, unguresti, sârbesti. De la sârbi s-a luat acolo vestita reteta a prajiturii „Lepa Brena”, care poarta numele vestitei cântarete din Serbia, foarte iubita in Timisoara. Era o prajitura blonda, ca Lepa, cu frisca. Si acum se cauta acolo. As aduce si aici reteta, dar nu stiu daca ar avea succes.

                                Faceti o diferenta intre prajiturile si patiseria din Bacau si cele din Timisoara? Ce ati gasit aici?

                                DSC_7927

                                Dar am lucrat chiar intr-o cofetarie din Bacau! Gusturile de aici sunt un pic altfel. Eu n-am stiut pâna aici de prajitura Boema. E buna. Sunt si aici multe retete minunate. De exemplu, cele de invârtita, de cozonac, de cornete, care acolo nu se fac. Si producem si noi, acum, invârtita cu nuca.

                                Ce ati adus din Timisoara in Bacau, in materie de retete de prajituri?

                                Putine retete, dar sunt câteva. Iata, de exemplu, prajitura Pingui, cu frisca si cu miere, pentru copii. Imita putin prajitura sârbeasca kinder-pingui, pe care toti o apreciem.

                                De ce asa putine?

                                Pentru ca si aici sunt multe retete locale, traditionale, care sunt apreciate. Nu puteam eu sa vin sa inventez cofetaria de aici. Ne-am adaptat pietei locale. Dar, promovam si noul si ne informam clientii.

                                Pe vremuri cofetariile se aprovizionau din laboratoare specializate. Cum e acum?

                                Fiecare cofetarie isi cam are laboratorul ei. Laboratoarele erau o traditie, dar care s-a stins. Nici noi nu furnizam marfa altor cofetarii, doar unui punct de vânzare pe care il avem tot aici, in Bacau. O cofetarie de cartier, pe Aprodu Purice, cu acelasi nume – Story.

                                Povestea cu valente dulci

                                De ce Story?

                                E o poveste. In limba engleza chiar asta inseamna: poveste. Inainte de a deschide cofetaria am facut o schita, sa vedem cum va arata cofetaria. Eu o vedeam imensa, cu saloane, cu terasa. Reproduceam un model din Timisoara. In Bacau, mi s-a spus, nu functioneaza cofetariile cu vânzare la mese. Am ajuns la modelul de acum, dar cu servire la mese si iata ca merge. Ambientul este deosebit, ceva care face placere. Voiam un nume scurt pentru afacerea noastra, care sa fie retinut usor.

                                Aveti deja un produs „de poveste” aici, in Bacau?

                                Avem prajitura „Love Story” – poveste de dragoste. Ne-am dorit o prajitura care sa fie mâncata cu totul. Sa nu ramâna nimic din ea. Ca o cupa de inghetata. Astfel, am facut o cupa de ciocolata, plina cu de toate, cu frisca si cu multe fructe. Numai la noi se gaseste. Evident, se da mai ales la ocazii anume. Este prajitura iubirii, o iubire de dulce, de fructe, de produs fresh.

                                Teatrul din cofetarie

                                Ati ancorat cofetaria si in viata spirituala a orasului.

                                Am deschis Atelierul pentru briose, de exemplu, care aduna copii. Ei se simt foarte bine aici, unde ne jucam, practic, cu martipan, cu alte ingrediente. Vin clase intregi de elevi, in actiunile „Scoala altfel”, vin si cu parintii. Invata sa orneze briose, dupa imaginatia lor. Dar organizam si concursuri, cu diplome, cu câstigatori. Deschidem atelierul când avem solicitari. Aici copiii mai uita de calculator, de scoala. Proiectul a fost inceput anul trecut. Chiar si angajatii nostri isi aduc copiii aici.

                                DSC_7948

                                Dar vin si la „Teatrul de papusi”.

                                Da, am deschis si un veritabil teatru de papusi. Angajatii nostri si copiii lor au prioritate la astfel de actiuni, precum si familiile. Vine la intâlnirea cu ei doamna Alina Neagu, actrita la Teatrul Bacovia. Am lansat actiunea de curând. Copiii nu se cunosc intre ei, dar se obisnuiesc, se incalzesc. De la o ora planificata, s-a ajuns si la trei ore. Nu se mai dau dusi. Chiar copiii manevreaza papusile, compun povesti, intra in pielea personajelor. Toti spun ca vor reveni, iar teatrul se transforma intr-o petrecere.

                                Produceti pentru orice eveniment?

                                Da, dar trebuie sa va asteptati la orice surpriza buna, pentru ca suntem un Story. Ne tinem si de farse, acolo unde este cazul si se permite. Pentru distractie. Ne adresam tuturor copiilor. Am avut petreceri si la gradinita. Dar si aprovizionam gradinitele cu prajituri proaspete. Suntem, de altfel, singura cofetarie din Bacau certificata pentru calitatea si siguranta alimentelor.

                                Unic in Bacau: certificatul pentru siguranta produselor de cofetarie

                                In cât timp ajunge la raft un produs nou?

                                Cam doua luni sunt necesare, de teste de laborator, de incercari. Iar designul produsului e la libera inspiratie a celor care il fac. Respectam trendul, ornam si glazuram dupa inspiratie, dar si dupa cerintele clientilor.

                                La ce sa ne asteptam de la Cofetaria Story in vara care urmeaza?
                                Cred ca vom veni cu oferte de gelaterie cum nu a mai avut Bacaul. Noi deja avem, la raft, un profiterol de poveste, facut dupa o reteta din Timisoara. Clientii mi-au spus deja ca in el gasesc gustul de altadata al profiterolului. Am fost in Italia si am vazut, dar am si gustat, tot felul de sortimente de inghetata. Iar in aceasta vara vom deschide, la noi, o veritabila gelaterie si vom produce pe sortimente.

                                Cofetaria Story este situata in Bacau pe Calea Marasesti 94. Click pentru harta.

                                Bataia nu-i rupta din rai

                                Radu Rosetti povesteste, in volumele sale de memorii, o intâmplare petrecuta pe la jumatatea veacul al XIX-lea, undeva pe lânga Roman.

                                „Pe la prînzul cel mare am ajuns la o posta a carei casa si grajdiuri erau lînga biserica, iar cînd ne-am oprit, se vedea strînsa înaintea bisericii o multime de tarani si, în mijlocul lor, un gulerat, cu sabie la sold, si mai multi «cazaci», cum li se zicea atunci slujitorilor care, putin mai tîrziu, s-au numit «dorobanti» si, mai tîrziu, cînd acest nume s-a rezervat infanteriei teritoriale, au primit acel de «calarasi».

                                Din acea gramada se auzeau tipete sfîsietoare si vaiete. Mama a poroncit Arnautului sa mearga sa vada ce este. Dar, mai degraba decît el, ne-a adus lamurire Anica, care schimbase cîteva cuvinte cu sotia capitanului de posta:

                                «Maria-voastra, povestit-a ea, taranii de aici s-au burzuluit în saptamîna trecuta împotriva posesorului care-i grozav de jacas si-i încarca cu munca. Ei au batut pe un fecior boieresc, iar acuma o venit privighitorul cu zece cazaci, cu poronca de la ispravnic sa puie pe cei mai obraznici din ei jos si sa le traga cîte cincizeci pana la o suta de nuiele sau de bice.»

                                La auzul acestei vesti, frumoasa fata a mamei s-a facut deodata alba, ochii i-au scînteiet si a tacut o miscare ca si cum ar fi vrut sa se deie jos din trasura, dar s-a asazat îndata la loc si au podidit-o lacrimile. Iubeam peste tot pe frumoasa, buna, blînda mea mama; vazînd-o ca plînge, am izbucnit si eu în lacrimi si am vrut sa ma arunc la gîtul ei, dar acea miscare pricinuindu-mi o durere cumplita la piciorul beteag, am cazut înapoi pe genunchii ei cu un tipet de durere.

                                Mama, plecîndu-se asupra mea, a început sa ma sarute, iar eu, apucînd-o de gît, mi-am lipit fata de fata ei; vreme de o clipa buna am plîns amîndoi în tacere. Apoi mama mi-a asezat iar capul pe genunchii ei si, mîngîindu-ma, mi-a zis:

                                «Tu, daca ma iubesti, cînd îi fi mare, niciodata sa nu bati si nici sa pui sa bata pe tarani sau pe slugi, sau pe orice om mai slab decît tine. Bataia este un mare pacat si o mare miselie.»

                                Avînd destul de des parte, de la tata, de certari, dealtmintrelea binemeritate, n-am nevoie sa spun ca eram un adversar convins al bataii si ca din fundul inimii am facut mamei fagaduinta ce mi-o cerea.

                                «De-am pleca mai rapede de aici, zise atunci mama. Anico! spune chehaiei ca dau bacsis îndoit daca înhama caii mai rapede!»

                                Dar în acea clipa tipetele au încetat si s-au vazut, venind spre trasura noastra, privighitorul, urmat de Arnautul nostru, dupa care se luase vro douazeci sau treizeci de tarani: barbati, femei si copii. Privighitorul s-a oprit dinaintea oblonului deschis al caretei si, scotînd sapca din cap, s-a închinat adînc, rostind un rasunator:

                                «Sarut mîinile, lumînarea-voastra!»

                                Mama raspunse cu o închinaciune de cap care numai amabila nu era. «Lumînarea-voastra, nu ma mai cunoasteti?» mai întreba guleratul.

                                «Nu», raspunse mama scurt.

                                «Am fost paj la înaltimea-sa: numele meu este Danii.».

                                «Îmi aduc acuma aminte de dumneta, dar nu în bine, raspunse mama cu un aer de adînc dispret. Ai fost dat afara de la curte fiindca aghiotantul de jurne, care banuia ca esti un spion în slujba dusmanilor domnului si te urmarea de aproape, te-o prins scociorînd în hîrtiile de pe biuroul lui voda. Ai fost rasplatit de acei pentru care tradai pe stapînul a carui pîne o mîncai cu slujba de privighitor, si acuma te-ai facut calaul ocolului în capul caruia ai fost pus. Rusine sa-ti fie!»

                                Si mama a închis oblonul cu putere, mai tragînd în sus si geamul care era scoborît. Iar zgomotul facut de oblonul si de geamul ce s-închideau au împiedecat sa s-auda raspunsul privighitorului, care a ramas în fata trasurii, cu sapca în mîna si cu un aer din cele mai plouate.

                                Arnautul si Anica se suise pe capra si am plecat aproape îndata.”

                                Radu Rosetti

                                Creanga, universalul din prispa casei

                                Ion Creanga ne-a intrat atât de mult in suflete, incât il percepem ca pe un prieten care nu tradeaza niciodata. Imi este drag sa spun ca el este particica acea minunata de universal care se afla mereu lipita de prispa casei noastre. Unele dintre scolile si strazile noastre ii poarta numele. Atunci când alearga catre copilarie, catre lumea povestilor si basmelor, fericit, gândul nostru este asediat de cel nascut in prima zi de Martisor, Ion Creanga… El a scris istoria fabulosului din noi si ne-a amintit ca realul poate fi mai cuceritor decât fantasticul… Mos Craciun ne ajuta o singura data pe an sa redevenim copii.

                                Creanga a deschis un alt orizont: cu el putem evada in copilarie atunci când avem chef; chiar si in fiecare zi. Cu el, purtarea mastilor copilariei este o minunata aventura a spiritului, nu o povara. Creanga este Martiorul pe care, cotidian, il purtam la butoniera spiritului. Moldoveanul, ardeleanul, munteanul sau banateanul trec lesne de granitele genelor lingvistice si se desfata laolalta in graiul acestui om care putea lesne izvodi un tratat filosofic al bunului simt netrucat. Creanga n-a inventat nicio roata lingvistica. N-a facut altceva decât sa ne lase limba sa zburde fermecator prin hârtoapele sale naturale. Cuvintele sale au puritatea acelui bob de roua care n-a fost atins decât prima raza dumnezeiasca de soare. Alteori, ecoul lor aduce aminte de clinchetul zurgalailor adorati de prunci. Sunt si zile in care mi se pare ca Ion Creanga foloseste in loc de cuvinte doar tulburatoare povesti de dragoste. El este Disneylandul nostru lingvistic.

                                Ion Creanga nu putea fi inventat. El a existat dintotdeauna in noi, dar, intr-o buna zi, pentru ca trebuia sa se intâlneasca neaparat cu prietenul sau bun, Eminescu, s-a ivit in lume. Si nu oricum, ci primavara, pentru ca spera sa-L lecuiasca de pesimism pe celalalt geniu, cu doftorii distilate din optimismul reinvierii naturii. Nu l-a putut lecui, dar stim ca zilele in care Eminescu avea in preajma sa o umbra de fericire care-l curta imperial erau cele in care Creanga il poftea sa intre in marele joc al zburdalniciilor netrucate ale spiritului. Apoi ne-a deschis si noua calea catre leacurile sale miraculoase travestite când in ,,Harap Alb”, când in ,,Capra cu trei iezi”, când in capra cea râioasa si fudula a Irinucai… La inceput de martie, daca niciun suflet nu-ti va lipi un martisor asteptat lânga inima, nu uita ca ai deja un Martisor care nu tradeaza niciodata, ca o poveste a povestilor care-si deapana firul cel fara de sfârsit: Ion Creanga, miracolul care locuieste in noi asa cum locuiesc in greci legendele Olimpului.

                                Bricolaje / Îngeri de otel

                                Carmen Mihalache
                                Carmen Mihalache

                                Bon, a trecut luna iubirii, si a venit cea a femeilor. Asadar, subiectele se învârtesc, inevitabil, în jurul eternului feminin. Multe dintre acestea îmi sunt cunoscute, si ma plictisesc sa le vad reiterate, în fiecare an, fix la aceeasi data. Nu mai spun din ce motive, fiindca sunt prea multe, ma oboseste sa le însir. Dar se întâmpla sa am si surprize placute. Cum a fost saptamâna asta, când pe un canal de televiziune am vazut programat un film pe care-l stiam, mai demult, dar pe care chiar am vrut sa-l revad. Iar impresia nu a fost mai putin puternica decât la prima vizionare. Filmul se numeste „Îngeri de otel”, si este despre miscarea feminista din America, de pe la 1920. În rolul principal este Hilary Swank, cu o interpretare intensa, stralucitoare. Actrita pe care cred ca o stiti, nu aveati cum sa o uitati dupa rolul ei, coplesitor, din „Million Dollar Baby”, excelentul film al lui Clint Eastwood. Rol pentru care a fost rasplatita cu un binemeritat Oscar. „Îngeri de otel” e foarte realist, lucid, critic, cu scene virulente, de o duritate extrema. Pare aproape incredibil, în zilele noastre, sa vezi cât de mult au luptat niste tinere femei pentru drepturile lor civile, pentru dreptul la vot, în principal. Prin ce încercari inumane au trecut, dispret, insulte, brutalitate, cruzime din partea semenilor si a oraganelor de represiune. Scenele din închisoare, cele în care detinutele faceau greva foamei, fiind hranite fortat, printr-un tub, erau de-a dreptul terifiante. Dar acele fragile, în aparenta, doamne si domnisoare, au învins. Si, din pacate, multe dintre urmasele lor de astazi, din lumea libera, desi au multe drepturi, nu stiu sa se foloseasca de ele, au ramas în umbra, apatice. Ce sa mai spun despre conditia femeii, în secolul XXI, din unele tari ale lumii? Va imaginati, de pilda, ca, în unele tari musulmane actorii si actritele nu au voie sa se atinga pe scena? Dupa cum acolo nu ai sa vezi, niciodata, o fata si un baiat la plimbare pe strazi, tinându-se de mâna, pentru ca asta le este interzis. Iar femeile nu au voie sa cânte si sa danseze în public, mai mult chiar, actritele nu pot sa faca asta într-un spectacol. Trupul, vocea unei femei sunt considerate simboluri erotice, de unde si interdictia de care aminteam. Numai ca în arta nimic nu este interzis, teritoriul fictiunii, al sugestiei este infinit, de aceea mi-a placut solutia la care a recurs o actrita iraniana (am citit asta în relatarea unui dramaturg calator în acel spatiu) care a jucat într-un spectacol de teatru gândit a se desfasura… într-un cort. Asadar, ea era acolo, înauntru, si dansa, iar spectatorii îi vedeau doar umbra. Iar altadata, nu a putut sa faca rolul unei cântarete, pâna la capat, neavând voie sa cânte în public. A mizat însa, din nou, pe puterea sugestiei. În momentul în care avea de cântat, venea în fata publicului, spunând: acum eu cânt, chiar daca tacea. Iar spectatorii întelegeau si se emotionau cu adevarat în acele momente în care o actrita gasea mijlocul de a transmite sentimente, avea credinta în arta ei, si din acea credinta extraordinara venea si puterea de a misca suflete. Minunate femei, nu-i asa?, niste îngeri de otel, când e nevoie.

                                Vrabia tot pui apare

                                  Sunt in masina impreuna cu doi biologi ce combina, unul tineretea si entuziasmul, celalalt anii de experienta si intelepciunea. Am plecat duminica de dimineata, la o „partida” de observatie stiintifica, in lunca Siretului – zona Ariilor Protejate – Situl Natura 2000.

                                  „Orice iesire in natura isi are frumusetea ei. De fiecare data descoperi altceva, pentru ca natura este in continua miscare si schimbare. Este aproape imposibil sa vezi doua zile la rând acelasi lucru. Exista si o lume vie, fascinanta, nevazuta cu ochiul liber, care are farmecul ei.” Lasând DN2-ul in spate, pornim de la Sascut spre Bacau, pe drumuri de tara presarate cu hârtoape. Urmam indeaproape albia inundabila.

                                  Facem opriri dese. Binoclul apropie distantele. Ochii specialistului descopera detalii pe care eu nu le-as fi bagat in seama, fotografiind prin teleobiectiv. Lebede, rata mare, rata de ghetar sau polara, egrete, pescarusi, un uliu. Mai apare prin lentile o barca de braconier, pitita in stuf, si urme ca de dimineata au mai trecut si altele. Cu tot vânticelul rece, sunt multi oraseni pescari, veniti cu vergi si lansete. Mai in amonte, dupa ce paznicul de la baraj ne-a descuiat lacatul, pe la mijlocul lacului dam peste o dubita, parcata putin inclinat, sa nu obtureze accesul. In cabina, la caldurica, doua persoane.

                                  Au urcat de pe un drum de tarina noroios, pe digul de protectie de la Racaciuni, inchis cu bariere. Pe mal, o padure de lansete ce dormitau, aruncate una lânga alta. Numai a pescuit sportiv nu arata. Am trecut grijuliu cu rotile din dreapta pe lânga ele. Biologul Carla Paragina a numarat saptesprezece. Comenteaza pe un ton jos.

                                  „Aceeasi specie, dar nu aceiasi indivizi”

                                  Nu a vrut sa faca referire la caracterul atât de diferit al celor din specia umana, ci la stolurile de lisite pe care le vedem in zare, inotând linistite. Vin, stau doua-trei zile, se hranesc si pleaca. In locul lor ajung altele, dând impresia ca aceasta aglomeratie de trupuri cu pene inchise la culoare are de gând sa-si faca veacul aici. Abia peste vreo doua saptamâni va incepe pasajul la pasarile migratoare.

                                  DSC_0372

                                  Vor sosi berzele, cormoranii, rândunelele. Acum doi ani, profesorul Catalin Rang a numarat mai multe zile la rând, pe lacul de la Galbeni, intre trei zeci si cinzeci de mii de exemplare zilnic. Daca iei in calcul ca un cormoran manânca cel putin… o jumatate de kilogram de peste pe zi, realizezi ca braconierii sunt mici copii in a devaliza lacurile intr-un timp atât de scurt si cu o cantitate atât de mare de peste.

                                  Discutiile curg libere. Carla, Paragina dupa numele de familie al sotului, este bacauanca. Ii place ceea ce face. Se catara cu agilitate pe dâmburile mai inalte, scrutând orizontul. Credeam ca abia a terminat facultatea si aflu ca are baiat in clasa a unsprezecea. „Ei! Vrabia tot pui arata!” Glumeste! Nu-i politicos sa intrebi o doamna ce vârsta are. Dar se poate deduce. „Prenumele Carla mi-a fost pus de o matusa de-a mea, sora tatei.

                                  Prin anii saptezeci erau la moda filmele italiene. Era un personaj principal pe care-l chema asa. Daca e sa ma iau dupa zodiac… cred ca mi se potriveste data de sapte aprilie. Nu stiu daca sunt cel mai tipic reprezentant. Berbecului ii este caracteristica incapatânarea. Când eram mai mica, fiind cea mai mare dintre cei cinci frati, eram capul rautatilor. Acum am devenit mai inteleapta… ca sa zic asa. Adica nu ma mai incapatânez aiurea, dar fac tot cum vreau eu. Nu mai infrunt omul in fata. Il las sa se convinga singur. Important e ce ma intereseaza.” A terminat Scoala Generala Nr. 28, acum „Miron Costin”.

                                  „La liceu am intrat in optzeci si sase, la «Vasile Alecsandri». Eram doua clase atunci, A-ul si B-ul de chimie-biologie, iar dupa treapta a doua a ramas doar una. Daca nu luam treapta riscam sa nu termin liceul in nouazeci. Dar am intrat in acelasi an la facultate, la Universitatea Bacau. Se infiintase atunci prima sectie mixta de biologie-ecologie.” Eram curios de unde a aparut pasiunea, chemarea.

                                  „Discutam recent, am avut o intâlnire aniversara cu fostii colegii din liceu. Când eram cum sunt acum copiii nostri, noi stiam exact ce vrem. Pe când ei au atâtea surse de informatie si atâtea oportunitati si posibilitati, care la un moment chiar ii depasesc. Nu se pot hotari. Noi nu prea aveam de unde alege. Eu am stiut ca vreau sa fac biologie din clasa a sasea, din scoala generala. Lumea vie ma fascineaza. Are ceva aparte. Simti suflul acela de viata. In orice floare, in orice insecta exista o frumusete aparte.

                                  DSC_0786

                                  Si mie mi-a placut de mica tot cei frumos! Intre biologi se mai glumeste! Va plac florile? Sunt superbe, sunt parfumate? Dar de fapt noi mirosim organele sexuale ale plantelor.” A terminat in prima promotie, nouazeci si cinci. Se faceau cinci ani de facultate atunci. Nu ca acum cu sistemul de credite, când tot sa itiamâni examenele.

                                  Ochii unui animal iti spun ce-i in mintea lui

                                  „Primul job a fost de muzeograf la Muzeul de Stiintele Naturii, unde am lucrat un an. Apoi s-a ivit un post la Fabrica de bere. Erau atunci peste o mie de angajati. Iesise la pensie doamna care se ocupa de protectia mediului. Ma ocupam de tot ce putea contamina aerul, apa solul. Am lucrat acolo cinci ani. Asta pâna ce ingineriile financiare au adus-o in colaps.

                                  In prezent lucrez la Agentia pentru Protectia Mediului, la Serviciul Calitatea Factorilor de Mediu, din cadrul compartimentului Arii Protejate, impreuna cu doua colege. Noi trebuie sa ne asiguram ca in ariile protejate din judet se iau in calcul cele mai bune masuri pentru protectia si conservarea obiectivelor pentru care au fost create.

                                  Habitate, specii de pasari, animale, unele pe cale de disparitie. Vin tot felul de proiecte, investitori care ar vrea sa faca o activitate, sa construiasca, si noi trebuie sa ne asiguram ca nu contravin legilor care reglementaza statutul acestor arii.”

                                  Când intreb de doctorat primesc un raspuns la fel de transant: „Un animal nu face niciun efort daca, la capatul efortului, nu recupereaza energia consumata. Privindu-l in ochi, simti cum gândeste. O caprioara, daca e prinsa iarna in zapada mare, la treizeci de metri de hranitor, nu se mai zbate sa ajunga. E constienta ca chiar daca ajunge, nu mai are puterea sa manânce. Prefera sa moara linistita in zapada. Deocamdata, doctoratul nu il am in plan. Nu vad de ce as cheltui timp, bani, daca nu am unde sa valorific efortul.”

                                  Priviri spre viitor? „Merg pe regula pasilor mici. Ma gândesc sa valorific orice oportunitate se iveste. Poate pe proiecte, am ceva experienta… pe evaluari. Voi vedea in functie de ce va aparea la momentul respectiv. Dar tot in domeniul meu, pe mediu. Aici vreau sa ramân. Iar când vreau sa ma rup de absolut orice, ajung acasa si intru in bucatarie.

                                  Codrin, baiatul, imi da comanda. El vine tot timpul cu idei. Sotul e pe principiul «gateste ce vrei». Denisa, pisica de doisprezece ani, imi tine companie.” Ca o concluzie, ajunsi in Bacau, tine sa puncteze zâmbind: „Viata frumoasa e-n mâinile fiecaruia!”

                                  ULTIMELE ȘTIRI

                                  Bacau_15.01(15.5×12.31)-4

                                  Bacau_15.01(15.5×16.3)-3

                                  Bacau_15.01(15.5×18)-1

                                  Bacau_15.01(15.5×18)-2