vineri, 19 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 307

Basmul Făt Frumos din Lacrimă, transformat în operă rock

    Filarmonica „Mihail Jora” Bacău, cu sprijinul Consiliului Județean Bacău, aduce în fața publicului o experiență artistică de neuitat: opera rock „The One Born from a Tear”, semnată de Dan Spînu. Evenimentul va avea loc joi, 7 noiembrie, începând cu ora 18:30, la Teatrul de Vară „Radu Beligan” Bacău.

    Opera rock „The One Born from a Tear” propune o reinterpretare captivantă a basmului clasic „Făt Frumos din Lacrimă” de Mihai Eminescu. Printr-o combinație armonioasă de tradiție și modernitate, lucrarea reușește să aducă basmul eminescian mai aproape de publicul contemporan. Povestea de dragoste este însoțită de o coloană sonoră complexă, care îmbină elemente accesibile cu o structură muzicală rafinată, oferind o călătorie emoțională intensă.

    Publicul va fi fermecat de o distribuție impresionantă, ce cuprinde atât muzicieni de marcă, cât și tineri talentați. Orchestra Filarmonicii „Mihail Jora” Bacău va fi dirijată de maestrul Bogdan Chiroșcă, iar Corul Colegiului Național de Artă „George Apostu” Bacău, condus de Ana-Maria Zodian, va întregi spectacolul cu armonii puternice.

    Pe scena de la Teatrul de Vară vor urca soliști precum Alexandru Grosu, Cristina Tanasă, Mihai Popistașu, Sofia Andronic, Maria Păuleț, Paulina Popa, Alexia Urtoi, Mihai Cornea și Tudor Barcan. Aceștia vor aduce la viață personajele basmului, fiecare interpretare fiind o punte între lumea fantastică a poveștii și sensibilitățile omului modern.

    De asemenea, bandul de acompaniament, format din Eugen Toboș (chitară), Emanuel Ștempel (pian), Ramona Cojocaru (sintetizatoare și sampler), Dan Spînu (chitară bas) și Mihai Tăbârcă (tobe), va da o dimensiune rock operei, oferind o notă contemporană ce accentuează profunzimea emoțiilor.

    Pentru cei care doresc să se bucure de această reprezentație inedită, ultimele invitații sunt disponibile la Casa de Cultură Bacău.

    ALARMĂ PENTRU ȘOFERII DE MAȘINI ELECTRICE: Atacurile de tip „quishing” îți pot fura datele de plată!

      FOTO: Desteptarea AI

      O nouă metodă de fraudă își face loc în lumea digitală – „quishing”, o tehnică ce poate păcăli chiar și cei mai vigilenți șoferi de mașini electrice! Hackerii au început să atace stațiile de încărcare pentru mașini electrice din Europa, folosind coduri QR false pentru a fura detaliile de plată ale șoferilor, avertizează specialiștii de la Eset.

      Ce este „quishing” și cum funcționează? Quishingul este o metodă de phishing modernă, care folosește coduri QR plasate peste cele autentice. Șoferii cred că scanează un cod de plată pentru încărcarea vehiculului, însă sunt direcționați către site-uri de phishing care arată ca cele reale. Pe aceste site-uri, hackerii le cer detaliile de plată, furându-le astfel banii fără să lase urme evidente.

      În multe stații de încărcare din Marea Britanie, Franța și Germania, au fost raportate astfel de incidente, unde codurile QR sunt plasate cu grijă pentru a arăta autentice. Experții avertizează că în unele cazuri, hackerii folosesc inclusiv tehnologie de bruiaj pentru a bloca aplicațiile de plată ale utilizatorilor, forțându-i să scaneze codurile malițioase!

      Cum te poți proteja de acest tip de fraudă? Eset recomandă câteva măsuri simple: fii atent la orice cod QR aflat pe terminalul de încărcare, evită scanarea codurilor lipite pe suprafețe improvizate și folosește aplicațiile oficiale ale operatorilor. De asemenea, este important să verifici periodic extrasul bancar pentru tranzacții suspecte și să îți protejezi conturile cu autentificare cu doi factori (2FA).

      Hackerii, din ce în ce mai inventivi! Quishingul este doar cea mai recentă metodă prin care infractorii digitali încearcă să exploateze utilizatorii de tehnologii noi, cum sunt mașinile electrice. Cu peste 600.000 de puncte de încărcare în Europa, escrocii au din plin oportunități să păcălească șoferii neatenți.

      Atenție, șoferi de mașini electrice! Verificați codurile QR și nu lăsați hackerii să vă ia banii!

      Haos în aer: Un rucsac rătăcit distruge elicea unui avion în Chile!

      Incident spectaculos pe un aeroport din Chile! Un zbor de pasageri s-a transformat într-o scenă desprinsă parcă dintr-un film de comedie neagră, după ce un rucsac a ajuns într-o poziție de-a dreptul letală pentru una dintre elicele aeronavei.

      În timpul decolării, ușa portbagajului avionului Let L-410 s-a deschis brusc, iar un rucsac voluminos a fost catapultat direct în elicea aripii drepte, provocând avarii care au forțat întoarcerea de urgență a avionului pe aeroport.

      Ce a urmat a fost o adevărată ploaie de haine și obiecte personale, împrăștiate peste ocean! Garderoba nefericitului pasager, acum mărunțită în bucăți, a fost împrăștiată în văzduh, lăsându-i pe ceilalți călători uimiți și nervoși.

      Din fericire, nimeni dintre cei 18 pasageri sau membri ai echipajului nu a fost rănit, dar șocul nu a fost mic.

      Compania aeriană a venit cu o explicație care ridică multe sprâncene: o pasăre ar fi deschis trapa portbagajului, provocând incidentul. Însă, conform martorilor de la bord, problema ar fi fost una de neglijență umană, pentru că ușa nu fusese închisă corespunzător încă de la sol.

      Pasagerii revoltați au inundat rețelele de socializare cu relatări despre cum o simplă eroare de siguranță ar fi putut duce la o tragedie.

      Paradoxurile Conservării Mediului

      Departamentul de Conservare a Mediului din New York (DEC) a confiscat și eutanasiat două animale sălbatice populare pe rețelele sociale – veverița Peanut și ratonul Fred – chipurile pentru a preveni riscul de răspândire a rabiei. Acest incident a devenit rapid un subiect politic, punând presiune asupra democraților, inclusiv asupra vicepreședintelui Kamala Harris.

      Teoretic, instituțiile de conservare a mediului ar trebui să adopte măsuri care protejează animalele și mediul înconjurător. Scopul lor este să susțină echilibrul natural, să apere speciile amenințate și să minimizeze interferențele negative ale oamenilor. Totuși, când acțiunile lor se transformă în decizii care distrug viața animalelor pe care ar trebui să le protejeze, rolul acestor organizații devine contradictoriu.

      Faptul că aceste animale erau iubite și aveau o prezență semnificativă pe rețelele sociale, cu Peanut adunând peste 537.000 de urmăritori, a amplificat furia și durerea resimțite de susținători. Proprietarul, Mark Longo, care a îngrijit veverița și i-a salvat viața după un accident, a devenit o figură a rezistenței împotriva autorităților rigide, iar situația s-a transformat într-o dezbatere intensă despre cât de departe trebuie să meargă instituțiile în aplicarea regulilor stricte de conservare. Nu e de neglijat faptul că veniturile obținute de pe urma popularității veveriței contribuiau la întreținerea a peste 300 de animale abandonate.

      Într-un an electoral fierbinte, orice eveniment capabil să stârnească emoții intense poate avea efecte politice neașteptate. Cazul eutanasierei lui Peanut a devenit rapid un punct de atac împotriva democraților. Vicepreședintele Kamala Harris, care se confruntă deja cu provocări majore în campania electorală, ar putea pierde sprijinul a zeci de mii de votanți din cauza acestui scandal.

      Totodată, indignarea publică a deschis un nou front de dezbatere: ce înseamnă să conservi viața sălbatică într-un mod care este în acord cu valorile umane ale empatiei și protecției? Pentru mulți alegători, imaginea unei veverițe adorabile eutanasiate de o agenție care pretinde că apără mediul este un simbol devastator al incompetenței și al insensibilității. În această perspectivă, instituțiile de protecție a mediului par rupte de realitatea socială.

      Cazul veveriței reflectă un paradox adânc al instituțiilor de conservare și a impactului legilor stricte asupra oamenilor și a faunei. Transformarea acestei povești într-un subiect politic demonstrează cât de puternice sunt emoțiile colective atunci când sunt implicate animale. Deși instituțiile de protecție a mediului au un scop clar, modul în care își îndeplinesc misiunea trebuie să fie în acord cu valorile umane și cu realitățile complexe ale vieții. În caz contrar, acțiunile lor riscă să devină o armă politică, iar conservarea mediului să fie percepută ca o amenințare, nu ca o salvare.

      Alocațiile de stat pentru copii cresc din 1 ianuarie 2025 cu 10,4%!

        Începând cu 1 ianuarie 2025, alocațiile de stat pentru copii vor fi majorate cu 10,4%, conform prevederilor legale în vigoare. Creșterea va aduce un sprijin suplimentar pentru familiile din România, astfel:

        – Alocația pentru copiii sub doi ani sau cu dizabilități va crește de la 719 lei la 794 de lei. – Alocația pentru copiii de peste doi ani va crește de la 292 de lei la 323 de lei.

        Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii și Solidarității Sociale, a anunțat că „cei 3,6 milioane de copii, precum și tinerii care frecventează liceele și școlile profesionale vor primi alocații majorate”. Fondurile necesare pentru această măsură provin din bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și vor fi distribuite de Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială.

        Aceasta nu este prima majorare a alocațiilor din ultimii ani; reamintim că alocațiile au fost crescute și în ianuarie 2024, cu un procent de 13,8%.

        Toamnă la Slănic Moldova

          FOTO: Casa Zânelor Slănic Moldova

          O incursiune vizuală prin culorile vibrante ale toamnei la Slănic Moldova, unde natura își etalează frumusețea într-o simfonie de nuanțe arămii și aurii. Peisajele spectaculoase și aerul proaspăt de munte transformă stațiunea într-o oază de liniște și inspirație, un loc perfect pentru a admira splendoarea acestui anotimp de poveste.

          FOTO: Anamaria Pulbere

           

          FOTO: Casa Zânelor Slănic Moldova

           

          FOTO: Nicoleta Vasile Drilea

           

          FOTO: Nina Todorov

           

           

           

           

          FOTO: Simbanu Diana
          FOTO: Vasiloiu Roxana-Mihaela

           

           

           

           

          Mamă acuzată că și-a împins copiii în cascada Niagara

          America este șocată de un incident cumplit care a adus Cascada Niagara în centrul unei povești de coșmar. Chianti Means, o femeie de 34 de ani, este suspectată că și-a împins propriii copii – un băiat de nouă ani și o fetiță de doar o lună – în apele furioase ale faimoasei cascade, apoi s-a aruncat și ea.
          Evenimentul tragic a stârnit indignare și teamă, mai ales că martorii și camerele de supraveghere au ajutat la reconstituirea teribilei scene.

           

          Întrebarea pe care toți o pun este: cum a fost posibil ca, în mijlocul mulțimii de turiști care vizitează cascada zilnic, nimeni să nu intervină? Aproximativ opt milioane de oameni ajung anual la această atracție naturală, însă nimeni nu a putut sau nu a vrut să oprească tragedia care se desfășura în fața lor.

          Paradoxul este uluitor: Chianti Means nu era doar o mamă obișnuită. Ea lucrase ca și consultant pentru combaterea violenței domestice, studiind psihologia și învățând să gestioneze crizele. Avea o educație remarcabilă, cu o diplomă de master, și părea a fi tocmai persoana care ar fi înțeles cel mai bine importanța protejării celor vulnerabili. Locuia la doar câțiva kilometri de cascada care acum devine locul unei anchete sumbre.

          De cinci zile, salvatorii caută neîncetat cadavrele celor trei dispăruți. Drone și roboți subacvatici explorează apele periculoase ale râului Niagara, dar până acum căutările nu au dat rezultate. Povestea încă nerezolvată continuă să țină țara cu sufletul la gură, pe măsură ce detalii înfiorătoare ies la iveală despre o tragedie greu de imaginat.

          „Alien” revine în forță: Ridley Scott se întoarce să regizeze un nou film din franciza legendară!

          Fanii universului terifiant creat de „Alien” au un nou motiv de bucurie: legendarul regizor Ridley Scott se pregătește să revină în scaunul de regizor pentru a da viață unei noi producții din seria cult! The Hollywood Reporter a dezvăluit că succesul impresionant al recentului „Alien: Romulus” regizat de Federico Alvarez l-a convins pe Scott să revină la rădăcinile horror-ului cosmic.

          Cu toate că detaliile despre noul proiect sunt ținute sub un văl gros de mister, sursele apropiate susțin că filmul nu va fi o continuare directă a ultimului film lansat. Ridley Scott pare hotărât să aducă o perspectivă proaspătă și, probabil, să readucă elementele care au transformat „Alien” într-o capodoperă a genului SF-horror.

          Într-un interviu recent, Ridley Scott a vorbit despre un regret care îl bântuie: faptul că nu a putut recâștiga drepturile asupra francizei „Alien”, deținute în prezent de 20th Century Studios. „După ce am lansat Prometheus și Alien: Covenant, managerii mei nu au dat suficientă atenție acestei probleme. E o poveste de care sunt profund legat, și e dureros să nu ai control total asupra ei”, a declarat Scott.

          Cum va arăta următoarea confruntare dintre oameni și xenomorfi sub mâna maestrului Ridley Scott? Rămâne de văzut, dar un lucru e sigur: o nouă doză de groază interstelară este pe drum, și fanii deja își țin respirația!

          Ce este „Alien”?

          „Alien” este una dintre cele mai emblematice și influente francize de science-fiction horror din istoria cinematografiei. Totul a început în 1979, când filmul regizat de Ridley Scott a debutat, revoluționând genul cu o combinație de tensiune psihologică și groază extraterestră. Povestea îl are în centru pe xenomorf, o creatură extraterestră extrem de periculoasă, cunoscută pentru sângele său acid, agresivitatea letală și abilitatea de a se dezvolta într-o formă devastatoare după ce parazitează gazdele umane. Atmosfera filmului, amplasată într-un viitor sumbru și tehnologic avansat, a reușit să creeze un sentiment permanent de anxietate, amplificat de designul iconic al creaturii realizat de artistul H.R. Giger.

          Seria „Alien” nu este doar o poveste despre o monstruozitate extraterestră, ci și o explorare a fricilor umane: izolarea cosmică, necunoscutul, și instinctele primare de supraviețuire. De-a lungul anilor, franciza s-a extins cu mai multe filme, jocuri video, romane și benzi desenate, fiecare contribuind la construirea unei mitologii complexe. Cele mai multe producții se concentrează pe confruntarea între oameni și creatura implacabilă într-un cadru extraterestru, punând adesea accent pe protagonistul feminin puternic, Ellen Ripley, interpretată magistral de Sigourney Weaver. Astfel, „Alien” a devenit mai mult decât o serie de filme de groază: este o explorare a limitelor umane în fața unei amenințări inumane, îmbinând teme de supraviețuire, curaj și lupta pentru a învinge frica supremă.

          Maratonul Intercontinental din Istanbul: Victorie pentru Etiopia și Bahrain la ediția a 46-a

          Istanbulul a fost din nou gazda unui spectacol sportiv unic: cel de-al 46-lea Maraton Intercontinental, singurul maraton din lume care traversează două continente, de la Asia la Europa. Cu mii de participanți și un peisaj impresionant, competiția din acest an a fost una memorabilă.

          La categoria masculin, victoria i-a revenit etiopianului Dejene Debela, care a traversat linia de sosire cu un timp impresionant de 2:11:40. La feminin, Ruth Jebet din Bahrain s-a impus cu o performanță de 2:24:45, stabilind un ritm constant și dovedindu-și pregătirea remarcabilă. Cel mai bine clasat atlet turc, Hüseyin Can, a terminat maratonul pe locul șase, înregistrând un timp respectabil de 2:14:34, stârnind aplauze din partea publicului local.

          Pe lângă cursa principală de maraton, evenimentul a inclus și competiții pentru sportivi în scaun cu rotile și curse de 15 km. Omer Chantai și Zübeyde Süpürgeçi au fost primii la categoria scaunelor cu rotile, demonstrând o forță și un curaj deosebite. În cursa de 15 km, Abdullah Tughluk a câștigat competiția masculină, în timp ce Argentina Valdepenas Serna din Mexic a triumfat la feminin.

          Maratonul Intercontinental din Istanbul a reunit, ca de obicei, atleți de elită din întreaga lume, subliniind prestigiul acestui eveniment sportiv internațional și oferind participanților și spectatorilor o experiență unică, în care sportul unește continente.

          Trump ar putea câștiga alegerile din cauza unei veverițe

          Candidatul democrat Kamala Harris se confruntă cu un scandal care ar putea să o coste mulți voturi, după ce populara veveriță de pe Instagram, Peanut, și ratonul Fred, au fost confiscate și eutanasiate de autoritățile din New York.

          Această situație controversată a generat un val de indignare printre susținătorii lui Peanut, care au fost șocați de decizia Departamentului de Stat pentru Conservarea Mediului (DEC), agenție ce a acționat în urma unor plângeri legate de deținerea ilegală a animalelor sălbatice.

          Proprietarul Mark Longo, distrus de durere, și-a exprimat frustrările pe rețelele sociale, iar acest incident ar putea influența voturile în favoarea lui Trump în apropierea alegerilor.

          Peanut, veverița celebră pe Instagram, a fost confiscată de autoritățile din New York și ulterior eutanasiată. Departamentul de Conservare a Mediului din New York a preluat-o, împreună cu un raton pe nume Fred, după ce a aflat că animalele trăiau în aceeași gospodărie cu oameni, creând astfel riscuri pentru expunerea la rabie, conform unei declarații comune cu Departamentul de Sănătate din Comitatul Chemung.

          În comunicat se menționează că atât Peanut, cât și Fred au fost eutanasiate pentru a fi testate pentru rabie, deși nu este clar când a avut loc această procedură. O persoană implicată în investigația referitoare la Peanut și Fred a fost mușcată de veveriță, ceea ce a determinat autoritățile să coordoneze măsuri pentru a proteja sănătatea publică în legătură cu deținerea ilegală a animalelor sălbatice care pot transporta virusul rabiei. De asemenea, s-a recomandat tuturor celor care au intrat în contact cu animalele să consulte un medic.

          Este ilegal să deții animale sălbatice tinere ca animale de companie, conform legilor DEC. Peanut a trăit cu stăpânul său, Mark Longo, timp de șapte ani, după ce acesta a afirmat că a văzut mama lui Peanut fiind lovită de o mașină în New York City.

          Longo a adus-o pe Peanut acasă și a avut grijă de ea timp de opt luni, înainte de a încerca să o elibereze în sălbăticie. Cu toate acestea, Peanut s-a întors pe terasă a doua zi și jumătate mai târziu, cu un os rupt ieșind din coada sa, ceea ce l-a determinat pe Longo să concluzioneze că Peanut nu putea supraviețui singură în sălbăticie și că ar trebui să rămână cu el.

          De atunci, Peanut a cucerit inimile internauților, acumulând 537.000 de urmăritori pe pagina sa de Instagram administrată de Longo. Videoclipurile de pe pagina sa o arată pe Peanut savurând vafe și întâmpinându-l pe Longo atunci când acesta intră pe ușă.

          Fred, ratonul, a fost un supliment mai recent în casa lui Longo.

          Într-un videoclip emoționant postat pe contul de Instagram al lui Peanut vineri, Longo a ținut un portret al animalului său și le-a mulțumit urmăritorilor pentru sprijinul oferit. „Peanut a fost cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat vreodată”, a spus Longo, plângând. „Vreau să continui să lupt pentru asta cât de mult pot, dar avem nevoie de voi toți să ne adunăm și să ne ajutați.”

          Subtitlul videoclipului suna astfel: „Odihnește-te în pace, CEL MAI BUN PRIETEN AL MEU. Îți mulțumesc pentru cei mai buni 7 ani din viața mea. Îți mulțumesc că ne-ai adus atât de multă bucurie nouă și lumii. Îmi pare rău că am eșuat, dar îți mulțumesc pentru tot.”

          Mai multe plângeri anonime au determinat ofițerii DEC să se prezinte la casa lui Longo din Comitatul Pine, New York, miercuri. „Ei bine, internet, ați câștigat. Ați luat unul dintre cele mai uimitoare animale de la mine din cauza egoismului vostru. Grupului de oameni care au sunat la DEC, există un loc special în iad pentru voi”, a scris Longo pe Instagram-ul lui Peanut.

          Longo și soția sa s-au mutat în nordul New York-ului anul trecut pentru a începe Sanctuarul de animale P’Nuts Freedom Farm, numit după animalul său de companie, care a fost deschis oficial în aprilie 2023. Sanctuarul adăpostește peste 350 de animale salvate și depinde „în mare măsură” de donațiile urmăritorilor online ai lui Peanut pentru a ajuta mai multe animale, a declarat Longo în postarea de pe Instagram.

          Longo a cerut urmăritorilor vineri să ajute prin donații pentru „bătăliile legale în curs” și pentru organizația lor nonprofit „pentru a putea păstra numele lui Peanut viu”.

          Sondaj Sociopol pentru alegerile prezidențiale: Marcel Ciolacu conduce, în timp ce competiția pentru locul doi rămâne strânsă

            Cel mai recent sondaj realizat de Sociopol pentru alegerile prezidențiale din 2024, desfășurat între 28 octombrie și 1 noiembrie, prezintă un peisaj electoral dinamic, cu schimbări semnificative față de datele anterioare. Potrivit rezultatelor, Marcel Ciolacu, candidatul PSD, își consolidează poziția de favorit al electoratului, fiind cotat cu 28% din intențiile de vot, asigurându-și astfel un loc în turul doi al alegerilor.

            În prezent, Ciolacu este clar în fruntea clasamentului, iar această poziție îl pune într-o postură privilegiată pentru continuarea campaniei electorale. Cu o susținere largă în rândul electoratului de stânga, Ciolacu pare să beneficieze de o stabilitate a bazinului său de susținători, în special în zonele rurale și în rândul votanților tradiționali ai PSD.

            George Simion și Nicolae Ciucă – Lupta strânsă pentru socul doi

            În timp ce locul întâi este dominat de Ciolacu, competiția pentru locul doi este extrem de disputată, între George Simion (AUR) și Nicolae Ciucă (PNL). Simion se situează în sondaje pe locul doi, cu un scor de 21%, în timp ce Ciucă este la o distanță de cinci puncte procentuale, având 16% din intențiile de vot.

            Popularitatea lui Simion continuă să crească, în special printre electoratul naționalist și conservator. Mesajele sale populiste și abordarea directă par să atragă tinerii și votanții nemulțumiți de partidele tradiționale, în timp ce Ciucă mizează pe susținerea alegătorilor de dreapta, fideli PNL, și pe experiența sa ca fost premier și militar de carieră. Această rivalitate între Simion și Ciucă va rămâne un punct central al campaniei și va influența strategia electorală a fiecărui candidat, în special în ultimele zile înainte de alegeri.

            Elena Lasconi (USR) – O performanță stabilă

            Elena Lasconi, candidata USR, se află pe locul patru, cu 12% din intențiile de vot. Deși nu reușește să rivalizeze cu scorurile liderilor clasamentului, Lasconi a înregistrat o evoluție constantă în sondaje, reflectând stabilitatea electoratului USR. Susținătorii săi sunt în mare parte tineri, urbani și dornici de schimbare, iar campania sa este centrată pe integritate, transparență și un program reformist.

            Independenții Mircea Geoană și Cristian Diaconescu – prezențe distincte în campanie

            Pe locul cinci, în poziții apropiate, se află Mircea Geoană și Cristian Diaconescu, ambii candidați independenți, cu 9% și, respectiv, 8% din intențiile de vot. Aceștia se prezintă ca alternative la partidele tradiționale și încearcă să capteze voturile alegătorilor dezamăgiți de scena politică actuală. Geoană, cunoscut pentru experiența sa internațională, și Diaconescu, fost diplomat și om politic, au o bază de susținători relativ constantă, dar este puțin probabil să poată accede în turul doi.

            Cristian Terheș (PNCR) – O creștere modestă

            Cristian Terheș, candidatul Partidului Național Creștin Român (PNCR), înregistrează 4% în sondaje, o ușoară creștere față de sondajele anterioare. Mesajele sale conservatoare și critice la adresa Uniunii Europene rezonează cu o parte din electorat, dar rămâne totuși departe de o poziție competitivă pentru turul doi.

            Participarea la vot – un factor cheie

            Sociopol estimează o prezență la vot de 53% în țară, la care s-ar putea adăuga o participare moderată din partea diasporei, ducând procentul total la peste 55%. Mobilizarea electoratului va juca un rol decisiv în configurarea rezultatului final, în special în privința celui de-al doilea loc în turul doi.

            Cursa pentru turul doi rămâne deschisă

            În concluzie, sondajul Sociopol evidențiază o cursă clară pentru intrarea în finala alegerilor prezidențiale din 2024. Marcel Ciolacu se află într-o poziție favorabilă, asigurându-și avansul față de ceilalți competitori. Întrebarea care rămâne este: cine va fi contracandidatul său în turul doi – George Simion sau Nicolae Ciucă? Această întrebare rămâne deschisă, iar evoluțiile din campanie vor fi esențiale în stabilirea configurației finale a turului întâi.

            Perioada de culegere a datelor: 28 octombrie – 1 noiembrie 2024. Metoda culegerii datelor: interviuri telefonice (CATI). Marja de eroare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3.2%.

            Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784: Flacăra Libertății în Inima Transilvaniei

              În toamna anului 1784, în Munții Apuseni, s-a aprins scânteia unei revolte care a răsunat nu doar în Transilvania, ci în întreaga Europă. Țăranii iobagi români, împinși la limită de asuprirea nobilimii maghiare și de opresiunea economică, s-au ridicat în luptă sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan. Răscoala lor, declanșată în noiembrie, avea să devină un simbol al luptei pentru dreptate socială și pentru recunoașterea drepturilor naționale ale românilor.

              Contextul Social și Național al Răscoalei

              Viața țăranilor români din Transilvania la sfârșitul secolului al XVIII-lea era marcată de obligații grele, abuzuri și discriminare. Sarcinile fiscale crescânde, controlul aspru al nobililor asupra cârciumilor și taxele multiple au devenit din ce în ce mai împovărătoare. Mai mult, decizia din vara anului 1784 de a recruta iobagi români pentru războiul împotriva Imperiului Otoman a fost „picătura” care a umplut paharul nemulțumirii. Istoricul David Prodan subliniază că răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan a avut un dublu caracter: social și național. Orice pas spre libertate socială era, de fapt, și un pas către emanciparea românilor din Transilvania, popor care lupta nu doar pentru eliberarea de sub jugul iobăgiei, ci și pentru afirmarea identității sale.

              Oamenii și Momentul Declanșării

              Horea, liderul de necontestat, a încercat chiar să pledeze cauza țăranilor în fața împăratului la Viena în iarna anului 1783. Deși s-a întors în Transilvania cu promisiuni de protecție pentru locuitorii Munților Apuseni, situația s-a agravat, iar țăranii nu au mai putut răbda nedreptățile. Pe 31 octombrie 1784, în comuna Mesteacăn din Zarand, Gheorghe Crișan a aprins flacăra răscoalei. Revolta s-a răspândit rapid în comitatele Hunedoarei, Albei, Clujului și Turzii, iar în scurt timp mii de iobagi s-au alăturat luptei, având un singur țel: libertatea.

              Ecoul Răscoalei pe Plan European

              Răscoala a avut un impact puternic asupra Europei, atrăgând atenția intelectualilor vremii. Publicistul francez Jean-Pierre Brissot a transmis un mesaj puternic împăratului austriac, susținând dreptul unui popor asuprit de a se ridica împotriva asupritorilor săi. Revolta a fost un preambul al luptei pentru dreptate socială și pentru autodeterminare națională, care avea să continue în deceniile următoare și să inspire revoltele din 1821 și 1848.

              Moștenirea Răscoalei

              Deși înăbușită în sânge, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan a rămas în memoria colectivă a românilor ca un simbol al curajului și al aspirațiilor spre dreptate. Jertfa lor a reprezentat un pas important spre recunoașterea drepturilor românilor din Transilvania și a deschis calea pentru viitoarele mișcări naționale. Această revoltă a demonstrat că lupta pentru libertate este o forță imposibil de stăvilit, chiar și în fața celor mai mari opresiuni.

              Răscoala din 1784 rămâne un capitol esențial al istoriei naționale, o dovadă a rezistenței și a speranței pentru o viață mai bună, care a inspirat generațiile viitoare în eforturile lor pentru libertate și dreptate.

              De ce s-a sărbatorit Ziua Vânătorilor de Munte la Târgu Ocna?

                FOTO: tgocna.ro

                Pe 3/16 noiembrie 1916, prin Ordinul 294 emis de Marele Cartier General, s-a înființat o nouă categorie de forțe în Armata Română – arma vânătorilor de munte. Transformarea Școlii de Schiori din București în Corpul Vânătorilor de Munte a marcat debutul acestei unități specializate în lupta pe teren dificil și a deschis un capitol nou în istoria militară românească.

                Formarea Corpului Vânătorilor de Munte

                Planul inițial pentru Corpul Vânătorilor de Munte prevedea organizarea în trei batalioane, fiecare cu câte trei companii. Totuși, în ianuarie 1917, după redislocarea la Târgu Neamț, Corpul a fost reorganizat într-un singur batalion cu forțe suplimentare: cinci companii de pușcași, două companii de mitraliere și o companie de telegrafie fără fir. Această structură avea să joace un rol crucial în luptele din vara anului 1917, de la Ocna, Măgura, Oituz, Coșna și Cireșoaia – confruntări esențiale pentru apărarea teritoriului românesc în Primul Război Mondial.

                Creșterea și organizarea forțelor vânătorilor de munte

                După Primul Război Mondial, vânătorii de munte au continuat să se dezvolte, consolidându-și rolul în armata română. În 1923, s-au creat primele divizii de vânători de munte: Divizia 1 Vânători de Munte, cu garnizoana la Brașov, și Divizia 2 Vânători de Munte, la Bistrița. Această expansiune a fost parte a unui efort mai amplu de modernizare și întărire a apărării naționale într-o perioadă de instabilitate europeană.

                În 1937, cele două divizii au fost reorganizate în trei brigăzi (1, 2 și 3), iar la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial, armata de vânători de munte era pregătită pentru noile provocări. În timpul conflictului, brigăzile de vânători de munte au fost implicate în campaniile majore ale Armatei Române, participând la lupte din Basarabia și Bucovina până în Crimeea și Caucaz, și ulterior în bătăliile pentru eliberarea Transilvaniei și în avansul spre Munții Tatra.

                Reorganizările postbelice și adaptările în perioada comunistă

                După încheierea războiului, armata română a trecut printr-o serie de restructurări, iar trupele de vânători de munte nu au fost o excepție. În perioada comunistă, unitățile de vânători de munte au fost afectate de desființări și redistribuiri, o reorganizare semnificativă fiind în 1961, când Brigada 2 Vânători de Munte a fost desființată, iar Batalionul 21 Special Vânători de Munte a fost înființat, având inițial sediul la Rădăuți și mutat ulterior la Predeal.

                În deceniile care au urmat, s-au creat noi brigăzi, precum Brigada 1 Vânători de Munte din Bistrița, Brigada 4 Curtea de Argeș și Brigada 5 Alba-Iulia. După 1990, restructurările au continuat, iar noi unități, precum Brigada 7 Petroșani și Brigada 61 Miercurea Ciuc, au fost adăugate, adaptându-se la noile cerințe și doctrine militare.

                Moștenirea și importanța vânătorilor de munte astăzi

                Astăzi, la 108 ani de la înființare, vânătorii de munte reprezintă o componentă esențială a armatei române, având o pregătire deosebită pentru terenul accidentat și condițiile extreme. Ei continuă tradiția eroică a înaintașilor lor, fiind recunoscuți atât pentru abilitățile lor de luptă în munți, cât și pentru profesionalismul și determinarea cu care își îndeplinesc misiunile.

                Fiind una dintre cele mai vechi arme specializate din Armata Română, vânătorii de munte rămân un simbol al adaptabilității și curajului, iar tradiția lor este onorată cu mândrie de fiecare generație nouă de militari.

                Inundațiile devastatoare din Spania lasă un dezastru de proporții în Valencia!

                Spania se află în doliu și haos după ce inundațiile catastrofale au lovit Valencia, provocând una dintre cele mai mari tragedii din istoria sa modernă. Peste două sute de oameni și-au pierdut viața, iar 2.500 sunt dispăruți, în urma ploilor abundente care au transformat peisajul într-o mare de distrugere și disperare.

                Tunelul care leagă orașul de coastă Benetusera de vecinul Alfafar a devenit un simbol al groazei, denumit acum „tunelul negru”. Fotografiile dramatice arată mașini distruse – se estimează că ar putea fi în jur de o sută – îngropate sub mormane de moloz și murdărie. În interior, șoferi și pasageri au fost surprinși de furia apelor, iar eforturile de salvare sunt îngreunate de nivelul apei care încă nu a scăzut.

                În fața centrului comercial uriaș din Aldaya, cel mai mare din Valencia, militarii luptă neîncetat să scoată apa din parcarea subterană. Scafandrii au descris parcarea de 5.800 de locuri ca fiind un adevărat „cimitir”, în care mașinile sunt scufundate complet, iar tragedia pare nesfârșită.

                Furia localnicilor este îndreptată spre autorități, acuzate de nepăsare și lipsă de reacție. Ministerul local al Situațiilor de Urgență a rămas asurzitor de tăcut înaintea furtunii de proporții biblice, lăsând oamenii neprotejați în fața dezastrului iminent. Indignarea crește pe măsură ce salvatorii continuă să caute supraviețuitori în peisajul dezolant al unei regiuni zdrobite de furia naturii.

                Halloween-ul Fals: Mii de irlandezi păcăliți de o paradă inexistentă!

                Dublinul a fost martorul unei farse de proporții epice, pe 31 octombrie, când mii de oameni s-au strâns de-a lungul străzilor, așteptând cu nerăbdare o paradă de Halloween… care nu a mai avut loc! Evenimentul, despre care s-a crezut că va transforma orașul într-un spectacol festiv între orele 19:00 și 21:00, s-a dovedit a fi o capcană.

                Mulțimi uriașe de oameni, unii dintre ei costumați în cele mai elaborate ținute de Halloween, au rămas în așteptare pe bulevard, doar pentru a realiza, treptat, că nu există nicio paradă planificată. Poliția a fost nevoită să intervină, cerând oamenilor să se disperseze și avertizându-i să nu inițieze proteste de masă neautorizate. În ciuda confuziei, mulțimea s-a împrăștiat în cele din urmă, dezamăgită, dar și amuzată de absurdul situației.

                Și cum a început totul? Se pare că vina aparține unei farse elaborate generate de o rețea neuronală! Un site numit My Spirit Halloween, despre care presa relatează că este gestionat din Pakistan, a publicat un anunț despre această paradă falsă. Din cauza algoritmilor Google, articolul a devenit rapid viral, fiind distribuit masiv pe rețelele de socializare și chiar preluat de mass-media locală. Nimeni nu a verificat informațiile înainte de a le prezenta ca fiind oficiale, ceea ce a transformat o simplă glumă online într-un adevărat spectacol al confuziei naționale.

                Deși mulți irlandezi s-au simțit păcăliți, un lucru este sigur: Dublinul a avut parte de o seară memorabilă de Halloween, chiar și fără paradă!

                „Mitropolitul Dosoftei ne-a adus mai aproape Cuvântul”

                Afirmaţia este parte a epilogului derulării exemplare a Proiectului „NU Burnoutului, DA lecturii! Dosoftei 400”, iniţiat de Centrul Cultural Misionar „Doxologia”, în asociere cu Ministerul Culturii, prin Programul pentru cercetare şi educaţie prin cultură ateliere, fondul Nevoi culturale de urgenţă. Acţiunea, sprijinită de inspectoratele şcolare judeţene Suceava, Iaşi şi Neamţ şi de Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu” Botoşani, a fost ocazionată de împlinirea, la 26 octombrie, a 400 de ani de la naşterea, în Suceava, a mitropolitului Dosoftei, primul mare poet cult român.

                Microsinteză Dosoftei

                Cultura română îl înregistrează ca slujitor devotat al cuvântului (deşi nu apare în „Dicţionarul de lingvişti şi filologi români” din 1978), inspirându-se mereu din poezia populară (nici dicţionarele etnologice nu-l remarcă), fără a ocoli sursele livreşti atunci când a redactat cartea sa de căpătâi „Psăltire a svântului proroc David” (1673), cunoscută ca „Psaltirea în versuri”. „Dicţionarul general al literaturii române” (2004) îi alocă un amplu medalion (de Rodica Şuiu) acestui „cărturar, poet şi traducător”, din care reproducem pasajul orientat către profilul rubricii noastre: „Un lapidar vers al Psaltirii din 1673 (Limba îmi voi face condei de scrisoare) pare a prelungi ecoul Cuvântului de introducere al mitropolitului, mărturisind osârdia de a fi tâlcuit psalmii vreme-ndelungată, precum am putut mai frumos, în scopul cointeresării cititorului (să poată trage hirea omului către cetitul ei)”. „Propunându-şi a face din cuvânt instrument de expresie”, „lectorul este îndemnat a discerne, dincolo de înţelesul dogmatic al Scripturii, o valoare parabolică (Ca ciumiliturile, când altă grăieşti şi altă să-nţălege), simbolică (să-nţăleagă cuvântul dintr-altă sămnătură de poveste) sau metaforică (pre mutare) a textului”.

                Suceava, 26 octombrie 2024

                S-a întâmplat să fiu în localitatea natală a mitropolitului, cu o comunicare despre noutăţile aduse de „Îndreptarul ortografic, ortoepic, morfologic şi de punctuaţie” (Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2024), participând la un simpozion despre inovaţia în educaţie, organizat de Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava. Daniel Nicolescu a donat, cu acest prilej, antologia sa „De la psalmistul David, la psalmiştii români moderni şi postmoderni” (Egal, 2023), care se deschide, firesc, cu contribuţia lui Dosoftei.

                 De aici am mers la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, unde la intrarea în paraclis se află tabloul votiv al mitropolitului Dosoftei, descris în recenta monografie a Bisericii, de Vasile M. Demciuc.

                Iaşiul mitropolitului

                În capitala Moldovei, Dosoftei (numele de mirean, Dimitrie) a învăţat la Şcoala Domnească de la „Trei Ierarhi”, sensibil la opera complexă a mitropolitului Varlaam. Iaşiul i-a consacrat, în vremurile noastre, Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul”, inaugurat în 1970 şi botezat astfel în 2005, la canonizarea sa. Salvarea de la demolare a construcţiei trebuie pusă în legătură cu dramaturgia lui Mircea Radu Iacoban, care a scris piesa de teatru „Hardughia”, despre clădirea Academiei Mihăilene.

                SĂ ÎNVĂȚĂM A TRĂI CU ADEVĂRAT! SAU NU…

                La vreme de apunere a soarelui de prăznuire peste cei doi sfinți Dimitrie, Evanghelia este mai actuală ca oricând. Cuvioșiți de Har, casnicii Domnului par a veni la noi, confrații de peste veacuri ai bogatului nemilostiv, spre a ne arăta cum trebuie să stingem focul indiferentismului ce ne desparte de suflul dragostei dumnezeiești. Cât de iute uităm pericopa săracului Lazăr și a bogatului neomenos, ce cade pradă propriei convingeri despre nemurire (Luca 16, 19-31)! De veacuri această istorisire marcheză lumea. Și tot de veacuri, cei neîndurători, chemați pururea a ședea în bucuria Tatălui, preferă neadevărata veselie zdrăngănitoare a lumii, cer semne pentru a fi salvați, ei și familiile lor. Iar când acestea se întâmplă…sunt puse la înoială.
                Nu poți să nu-i dai dreptate Mântuitorului și să nu înțelegi că omul neimportant al zilei, bogatul, nu are în esență milă față de el. Și-i trebuie această experiență cutremurătoare, spre a pricepe faptul că un gând, o atenție, o picătură de apă face cât toate avuțiile lumii. Este drept, gândul la moarte pe toți ne deconcentrează. Și ne neliniștește. Ne doare această taină, că trecem și că existența lumii continuă și fără noi, ca și cum nici n-am fi fost. Nimeni nu ne va mai da socoteală, nimeni nu ne va mai întreba nimic. Nimic nu vorbește mai sugestiv despre importanța pământească a omului decât un cimitir părăsit, plin de morți cărora le-au murit, la rândul lor, toți urmașii. Cruci înfundate în pământ, monumente înclinate, fără brațe…
                Mântuitorul simplifică viața celor plini de sine. Lazăr devine astăzi un fel de medicament pentru memoria noastră scurtă. De ce? Pentru că prin el înțelegem faptul că semenul nostru este parte integrantă a mântuirii. Domnul Hristos se descoperă în chipul săracului, în mâna-i întinsă… se povestește că cineva a văzut un sărac. I-a fost milă, și-a dezbrăcat haina și i-a dat-o. Cel miluit s-a dus la prima cârciumă, a vândut-o și a băut toți banii. Miluitorul, când a aflat, a fost foarte mâhnit și în ziua aceea n-a avut liniște. În noaptea următoare a visat ceva ce l-a liniștit, se făcea că a venit Domnul la dânsul, îmbrăcat în a lui haină, și i-a zis: ”Vezi ce bine Mi se potrivește?” Ajunsese acolo unde trebuia. Celui milostiv i s-a socotit milostenia, indiferent de ceea ce făcuse cel miluit cu ea.
                O zicală românească ne spune: ”Cine pe sărac ajută, pe Dumnezeu împrumută.” Expresia se găsește cam la fel și în Cartea Proverbelor înțeleptului rege Solomon (19,17), dar parcă e mai frumos spusă în graiul popular românasc. Ți-L faci dator pe Dumnezeu! Să învățăm a trăi cu adevărat! Sau nu…

                Inspector scolar,
                pr. prof. dr. Adrian Alexandrescu

                Aeroportul Internațional Bacău, pe locul șase pe țară după numărul de pasageri

                  În contextul unei creșteri generale a traficului aerian în România, Aeroportul Internațional Bacău încearcă să își consolideze poziția pe piața regională. Potrivit datelor oficiale, în al treilea trimestru al anului 2024, aeroporturile din România au înregistrat aproape 8 milioane de pasageri, cu 7,4% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut.

                  În perioada iulie-septembrie 2024, majoritatea pasagerilor din România, aproximativ 95%, au ales să călătorească pe rute externe. Această orientare către zborurile internaționale evidențiază cererea ridicată pentru destinații din străinătate, mai ales din zona Schengen, care a reprezentat 68% din totalul de aproape 8 milioane de pasageri. În același interval, aeroporturile din țară au găzduit 69.378 de mișcări aeronave și au transportat peste 12.800 de tone de marfă.

                  Deși Aeroportul Bacău a înregistrat o creștere a traficului față de anul precedent, rămâne semnificativ mai mic comparativ cu alte hub-uri importante, precum cele din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. Aceste aeroporturi au capacități superioare, atât în ceea ce privește terminalele, cât și infrastructura pistei, și beneficiază de un număr mai mare de zboruri internaționale, atrăgând astfel un flux mai mare de pasageri.

                  Aeroportul Bacău rămâne un punct de referință pentru regiunea Moldovei, în special pentru cei care călătoresc spre Italia, Marea Britanie și Spania, destinații preferate de comunitățile românești din străinătate. Totuși, spre deosebire de aeroporturile din București sau Cluj, acesta nu are un portofoliu diversificat de destinații și zboruri intercontinentale. Limitările legate de infrastructură și poziționarea sa geografică sunt factori care împiedică Aeroportul Bacău să atragă mai multe companii aeriene și să extindă numărul de rute.

                  Monedă de aur și bancnote dedicate Operațiunii „Neptun” la BNR

                    Banca Națională a României (BNR) lansează, marți, 5 noiembrie, în circuitul numismatic o monedă de aur cu tema Operațiunii ,,Neptun” și două coli speciali formate din câte patru bancnote cu valoare nominală de 10 lei. Operațiunea „Neptun” a fost evacuarea Tezaurului României la Mănăstirea Tismana, în 1944. 

                    Moneda are valoarea nominală 100 de lei, un diametru de 21 mm și o greutate de 6,452 g, iar bancnotele sunt înseriate consecutiv și au aceleași specificații tehnice ca bancnotele de circulație cu valoare nominală de 10 lei. 

                    Aversul monedei prezintă Mănăstirea Tismana, locul unde a fost evacuat Tezaurul Băncii Naționale a României în anul 1944, inscripția „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „100 LEI” și anul de emisiune „2024”.

                    Reversul monedei redă portretele și numele lui Constantin Angelescu și Ion Lapedatu, guvernatori ai BNR, Palatul Vechi al Băncii Naționale a României în fundal și inscripția «OPERATIUNEA ,,NEPTUN”».

                    Monedele sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de broșuri de prezentare și de certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Monedele au putere circulatorie pe teritoriul României.


                    Colile speciale, formate fiecare din patru bancnote cu valoare nominală de 10 lei, sunt introduse în plicuri de prezentare și sunt însoțite de certificate de autenticitate redactate în limbile română, engleză și franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central, precum și seriile bancnotelor.

                     

                    Tirajul maxim pentru moneda de aur este de 1.000 de piese, iar pentru coala specială, formată fiecare din patru bancnote cu valoare nominală de 10 lei este de 5.000 de exemplare.

                    Prețurile de vânzare sunt: 4.200 de lei, exclusiv TVA, pentru moneda de aur, inclusiv broșura de prezentare și certificatul de autenticitate, și de 60 de lei, exclusiv TVA, pentru coala specială formată fiecare din patru bancnote cu valoare nominală de 10 lei, inclusiv certificatul de autenticitate.

                    Lansarea în circuitul numismatic a monedelor de aur și a colilor speciale se face prin sucursalele regionale Iași, București, Cluj, Constanța, Dolj și Timiș ale BNR.

                    Bacău International Airport, Ranked Sixth Nationally by Passenger Numbers

                    Amid a general increase in air traffic across Romania, Bacău International Airport is striving to strengthen its position in the regional market. According to official data, in the third quarter of 2024, airports in Romania recorded nearly 8 million passengers, 7.4% more than in the same period last year.

                    Between July and September 2024, most passengers in Romania, approximately 95%, opted to travel on international routes. This focus on international flights highlights the high demand for foreign destinations, especially within the Schengen area, which accounted for 68% of the total of nearly 8 million passengers.

                    During the same period, airports in the country hosted 69,378 aircraft movements and transported over 12,800 tons of cargo. Although Bacău Airport saw an increase in traffic compared to the previous year, it remains significantly smaller than other major hubs such as those in Bucharest, Cluj-Napoca, Timișoara, and Iași. These airports boast superior capacities in terms of terminals and runway infrastructure and benefit from a higher number of international flights, thus attracting a larger flow of passengers.

                    Bacău Airport remains a key point of reference for the Moldavia region, especially for those traveling to Italy, the United Kingdom, and Spain, popular destinations among Romanian communities abroad. However, unlike the airports in Bucharest or Cluj, it lacks a diversified portfolio of destinations and intercontinental flights. Infrastructure limitations and its geographical position are factors that prevent Bacău Airport from attracting more airlines and expanding the number of routes.