duminică, 21 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 2849

Răcăciuni: A virat stânga fără să se asigure și a provocat un accident

    de
    Comunicat de presa
    -

    La data de 15 februarie a.c., în jurul orei 10.00, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Bacău au fost sesizați cu privire la producerea unui eveniment rutier, cu victimă, pe raza localității Răcăciuni.

    Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 38 ani, din județul Harghita, în timp ce conducea o autoutilitară pe direcția Adjud-Bacău, a efectuat manevra de viraj la stânga fără a se asigura și a intrat în coliziune cu un autoturism condus de un tânăr de 21 ani care se angajase în depășirea autoutilitarei.

    În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a unei femei de 42 ani, din comuna Corbasca, pasageră pe bancheta din spate a autoturismului în cauză, care a fost transportată la Spitalul Județean Bacău, unde i s-au acordat îngrijiri medicale de specialitate.

    Conducătorii auto au fost testați cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat și le-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

    În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

    Guvernul a atestat Moineștiul ca stațiune

      de
      Silvia Patrascanu
      -

      Municipiul Moinești a fost atestat ca stațiune turistică, datorită calităților terapeutice ale izvoarelor minerale din Parcul Băi. Anunțul a fost făcut de Guvern, după ședința de miercuri, într-un comunicat de presă.

      Alături de municipiul Moinești, au obținut statutul de stațiuni turistice de interes local încă nouă zone sau localități: Baia de Fier – județul Gorj, Boghiș – județul Sălaj, Colibița – județul Bistrița-Năsăud, Moisei – județul Maramureș, Negrești Oaș – județul Satu Mare, Pojorâta – județul Suceava, Sângeorgiu de Mureș – județul Mureș, zona Băile Banffy – municipiul Toplița, județul Harghita, zona Băile Ocna Dej – municipiul Dej, județul Cluj.

      De azi înainte, acestea vor putea atrage fonduri nerambursabile pentru a se dezvolta. Tot în ședința din 16 februarie, Borsec și Sucevița au fost atestate ca stațiuni de interes național. Moineștiul are avizul Autorității Naționale pentru Turism (ANT) încă din toamna 2016.

      „Marele avantaj este că se deschide o nouă etapă de dezvoltare a municipiului Moinești, declara în, octombrie, senatorul Viorel Ilie, atunci primar. În al doilea rând, vom putea accesa fonduri europene, ceea ce e bine atât pentru localitatea noastră, cât și pentru întreaga zonă turistică a județului, care cuprinde două importante stațiuni, Sl. Moldova și Tg. Ocna.”

      A fost demolată pensiunea „Old Town” de pe strada I.S. Sturza

        de
        Ovidiu Pauliuc
        -

        O imagine mai puțin obișnuită a putut fi văzută, zilele acestea, pe strada Ioniță Sandu Sturza din Bacău, în apropierea instituțiilor Muncii.

        Este vorba despre demolarea clădirii care a găzduit Pensiunea Old Town, o vilă impunătoare, cu două etaje și un aspect plăcut în ansamblul zonei.

        Buldozerele au pus-o însă la pământ, cu mare atenție, inclusiv cu furtune cu apă care să nu lase praful să se răspândească.

        După cum am aflat de la lucrători și de la autorități, acolo ar urma să se ridice o nouă construcție, „mult mai frumoasă”, după cum au spus reprezentanții firmei, fără să dezvăluie însă ce funcțiune va avea aceasta, dat fiind că mai sunt de obținut avize dintre cele necesare.

        Oaspeți din Franța la Consiliul Județean

          de
          Silvia Patrascanu
          -

          Consiliul Județean a avut oaspeți din Franța, vizita acestora fiind prilejuită de derularea, în parteneriat, a proiectului ”Un altfel de sprijin pentru dezvoltarea zonelor rurale sărace băcăuane din Valea Zeletinului – promovarea învățării și consolidării limbii franceze în vederea dezvoltării comunitare, în contextul extinderii relațiilor de colaborare cu Franța”.

          Împreună cu reprezentanții Asociației Amitié Roumaine și specialiști din cadrul CJ, președintele Sorin Brașoveanu a realizat calendarul complet al acțiunilor ce vor fi întreprinse în anul 2017. Astfel, în luna aprilie, comunele Colonești, Motoșeni, Răchitoasa, Stănișești vor primi vizita unei delegații de 30 de persoane din localitatea Saint-Leu, reprezentanți ai Asociației ”Amitie Roumaine”, delegație ce va fi condusă prof. Raluca Moulinier, președintele Consiliului de Administrație.

          Copiii, sub coordonarea profesorilor din școlile partenere, vor fi implicați într-o suită de evenimente artistice, prezentate în limba franceză. În vacanța de vară, copiii de pe Valea Zeletinului vor fi găzduiți de familii din Saint-Leu pentru o mai bună cunoaștere a limbii și culturii franceze, iar în octombrie, profesorii lor sunt așteptați în Saint-Leu, unde vor face schimb de bune-practici și vor aprofunda noi metode de predare interactivă a limbii franceze.

          ”Apreciem foarte mult sprijinul pe care președintele Consiliului Județean Bacău, Sorin Brașoveanu, și instituția pe care o reprezintă îl oferă; este un suport extrem de necesar și este motorul proiectului nostru”, a declarat președintele Raluca Moulinier.

          La rândul său, președintele Sorin Brașoveanu a subliniat: ”Mai avem încă multe de făcut, nu numai în cadrul acestui proiect ci și la nivelul implicării comunităților rurale în diverse proiecte. Unul dintre principalele obiective este să schimbăm mentalități și atitudini pentru că acestea sunt cele care, pe termen lung, vor aduce schimbarea. Sunt însă optimist și cred că, în timp și prin eforturi comune, vom reuși acest lucru.” Proiectul a fost inițiat în 2015 de către Asociația Amitié Roumaine Saint-Leu (FR) împreună cu Județul Bacău, prin CJ Bacău și se derulează în parteneriat cu primăriile celor patru comune și cu Asociația Româno-Franceză St Leu-Izvorul Berheciului (RO).

          Contrabanda cu țigarete, în ușoară scădere

          de
          Comunicat de presa
          -

          Piața neagră a țigaretelor a ajuns în ianuarie 2017 la 16,2%, cu 1,9 p.p. mai puțin față de nivelul de 18,1% din noiembrie 2016. Nivelul se situează sub media anuală din 2016, de 16,8% și, de asemenea, este mai mic decât in ianuarie 2016, când contrabanda era 17,8%.

          „Cu 37,6%, regiunea nord-est rămâne și la începutul anului 2017 cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete, cu toate că procentul e în scădere cu 9,3 p.p. față de noiembrie 2016. În regiunile sud-vest și vest continuă să se înregistreze, în ianuarie 2017, un nivel ridicat al comerțului ilicit (24,6%, respectiv 24,3%), în timp ce în zona de nord-vest comerțul ilegal este în scădere cu 7,7 pp față de noiembrie 2016, până la 14,7%. Din punct de vedere al provenienței, categoria „cheap whites” continuă să dețină și în 2017 cea mai mare pondere (57,6%), urmată de produsele provenite din Moldova (19,1%, în creștere cu 6,2 p.p. comparativ cu noiembrie 2016) și Ucraina (17,3%, în scădere cu 2,1 p.p.). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 1,1%, nivel relativ constant față de finele anului 2016”, a declarat Marian Marcu, Director Novel Research.

          Dorel Fronea, vicepreședinte ANAF și coordonator al activității structurilor vamale a declarat:

          „Acțiunile derulate în ultimele luni încep să-și arate efectele. Mă refer la reînființarea echipelor mobile în ianuarie 2017, precum și la continuarea procesului de reorganizare a structurilor vamale, începută cu reoperaționalizarea echipelor canine și înființarea Biroului Monitorizare Comerț Electronic. Acest proces va continua concomitent cu procesul de modernizare a Vămii române, ce are în vedere întărirea capacității administrative a echipelor mobile și eficientizarea echipamentelor de scanare pe care, la preluarea mandatului, în iulie 2016, le-am găsit neutilizate la capacitatea necesară. Menționez că această scădere a pieței ilicite ne impulsionează în realizarea obiectivului de a atinge un nivel al contrabandei cât mai apropiat de media de 10% din UE.

          Reamintesc că, în iulie 2013, contrabanda era de 11,8%. Am convingerea că rezultatele pozitive vor crește, ca urmare a Operațiunii Scut 2017 demarată recent, combaterea traficului ilicit cu țigarete fiind prioritatea principală a Vămii române. Foarte curând, vom lansa și implementa „Strategia Națională a Autorității Vamale pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit cu țigarete 2017-2020”, inițiată de către Direcția Generală a Vămilor din cadrul ANAF. Măsurile incluse în Strategie presupun, pe lângă reorganizarea structurilor vamale, resurse umane de înalt profesionalism, dotarea cu echipamente de calitate, creșterea gradului de cooperare cu celelalte autorități de aplicare a legii, mediul de afaceri, precum și cu instituțiile similare interne și internaționale.

          Totodată, vom intensifica cooperarea transfrontalieră cu țările riverane României, astfel încât structura vamală din cadrul ANAF să devină principalul pilon de stabilitate în cooperarea vamală în regiune, un exemplu în acest sens fiind și întâlnirea trilaterală dintre autoritățile vamale ale României, Republicii Moldova și Ucrainei, ce va avea loc în prima decadă a lunii martie a.c.”

          „Scăderea cu aproape 2 puncte procentuale a pieței negre în ianuarie 2017 față de noiembrie 2016 este o dovadă a faptului că eforturile conjugate ale autorităților pentru combaterea contrabandei, atât la granițele țării, cât și la nivelul punctelor de desfacere, pot da rezultate imediat. Însă, pentru a menține aceste rezultate, lupta cu rețelele de contrabandă trebuie să fie continuă, mai ales într-un an 2017 în care, după 20 mai, de pe piața legală din România vor dispărea o serie de produse, precum cele cu alte arome decât mentolul.

          Tocmai de aceea e nevoie să fie implementată cât mai rapid Strategia Națională de combatere a comerțului ilegal cu țigarete, un plan pe termen lung care implică atât autoritățile, cât și restul actorilor afectați de contrabanda cu tutun. Dacă la finalul anului 2017 vom trage linie și vom concluziona că nivelul contrabandei a rămas măcar la 16%, vom putea vorbi despre 70 de milioane de Euro pe care autoritățile le vor fi încasat în plus față de anul 2016”, a declarat Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs, BAT Romania.

          „Înregistrăm o premieră notabilă pentru ultimii patru ani, și anume că, în ianuarie, contrabanda scade simbolic. Regiunea de nord-est continuă să fie însă un pol al pieței negre și de aceea, în prima parte a acestui an, vom sprijini o nouă campanie publică de conștientizare a pericolelor generate de contrabandă, campanie ce se va derula în parteneriat cu autoritățile de aplicare a legii.

          Pentru acest an, în domeniul combaterii comerțului ilicit, compania JTI are în plan o serie de alte acțiuni concrete: sprijin pentru construirea și dotarea unei hale de control al autovehiculelor, pe sensul de intrare în țară, în Vama Siret, suport pentru formarea specialiștilor care vor opera scanerele și, de asemenea, sprijin pentru achiziționarea și formarea a 12 câini, care vor fi antrenați pentru depistarea țigaretelor, înlocuind primii câini ai Vămii, intrați în serviciu în 2006-2007, care urmează să se pensioneze. Suntem foarte fericiți că „pensionarii” vor continua să locuiască alături de familiile colegilor lor de echipă, agenții vamali ”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria.

          „Scăderea cu aproape 2 p.p. înregistrată în luna ianuarie 2017, în studiul Novel, este cu atât mai benefică cu cât, conform evoluției din ultimii doi ani, această tendință ar trebui să se regăsească și în raportările următoarelor luni. Din acest punct de vedere, se creează contextul favorabil lansării proiectului de Strategie Națională pentru prevenirea și combaterea traficului ilicit cu țigarete demarat de autorități, care ar trebui să ofere o bază solidă pentru reducerea nivelului comerțului ilicit cu țigarete sub pragul de 10%.

          Lupta împotriva comerțului ilicit cu țigarete este una din prioritățile Philip Morris International și, în acest sens, programul Philip Morris Impact lansat în 2016 este o dovadă clară a implicării active și a sprijinului efectiv pus la dispoziția autorităților și tuturor celor interesați să participe activ la eradicarea acestui fenomen. Philip Morris Impact este o inițiativă globală de acordare de fonduri pentru proiecte dedicate luptei împotriva contrabandei și infracțiunilor asociate acesteia, cu un buget alocat de 100 milioane USD. În total, 170 de organizații, incluzând agenții guvernamentale, universități și instituții de cercetare, organizații non-guvernamentale și entități private au înscris peste 200 de proiecte pe cele trei categorii acoperite de acest program: cercetare, educație și conștientizare a impactului comerțului ilicit. Înscrierile au venit din 42 de țări, inclusiv România”, a precizat Alexandra Olaru, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

          „Toate bilanțurile pe care autoritățile de aplicare a legii le-au făcut publice arată că și în 2016 au fost făcute mii de percheziții, au fost derulate acțiuni complexe, s-au destructurat sute de rețele de crimă organizată, în scopul combaterii pieței negre. Datorită acestor eforturi, începem anul 2017 cu o reducere de aproape 2 p.p. a comerțului ilegal cu țigarete. Orice scădere a contrabandei nu înseamnă doar bani mai mulți la buget, dar și creșterea siguranței statului, prin îmbunătățirea controlului la frontiere și, în cele din urmă, a cetățenilor, dat fiind că rețelele infracționale se ocupă inclusiv de traficul cu arme și persoane. Drept urmare, este necesar ca fenomenul să fie privit cu maximă seriozitate și responsabilitate, nu doar de autoritățile de aplicare a legii- si ne referim aici la Vamă, Poliție de Frontieră, Poliție și Jandarmerie, care pot acționa pe tot lanțul de distribuție, de la intrarea în țară, până la transportul și desfacerea produselor ilegale-, dar și de către factorii cu putere de decizie în ceea ce privește cadrul de reglementare în care ne desfășurăm activitatea”, a declarat Adrian Pirau, Director Comercial, Imperial Tobacco Romania.

          Pentru reducerea contrabandei pe viitor, sunt necesare, de asemenea, mai multe schimbări legislative, pe care producătorii de țigarete, împreună cu autoritățile de aplicare a legii le solicită de ani de zile. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracțiunilor de evaziune fiscală și de contrabandă cu țigarete, este necesară clarificarea situației la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria și Bulgaria, precum și stabilirea unor atribuții specifice pentru poliția locală și jandarmerie, întrucât comerțul ilegal cu țigarete se desfășoară în zona de competență a acestora – piețe, oboare, stații de metrou.

          Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe și contribuții. Suma reprezintă aproape 2% din PIB, sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

          Ofertă pachet pentru angajarea medicilor în Spitalul Județean de Urgență Bacău

            de
            Roxana Neagu
            -
            dr. Raluca Ioana Dinu, director medical SJU Bacău

            În Spitalul Județean de Urgență (SJU) Bacău se derulează în această perioadă mai multe concursuri de ocupare de posturi, atât pentru cadre medicale cu studii medii, cât și pentru medici. Este din nou criză de personal în unitatea sanitară?

            „Criză de medici este oricând. Ca în orice spital, mereu e nevoie de doctori, de personal bine pregătit. Dar nu suntem la limita de avarie. Avem, într-adevăr anumite specialități medicale deficitare, dar pacientul nu are de suferit din această cauză”, ne-a declarat dr. Raluca Ioana Dinu, director medical.

            Concurență mare la asistenții medicali

            Ieri, în spital, s-a organizat concurs pentru angajarea pe perioadă nedeterminată (definitivă) de asistenți medicali, iar astăzi are loc un nou examen pentru infirmiere și îngrijitori.

            Oferta de locuri de muncă a fost afișată și la avizierul de la Pavilionul administrativ al instituției spitalicești, unde au fost scoase la concurs 17 posturi de asistenți medicali (studii postliceale) pentru Laborator și secțiile Radiologie, Oftalmologie, Hemodializă, Recuperare fizică, Urologie, Neonatologie, Recuperare pediatrică, Psihiatrie, Chirurgie generală, Bloc Operator, Ortopedie, Gastroenteorologie, Ginecologie, un post de bioinginer, unul de asistent farmacist și un altul de statistician la Chirurgie generală, pentru care s-au înscris peste 90 de candidați, iar pentru personalul de îngrijire sunt 17 posturi, pe diferite secții.

            Criză de medici la Urgențe

            Pe partea de încadrare de medici, SJU Bacău se confruntă cu o situație mai deosebită la Unitatea de Primiri Urgențe unde ar mai fi nevoie de 6 medici. În prezent, la adulți aici lucrează 8 medici, iar la copii, alți șase, dar nu toți dintre ei realizează și ture, și gărzi. S-a reușit, recent, încheierea unor contracte cu trei medici rezidenți de la Iași, dar numai pentru partea de gărzi SMURD (pe serviciul de situații de urgență).

            În rest, ar mai fi nevoie de medici mai ales pentru ATI (anestezie și terapie intensivă), Neuropsihiatrie Pediatrică, Radioterapie și Oncologie (două specialități medicale în care și adresabilitatea este din ce în ce mai crescută), Neonatologie, Chirurgie Plastică, Neurochirurgie, Oftalmologie. Toate aceste posturi scoase la concurs sunt periodic publicate și în Viața Medicală, o revistă de specialitate foarte cunoscută în lumea halatelor albe. De multe ori însă, anunțurile nu au nicio finalitate.

            „ Pentru atragerea de noi cadre medicale, am instituit și o ofertă pachet la angajare, în sensul că orice medic care va veni în Spitalul Județean și care nu are unde să stea în municipiul Bacău va primi, prin contractul de muncă, o locuință de serviciu, în acel bloc ANL al medicilor, cum este numit, care acum se află în administrarea spitalului. Trebuie să se știe că și salariile pe care le oferim sunt exact aceleași ca cele dintr-un centru universitar.”
            dr. Raluca Ioana Dinu, director medical SJU Bacău

            Dacă suflet (cap) de politician nu e, nimic nu e…

            de
            Ion Fercu
            -

            Când am citit ,,Dicționarul Diavolului”, cartea lui Ambrose Bierce, o adevărată sursă de aforisme, am rămas surprins aflând că medicul este acel cineva spre care ne îndreptăm speranțele atunci când suntem bolnavi şi câine, când suntem sănătoşi.

            Eu continuam să sper în virtuțile vorbelor unui personaj al lui Vasile Andru, din ,,Noaptea Împăratului”: ,,Adevăratul doctor este cel care îngrijește oameni sănătoși”. Dar cum să-l îngrijești, ca medic, (și) pe cel sănătos, într-o țară ca România în care politicienii se tratează în străinătate, în vreme alocă din PIB, pentru Sănătate, doar o firimitură de 5%, media europeană fiind de 9,9%? Până și Bulgaria alocă 8,3%.

            Deși stăm destul de bine la numărul de absolvenți ai facultăților de medicină, ocupăm doar penultimul loc în U.E., atunci când raportăm numărul de medici la populația țării. Cu doar 2,5 medici la mia de locuitori, cum Dumnezeu să-i soliciți unui medic să-i îngrijească (și) pe cei sănătoși, când nu mai prididește ocupându-se de urgențe?

            Exodul medicilor noștri către Occident este o adevărată dramă națională. Cauza este de pomină: salariile de mizerie ale medicilor, personalului sanitar, chiar și în condițiile noilor majorări. Un proverb jamaican zice: ,,Plătește-l pe medic și slăvește-L pe Domnul!” Mor copii prin școli, dar există școli fără medic școlar, întrucât nu se înscrie nimeni la concurs. La medicul de familie, ca și la medicul specialist, stai la rând ca la moaștele Cuvioasei Parascheva.

            În spitale se mai vine cu mâncarea de-acasă, multe medicamente trebuie procurate în regim privat. Presa stă cu ochii pe medic/asistent pentru a vâna un malpraxis, polițistul și procurorul stau la pândă pentru a așeza în operă un flagrant amărât, pacientul e pus pe harță democratică. Aparatura medicală, curtată de proiecte timide de reabilitare, cochetează uneori și cu vârsta unor decenii ofilite. Acesta este statutul medicului român, al sistemului sanitar.

            Dacă suflet(cap) de politician nu e, nimic nu e.

            Vești bune din Pârgărești și Tg. Trotuș. După negocieri, s-a reluat furnizarea apei!

              de
              Silvia Patrascanu
              -
              Marius Gheorghita

              Sistarea furnizării apei potabile în Pârgărești și Tg. Trotuș, din cauza datoriilor către Compania Regională de Apă Bacău (CRAB), părea o situație fără ieșire. Petrică Mihăilă, consilier județean PNL, a acuzat CRAB și ADIB (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Bacău) că nu au făcut nimic pentru a preveni acumularea de datorii.

              O soluție ar fi fost montarea de apometre, a afirmat el. Maricica Coșa, director executiv al ADIB, a explicat că s-au organizat numeroase întâlniri, au avut loc negocieri și s-a decis reeșalonarea datoriilor, dar reeșalonările nu au fost respectate.

              „Nu putem să montăm, noi, apometre în gospodăriile consumatorilor deoarece nu există cadru legal”, a mai spus Maricica Coșa. Petrică Mihăilă a insistat să se renunțe la sistarea apei în perioada de iarnă pentru ca instalațiile să nu înghețe și să nu se deterioreze.

              Drept urmare, autoritățile au reluat demersurile de a debloca situația. Marius Gheorghiță, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Bacău, a organizat o întâlnire la care au participat reprezentanții ADIB și CRAB, ai autorităților locale și trei directori din cadrul CJ Bacău.

              „Primăriile s-au angajat că restanțele vor fi achitate, sumele fiind eșalonate pe termen lung, a declarat Marius Gheorghiță. Și locuitorii au reacționat de data asta: au constituit un fond de solidaritate din care să fie plătite facturile lunare.

              Acum, la Pârgărești se furnizează apă în parametri normali, iar la Tg. Trotuș cu program, două ore dimineața și două ore seara.”

              Ofensiva autorităților împotriva extinderilor de clădiri

                de
                Ovidiu Pauliuc
                -

                Autoritățile locale par să fie mai preocupate în ultima vreme de respectarea mai strictă a unor reguli de urbanism. Iar aici, ne referim la o problemă aparent banală, cea a extinderilor sau construirii de balcoane aflate la parterul blocurilor de locuințe.

                La ultima ședință a Consiliului Local Bacău s-au aflat pe ordinea de zi mai multe proiecte de hotărâri prin care cetățeni ai orașului au solicitat aprobare pentru astfel de construcții, prin concesionarea unor mici suprafețe din terenul municipalității sau pentru intarea în legalitate a construcțiilor pe care deja le-au ridicat.

                Consilierii locali s-au opus însă tuturor acestor proiecte și le-au respins. Și aceasta, în ciuda faptului că toate compartimentele și comisiile competente din cadrul Primăriei, inclusiv arhitectul șef al orașului, au dat avize favorabile respectivelor proiecte. Promotorul acestei atitudini contrare a fost consilierul local independent Cristian Ghingheș, căruia i s-au alăturat toți consilierii locali. “Încă de când am preluat mandatul de consilier am vorbit cu domnul architect șef al orașului și i-am transmis că această debandadă urbanistică ar trebui să înceteze.

                Referitor la intrarea în legalitate a acelor construcții deja existente, această procedură a fost valabilă până prin anul 2011. Acum, procedura nu mai este legală. Părerea mea este că ar trebui impusă o amendă pentru cetățenii care și-au făcut construcții în mod abuziv, fără autorizații, pe terenul municipalității, și ar trebui impusă chiar măsura demolării acelor construcții. Nu este normal să construim oricum, pe unde dorim prin oraș, și apoi să îi bage primăria în legalitate. Nu se poate merge la infinit astfel”, spune consilierul local Cristian Ghingheș.

                Ofensiva împotriva construcțiilor ilegale și mai ales a acestor extinderi de construcții pare să fie susținută și de executivul Primăriei. “Sunt total împotriva extinderilor. Este deja creat un precedent de către administrația trecută, prin acordarea de autorizații pentru tot felul de cabinete, de spații comerciale la parterul blocurilor. Au stricat mult aspectul orașului. Aș fi poate de acord, fiindcă sunt și blocuri unde se pretează, dar trebuie totuși respectate niște linii. Pe de altă parte, în zone precum cea din preajma Casei de Cultură, kilometrul zero al orașului, sau pe alte artere importante, dau foarte urât ochiului atât băcăuanilor, cât și celor care vizitează orașul. Aceasta nu înseamnă că în zonele mai periferice trebuie acceptate astfel de construcții. Nu au ce căuta astfel de construcții, fiindcă dau foarte rău, foarte urât. Vrem să reglementăm acest aspect”, spune viceprimarul Constantin Scripăț.

                Nu mai puțin de 13 puncte de pe ordinea de zi a ultimei ședințe a Consiliului Local au vizat concesionarea unor mici suprafețe de teren la cererea unor cetățeni, pe care aceștia vor să își extindă sau să își construiască balcoane la parterul blocurilor. Trei astfel de construcții erau deja ridicate fără avizele necesare, astfel că prin decizia consilierilor s-ar fi dorit intrate în legalitate. Votul aleșilor locali a fost, însă, împotrivă.

                “Este prea mult deranj în ceea ce privește amenajarea teritoriului la nivel local și chiar cred că regulile de urbanism ar trebui cumva înăsprite și să nu existe o relaxare a lor. În privința balcoanelor, vedem și noi când mergem pe stradă că urâțesc cumva aspectul orașului. Nu cred că ar trebui să le mai dăm dreptul cetățenilor să facă tot felul de improvizații pe terenul public”.
                – Cristian Ghingheș, consilier local

                Cum au fost înşelaţi băcăuanii prin metoda „Accidentul”

                  de
                  Geta Panaite
                  -

                  În ultimii ani, câteva zeci de băcăuani şi-au dat economiile unor necunoscuţi, care i-au sunat şi i-au minţit că membri ai familiei lor (copii, nepoţi) au fost implicaţi în accidente rutiere grave şi au nevoie de bani ca să se opereze sau să scape de anchetă. Deşi astfel de cazuri au fost mediatizate, încă mai sunt persoane care cad în capcana escrocilor.

                  Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău au terminat, recent, cercetările într-un dosar de înşelăciune prin metoda „Accidentul” şi au trimis în judecată patru inculpaţi, trei dintre ei deţinuţi în Penitenciarul Bacău, unde executau pedepsele de 12 ani şi 8 luni, 17 ani şi 11 luni şi respectiv 4 ani şi 8 luni, primite tot pentru înşelăciuni prin aceeaşi metodă. În vara anului trecut, din spatele gratiilor, ei au reuşit să pună în mişcare un mecanism de făcut mulţi bani, pe naivitatea oamenilor.

                  Nu se ştie cum, dar au avut în celule telefoane mobile, de pe care şi-au apelat victimele şi au intrat în posesia banilor cu ajutorul altor persoane din afara închisorii, unele cunoştinţe mai vechi, altele păcălite că sunt în probă pentru un post de secretară.

                  „Prin intermediul unei persoane aflată în libertate, inculpaţii au postat pe un site un anunţ în care precizau că doresc să angajeze, la un cabinet de avocatură, o persoană în funcţia de secretară, cu un salariu atractiv de 1.800 – 1.900 de lei, lăsând în acest sens, un număr de telefon mobil pentru a fi contactaţi. Persoanele atrase de anunţ îi contactau telefonic la numărul indicat, iar acestea, în urma discuţiilor telefonice, erau atrase prin înşelăciune de deţinuţi de a efectua, în perioada de început, unele «comisioane» constând în ridicarea unor plicuri ce conţineau documente, dar, care, în fapt, aveau sume de bani preluate de la victimele infracţiunilor de înşelăciune prin metoda «Accidentul»”, se arată în rechizitoriul procurorilor.

                  Apelurile către victime erau efectuate de către doi dintre inculpaţi, aflaţi în aceeaşi cameră. Primul se dădea drept fiul sau nepotul părţii vătămate, care la nevoie se apuca şi de plâns şi le cerea banii, celălalt deţinut se recomanda ca fiind medic şi explica de ce este nevoie să trimită sumele cât mai repede, iar al treilea, aflat în altă celulă, avea rolul de a găsi persoanele care să se întâlnească cu victimele şi să ridice plicurile cu bani.

                  Un băcăuan le-a dat escrocilor o avere

                  Cea mai mare „ţeapă” a fost încasată de un bărbat, din municipiul Bacău, care a fost sunat pe telefonul fix de unul dintre deţinuţi şi s-a prezentat ca fiind fiul său, plecat la studii în străinătate. I-a spus că a fost accidentat şi trebuie să fie transferat la un spital din Austria. Al doilea escroc s-a recomandat ca medic şi i-a explicat că băiatul traversa neregulamentar iar statul danez nu suportă cheltuielile cu tratamentul, atunci când victima este vinovată, şi de aceea costurile se ridică la 60.000 de lei şi 5.000 de euro.

                  I-a acordat puţin timp să facă rost de bani şi să se întâlnească în centrul Bacăului cu o aşa-zisă secretară a avocaţilor pentru a-i preda plicul. Totul a decurs conform planului, iar băcăuanul le-a dat o avere fără să realizeze că este înşelat. Când au văzut că omul nu şi-a dat seama de păcăleală, l-au sunat din nou şi i-au mai cerut încă 18.000 de euro, pe motiv că suma iniţială nu acoperă toate cheltuielile.

                  Pentru că nu mai avea bani, băcăuanul s-a urcat în maşină şi s-a dus la tatăl său, într-o altă localitate din judeţ, căruia i-a cerut disperat suma necesară. Acolo părintele l-a convins să-şi sune fiul şi în acel moment şi-a dat seama că a fost păcălit şi a sesizat poliţia. Imediat au intrat pe fir procurorii şi poliţiştii, care au început investigaţia, dar escrocii şi-au văzut în continuare de treabă. Două săptămâni mai târziu au mai înşelat o femeie cu suma de 8.000 de lei, pe care au minţit-o că nepotul din Franţa a fost accidentat, iar pe alta cu 33.000 de lei.

                  Au mai încercat şi cu alte trei persoane, dar nu le-a reuşit. Tot atunci, în Penitenciarul Bacău s-a făcut o percheziţie, iar în camerele celor trei deţinuţi s-au găsit telefoanele mobile de pe care sunau. După ce au pus cap la cap toate aceste probe, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău i-au trimis în judecată pe cei trei deţinuţi şi pe un individ, aflat sub control judiciar, acuzaţiile din dosar fiind de înşelăciune, complicitate şi tentativă la înşelăciune. Deţinuţii mai sunt cercetaţi şi pentru alte fapte similare, comise în toamna anului trecut.

                  Un referendum la mișto

                  de
                  Răzvan Bibire
                  -

                  „Sunteți de acord că aerul este esențial vieții și că fără aer întreaga umanitate ar pieri? Răspundeți cu DA sau NU”. Cum poți să răspunzi la o asemenea întrebare? „DA”, evident. Pentru că răspunsul este cunoscut de toată lumea, este unul de bun simț, este, dacă vreți, cunoscut de cel care pune întrebarea.
                  Referendumul propus de președintele țării este construit pe aceeași idee.

                  Răspunsul este dinainte știut, dar întrebarea va fi pusă nu pentru că ar interesa pe cineva răspunsul, ci pentru că există măcar o persoană care are impresia că dacă românii vor spune în cor că le place anticorupția și vor să-i vadă, în continuare, arși pe corupți, se va modifica, într-un fel, și configurația politică.

                  În definitiv, așa cu Traian Băsescu a pus strategic referendumul cu privire la numărul de parlamentari pentru a câștiga capital politic și un nou mandat, la fel procedează și Klaus Iohannis.

                  Doar că, de data asta s-ar putea să nu se mai potrivească socoteala. Am discutat, ieri, despre posibilitatea ca Iohannis să agite apele degeaba, pentru ca, în final, altcineva să profite de toată această străduință. Mai există și posibilitatea ca tentativa de a copia stilul lui Băsescu să deranjeze electoratul. Avem doar în câteva săptămâni o sumedenie de contre gratuite puse Guvernului, de la respingerea propunerii de premier până la amânarea promulgării bugetului național, trecând prin experiența desantării la protestele din Piața Victoriei.

                  Toate aceste ieșiri ale președintelui, dincolo de spectaculosul lor care emoționează o foarte mică parte a electoratului, se contabilizează în intențiile de vot. PSD își joacă din nou rolul de victimă – partid care ar face ceea ce a promis dar, ca să vezi!, nu este lăsat să guverneze – și crește în sondaje. Cel puțin în cel dat publicității marți, în care era creditat cu 31% din 59% intenții de vot ceea ce echivalează, dacă ponderăm (adică îi considerăm pe cei 59% care au anunțat că vor vota drept 100% din electorat, întrucât restul nu au o opinie deocamdată) cu aproape 53 de procente din voturi.

                  Și pentru că am început cu problema referendumului, oare ce s-ar întâmpla dacă la întrebarea „Sunteți de acord ca lupta împotriva corupției să continue?”, românii ar răspunde NU? Așa, cu același mișto cu care a fost pusă întrebarea…

                  Pagina 1

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Gheorghe Andrieş, primar al comunei Plopana: „N-am vrut să sacrific o comună pentru o doctrină”

                    de
                    Gheorghe Bălțătescu
                    -

                    – Pentru cititorii noştri, ar fi interesant să afle câteva repere din biografia omului şi primarului, care conduce destinele comunei Plopana de aproape 17 ani.

                    – Nu-i nimic senzaţional. Sunt născut în Plopana, în anul 1959, într-o familie de ţărani, am terminat la Craiova Facultatea de Horticultură, după care am lucrat 14 ani în agricultura de stat, la IAS Traian, Ferma 3 Plopana. Din 1990 pânâ în 1997, am fost administratorul unei firme agricole, iar până în 2000 am lucrat în agricultura privată, când, printr-o întâmplare, la sugestia unor politicieni, am candidat şi am fost ales primar. Au trecut, iată, 17 ani de când conduc această comună. Sunt la al cincilea mandat.

                    – Un coleg de-al dumneavoastră spunea că două mandate sunt suficiente pentru un primar să demonstreze cine este şi ce poate, la fel ca preşedintele ţării.

                    – Este opinia dumnealui, eu cred că alegătorii decid. Nu sunt suficiente două mandate. Am să mă explic. Am intrat în politică, în administraţie, împins de la spate, sau recomandat de cineva din comună unor politicieni, de la Partidul Democrat, pe atunci. Am candidat, am fost ales primar, dar fără susţinerea Consiliului Local. Eu aş recomanda tuturor candidaţilor să ia nişte lecţii de administraţie înainte de a face acest pas. Să citească bine Legea Administraţiei Locale. Este la fel ca la Guvern, dacă nu are susţinere în Parlament, îşi face greu treaba. La fel şi cu primarul, dacă nu are susţinere în CL, nu are majoritate, poate să fie savant, este vulnerabil, descoperit. Să vă dau doar un exemplu. Cred că în mandatul al doilea, era o iniţiativă a Companiei Naţionale de Investiţii, prin care se finanţau baze sportive şi cămine culturale, trebuia doar să depui intenţia, Hotărârea Consiliului Local şi să asiguri terenul. Când s-a pus problema în CL de construire a unei baze sportive şi a unui cămin cultural, nici măcar profesorul de sport, care era consilier, nu a ridicat mâna pentru aprobare, să nu mai vorbesc de ceilalţi consilieri, motivul fiind ca să nu cumva, în mandatul lui Andrieş, să se facă bază sportivă şi cămin cultural. Am să vă spun că Plopana nu are nici acum un cămin cultural, s-a pierdut oportunitatea. În primul mandat PD a avut trei consilieri, în al doilea doar cinci, nu am avut artiliera grea de partea mea, nici viceprimar din acelaşi partid. De aici şi multe probleme, care au făcut ineficientă activitatea în primele mandate. Administraţia este grea, greutatea pleacă şi din interior, din CL, din aparatul propriu al primarului. Un primar nou, în primul mandat, va trebui să facă concesii cu angajaţii Primăriei, care, în majoritate sunt funcţionari publici, nu poţi să-i sancţionezi, este o comisie de disciplină, tu, ca primar, nu ai nicio autoritate.

                    – Este o măsură de protecţie în faţa unor posibile abuzuri.

                    – De acord. De aceea, cu paşi mărunţi, cu înţelegere, cu răbdare, poţi să câştigi încrederea lor, poţi să ai marea şansă să fii sprijinit de consilierii locali, altfel tu spui una, ei spun alta. Dacă mai vii şi după un primar care a deţinut funcţia 3-4 mandate, toţi funcţionarii se vor uita cu reticenţă, cu invidie, la tine. Auzi prin campanie, dacă ajung primar, am să schimb şi scaunul fostului primar. Asta dă bine la electorat, dar când ajungi aici vezi că lucrurile sunt mult mai complicate. Tu vii cu ideea, cu programul tău, vrei efectiv să faci ceva, eşti bine intenţionat, dar legislaţia, acum, nu este favorabilă primarului.

                    – Aţi depăşit momentul?

                    – Am depăşit, însă eu am mai avut un handicap, am prins criza din 2008, cu tăieri de investiţii, de salarii, oamenii se uitau la mine ca la duşmanul lor, eşti de la PD, de la PDL, din cauza ta…, tu eşti vinovat.

                    – Atunci s-a produs schimbarea, aţi trecut la alt partid?

                    – Nu, am stat credincios la PD, PDL, până în 2014, după care, cu celebra ordonanţă, am trecut la PSD. Nu este o altă doctrină neapărat, am zis că este o şansă pentru mine ca primar, pentru comună. Eram conştient că acel partid, PDL, nu mai este pe fază, că, în mediul rural, lumea este săracă şi are speranţa că un partid social poate să facă mai mult pentru ea, cu un primar angrenat în acea formaţiune politică. Eu am fost o persoană statornică, credincioasă, fidelă, nu am mers astăzi cu un partid, mâine cu altul, dar, în 2014, aproape eram revoltat, deoarece aşteptasem ca PDL să ajungă la guvernare, în 2000-2004 nu fusese la guvernare, în 2004 fusese împreună cu PNL, dar acces la investiţii nu aveam, sumele de bani veneau pe nişte criterii pe care cu greu le înţelegeam, aşteptam şi eu să se aplece cineva de la conducerea judeţeană şi să zică, da, domnule, Plopana are nevoie de nişte investiţii. De aceea, în 2014 am plecat la PSD. Am spus că ajunge, nu mă poate acuza nimeni că sunt traseist, dar nici nu puteam să merg până la moarte şi să sacrific o comună pentru o doctrină, pentru o onoare pe care o ai ca persoană. Asta a fost. În 2016 am candidat pentru PSD.

                    – V-aţi făcut majoritate în Consiliul local?

                    – Ce am constatat. Trei legislaturi la acea formaţiune politică câştigam alegerile locale şi parlamentare, că tot primarul este pionul principal şi la aceste alegeri, cu 50-55 la sută, cu efort, cu campanie activă. Când am trecut la PSD, am constatat că mă pliez mult mai bine, sunt înţeles mai bine de electorat, în acest fel am ajuns la 75-80 la sută, deci, eu mergeam împotriva curentului. De la trei consilieri în 2000, acum am 10 consilieri din 13, de fapt PSD a câştigat 10 locuri în CL. Chiar am glumit că este prea mult!

                    – Plopana, domnule primar, era raiul merelor, sute de hectare, împărţite în trei ferme, produceau mii de tone de mere, pere, cireşe, prune etc. Aici lucrau zeci de oameni. Acum, totul este paragină. Ce s-a întâmplat?

                    – Din păcate s-au schimbat multe, şi nu în bine. La fel ca şi mine, cunoaşteţi bine zona. Poate pentru unii par nostalgic, au trecut atâţia ani şi în loc să vedem un progres, constatăm, şi nu numai la Plopana, o degradare a satului, a agriculturii, satele au îmbătrânit şi nu greşesc dacă spun că parcă sunt abandonate, în condiţii de pace.

                    – Inexplicabil…

                    – Ba, este explicabil şi ăsta-i oful meu. Dacă în 1998 speram, la Revoluţie, că va curge lapte şi miere, când se prezenta modelul european, spre care ne îndreptam şi noi, din nefericire nu a fost aşa. Plopana avea 680 de hectare de livezi, IAS-ul 600 şi CAP-ul restul. La ora aceasta discutăm de până în 30 de hectare de livadă, plantaţii active, celelalte sunt plantaţii abandonate, terenuri sălbăticite, dar nu numai acele, 75 la sută din terenurile comunei sunt în această situaţie, aşa cum auziţi. Este zonă colinară, nu se pretează la culturi cerealiere, terenurile arabile au rămas unu-doi-şapte ani nelucrate şi s-au pârlogit, sunt neproductive, de lucrat efectiv doar un 10-15 la sută. Este o asociaţie care lucrează 50 de ha, societatea fiicei mele alte 50 de ha, până în 150 de ha sunt lucrate în sistem asociativ şi vreo 200-300 ha individual.

                    – Domnule primar, care sunt „produsele marca Andrieş” din toţi aceşti ani?

                    – După cum vă spuneam, în primii ani am fost vitregit de banii de la Bugetul de Stat şi de la cel judeţean. De aceea, a trebuit să mă întind cât îmi ajungea plapuma. Nu m-am dus la Trezorerie, la CJ să-mi de bani pentru arierate, pentru plata curentului electric, pentru şcoli, nici nu am făcut greva foamei, cum am mai auzit prin alte părţi, nu, am chibzuit banii pentru a funţiona, iar investiţiile atât cât s-a putut. Îmi amintesc că prin 2000, 2001, am făcut o şcoală în satul Străminoasa, un sătuc uitat de lume, unde şcoala funcţiona într-o căsuţă din 1910, cu bani de la bugetul local. Am construit o şcoală sănătoasă, din cărămidă. Acum, din nefericire este subpopulată. Am făcut în 2004 asfaltări în două sate, cu fonduri europene, prin Programul SAPARD. În toţi acei ani, până în 2014, am realizat izolarea termică, acea anvelopare, la toate şcolile, grupuri sanitare tip, cu proiecte de la Ministerul Învăţământului, în curte, acum nu mai sunt bune, trebuie în corpul clădirii. O treabă foarte bună a fost împrejmuirea tuturor şcolilor, nu aveau o minimă protecţie, acum au şi camere de supraveghere video, în exterior şi interior, cu aceeaşi tehnică sunt monitorizate şi punctele de interes din comună.

                    – Am văzut drumuri noi, şcolile arată bine, aveţi o primărie nouă, sigur că mai sunt, după cum spuneaţi, multe de făcut. Sunt speranţe pentru apă, pentru canalizare?

                    – Sigur că sunt utilităţi ale civilizaţiei. Noi am vrea şi apă şi canalizare, şi gaz metan, dar trebuie să luăm în calcul veniturile celei mai mari părţi a locuitorilor, cu pensii, cu ajutor social. Au şi ei facturi, la curent electric nu pot renunţa, la tv prin cablu la fel, are nevoie de informaţii, de divertisment, vin eu de la primărie cu impozite, apoi preotul îi cere contribuţie, mai este taxa de salubrizare etc. Îi aduc apă în casă, dar va trebui să plătească fiecare metru cub, cât şi apa reziduală care se duce la canal. Trece apa pe la poartă, însă nu are bani să se racordeze, trebuie să dăm hotărâre de consiliu, să facem noi racordurile, deoarece canalizarea nefolosită, fără drenaj, se colmatează, se înfundă şi nu o mai reabilitezi în veci.
                    La nivel de judeţ, cine a gândit masterplanul a prins Plopana cu o magistrală de apă şi canal de la un capăt la altul, iar de acolo, în dreapta şi în stânga, să se racordeze satele, locuinţele. Este vorba de 20 de kilometri, dacă nu pui staţii de repompare şi nu ai consumatori, ai să constaţi că nu ajunge o picătură de apă la staţia de epurare. Mai adăugăm şi faptul că eu predau instalaţia la CRAB, care stabileşte tarifele, însă dacă oamenii nu plătesc, sistează apa, iar oamenii vin la Primărie, la primar, nu se duc la CRAB. Soluţia, cel puţin la Plopana, nu este acest mastodont, ci sisteme mai mici, pe centre.

                    – O idee interesantă, poate aud şi cei care se ocupă de aceste investiţii. Să trecem la alt capitol. Ştiu că aţi organizat cursuri de calificare pentru tineri. Care a fost finalitatea lor?

                    – Acum cinci ani, am avut două proiecte, unul pe sectorul non-agricol, la care am şcolarizat 220 de persoane din Plopana, Odobeşti şi din Lipova. Am mai iniţiat un alt proiect, pentru pregătire în meserii agricole, pentru încă 180 de persoane, în ideea că, dintre acei tineri, mulţi vor rămâne şi vor profesa în comună, în zonă. Am avut şi neşansa că ceea ce părea o investiţie de succes în Plopana, cu două proiecte europene, de câte 200.000 de euro fiecare, care aveau deja vreo 20-30 de angajaţi şi se angajase că va prelua încă 50 de muncitori din comună, pregătiţi deja de noi, să intre în faliment, din motive asupra cărora nu insist. Era mană cerească, mai ales că aduceau sume importante la bugetul local. Minunea n-a durat mult, aşa cum este în România. S-au spulberat şi visele noastre şi ale oamenilor din sat care sperau să aibă un loc de muncă.

                    – Pomicultura nu mai are nicio şansă?

                    – Am sperat că Plopana îşi vare reveni pe acest domeniu sau în zootehnie, deoarece zona colinară nu are vocaţie pentru cultura grâului, a porumbului. Până acum a prins viaţă un proiect de 2,5 ha de livadă, finanţat cu bani europeni, autori fiind doi tineri, Mihalache îi cheamă, despre care ziarul dumneavoastră a scris, este unul de succes, un adevărat model. A mai plantat Nicolae Nistor, fostul şef al Fermei 1, pomicultor pătimaş, încă 5 ha. A pornit şi familia mea o investiţie pe 20 ha, dar cu eforturi foarte mari. Îmi amintesc că atunci când am venit la Plopana, în 84-85, în două primăveri, am plantat, tânăr venit de pe băncile facultăţii, fără experienţă, 120 de hectare, care au rezistat până acum trei ani, când a fost abandonată, preluată de cetăţeni şi acum o taie pentru lemne de foc. După revoluţie, tot acelaşi Andrieş se chinuie de 20 de ani şi abia am reuşit să plantez 20 de ha. Asta-i toată pomicultura din Plopana. Cine crede că la ţară nu-i performanţă, că nu se preocupă administraţia locală să atragă fonduri europene, nici populaţia, se înşală. Însă sunt atâtea piedici administrative, chichiţe tehnice prin caietele de sarcini, încât oameni cu studii de specialitate, tehnice, economice, îşi pierd capul. Şi încă un aspect şi mă opresc cu acest domeniu. În Strategia de Dezvoltare şi finanţare 2014-2020, când cauţi comuna Plopana, la Capitolul Pomicultură, o să vedeţi că nu are vocaţie nici pentru cultura mărului, nici pentru păr sau gutui, o să găsiţi că este compatibilă doar pentru cireş. Dacă vrei să faci un proiect pe reconversia pomiculturii, nu ai nicio şansă, Plopana va fi depunctată, poate câştiga Zemeş, Asău, Agăş, din zona de munte, fiiind mai favorabile pentru cultura mărului, scrie în acea strategie. Puteţi să credeţi anomalia asta? Investitori curajoşi sunt puţini în ziua de astăzi, eu zic că ar trebui să avem mai multă grijă şi înţelegere pentru ei.

                    – Faceţi parte dintr-un Grup de Acţiune Locală, sunteţi 19 comune la un loc. Ce rol are, care este menirea lor? Sunt eficiente?

                    – Da, „Colinele Tutovei” se cheamă. Prin strategia comună, gândim nişte investiţii pentru zona noastră, publice sau private. Putem face proiecte, ne cunoaştem mai bine necesităţile, tradiţiile din mediul rural, în mediul privat la fel putem mai uşor învăţa din experienţa celor din GAL, prin schimburi de experienţă, expoziţii, târguri, pe care le organizăm. Sumele sunt destul de micuţe, dacă o administraţie locală de mărimea comunei Plopana, poate să depună un proiect pe infrastructură locală, pe apă, canal, drumuri, de 2,5 milioane de euro, pe GAL, tot bugetul, pe un exerciţiu financiar, este de 2,5 milioane de euro. Plopana, în mandatul trecut, a propus în strategia GAL-ului finanaţarea unui târg zonal. Celelalte comune au propus alte proiecte, pe învăţământ, pe drumuri, grupuri sanitare. Depinde de modul de organizare, de priceperea fiecărei administraţii de a-şi susţine proiectele. Cu sprijinul unor experţi, noi am atras 340.000 de euro, bani buni. Acum, strategia este depusă spre dezbatere publică, cât de curând va putea intra pe rol. Noi vom depune un proiect pentru un cadastru general, aici chiar este nevoie, cadastrul este o piatră de încercare pentru noi. Ne-am propus să depunem un proiect pentru înfiinţarea unei întreprinderi sociale. Sper să atragem 30-40 de mii de euro, cu aceşti bani putem achiziţiona utilaje pentru prelucrarea lemnului, avem tineri şcolarizaţi, pregătiţi, punem la dispoziţie un spaţiu public, îl racordăm la utilităţi, cu o parte din bani se va achiziţiona materia primă, după care, acei oameni preiau gestiunea şi activitatea integral, vânzare, plata utilităţilor şi reluarea producţiei, funcţionând pe principiul economic. Va fi un căştig pentru oameni, pentru comunitate. De ce se justifică? Noi plătim ajutoare sociale, valoarea lor totală depăşeşte cuantumul total al investiţiilor publice. Este o anomalie. În loc să investesc, eu plătesc ajutoare sociale. În strategia mea, a consiliului local, am pus ca obiectiv principal asigurarea unui viitor acestei comune. Cred că învăţăutra chinezească este bună: dacă vrei să ajuţi un om, dă-i o undiţă, nu un peşte! Legea venitului minim garantat funcţionează din 2001, dacă ar fi fost ca la Legea Ajutorului de Şomaj, acordarea lui pe o anumită perioadă, ar fi fost mult mai stimulativă. Îi acord ajutor şase luni, nouă luni, după care îl verific, ce a făcut în acest timp, şi-a căutat altă alternativă, a bătut la vreo poartă, a fost interesat şi el să depăşească perioada dificilă? Exceptând doar cazurile deosebite, speciale. Acum avem 160 de dosare la Legea 416. Dacă banii de la ajutoare erau în investiţii, prin centrul Plopanei era pavat cu marmură. Însă, astăzi, aceasta este situaţia, nu-i putem lăsa fără niciun venit, au copii de întreţinut, casă, medicamente etc. Partidul aflat la putere, PSD, a dat liber la aceste ajutoare, ceea ce, în condiţiile economice actuale, este o soluţie, minimă, dar este.

                    – Sunt interesante problemele pe care le-am discutat cu dumneavoastră, acesta este şi rolul acestor interviuri, să aflăm iniţiative, opinii, pe care le oferim publicului, colegilor dumneavoastră, factorilor de decizie, reprezentanţilor partidelor din Consiliul Judeţean, parlamentarilor. Să încheiem cu ceea ce aveţi acum pe agenda de lucru.

                    – Primul lucru, infrastructura de drumuri. Jumătate din comună este asfaltată, jumătate, nu, mai avem trei sate care nu au asfalt. Pregătim acum un proiect, un pachet de proiecte, cu finanţare europeană sau cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării. Dincolo de orice, aceasta este prioritatea. Eu am crescut aici, jumătate de an mergeam în cizme de cauciuc, vreau să asfaltez toate drumurile din comună. Ce spun eu acum, am discutat în CL, cu oamenii. Dar să vă mai dau un exemplu. Ne batem de ceasul morţii pentru a ridica resturile menajere, trei hârtii şi patru petruri. Le ducem tocmai în Bacău, pentru 3,84 lei pe lună, aproape patru pâini un cetăţean le dă pe acel gunoi care se duce la rampa judeţeană, dar nu ne îngrijim să facem ceva cu resturile de la animale, la care poluarea este de 200 de ori mai mare şi mai periculoasă. De aceea, eu am un proiect, pe care o să-l depun anul acesta, pentru construirea unei platforme pentru depozitarea şi compostarea gunoiului de grajd. Gospodarul are apa în curte, la fântână, are animale, păsări, din neştiinţă sau dintr-o conjunctură, ca urmare a ploilor, dejecţiile se infiltrează în pânza freatică. Având o platformă, cu instituirea obligativităţii depunerii gunoiului acolo, gratuit, nu va mai fi pericol cu apa din fântâni. Timpul ne va oferi, cu siguranţă, şi alte soluţii, mult mai bune, mai comode. Mai sunt şi alte probleme în comună. Eu sunt nemulţumit de calitatea învăţământului, de pregătirea elevilor…

                    – Primarul şi CL au obligaţia de a asigura condiţiile necesare defăşurării procesului de învăţământ, de calitatea lui se ocupă cadrele, consiliul profesoral, inspectoratul şcolar.

                    – Da, dar când vezi că din comuna ta, foarte puţini elevi au acces la licee de top din oraşe şi municipii, foarte puţini urmează o facultate, este o problemă şi a primarului, a CL. Pe lista de personal din şcoală, toţi profesorii au gradul I, te întrebi, mă întreb, de ce copiii nu sunt de gradul I? În Plopana avem 90 la sută din profesori şi învăţători cu gradul I didactic. Când copilul de la clasa a V-a nu ştie Tabla înmulţirii şi învăţătorul, profesorul au gradul I, este un semn de întrebare. Mă întreb, e vinovat copilul, părintele, e vinovat profesorul? Sau e un cumul de cauze. Cadre tinere nu vin, nu ştiu de ce nu vin, iar toamna o luăm de la capăt, iar cu pensionari. Când eram elev, modelul meu a fost învăţătoarea noastră, dirigintele, un anumit profesor, mulţi ne doream să devenim ca ei.

                    – Care sunt alte proiecte pentru perioada următoare?

                    – Agricultura noastră nu va merge până nu vom avea ordine, la ora asta nu avem sentimentul proprietăţii, au plecat cei în vârstă, au rămas moştenitorii, aceştia se dezic de proprietăţi, îi mai chemăm noi să-şi plătească impozitele. A venit la noi o familie, care acum locuieşte în Bacău şi ne-a pus o întrebare: cui să doneze pământul lăsat de părinţi, erau vreo 3 ha, acumulase datorii de 2000 de lei şi erau tare supăraţi. Nici nu ştia pe unde este pământul, în momentul când ai cadastrul general, îi dai coordonatele, îi faci acte de proprietate şi ştii cu cine stai de vorbă. Avem personal specializat, am cumpărat aparatură, am dat 300 de milioane pe ea şi dorim să finalizăm cât mai repede cadastrul. Vrem nu vrem, trebuie să intrăm în rândul lumii: proprietatea, cadastrul, exploatarea pământului. Noi nu am avut niciodată un cadastru, cu 50.000 de euro de la GAL, cu alţi 30.000 de euro de la Agenţia de Cadastru, am putea avea cadastru pe jumătate din suprafaţă. Va fi o mare realizare. Cadastru mai înseamnă bani la bugetul local, piaţa funciară ar funcţiona, s-ar dezgheţa. Nu este o operaţiune pur tehnică, statistică. În acest fel, cumulat cu celelalte măsuri despre care am vorbit, la care este mult de lucru, este posibil ca tinerii, treptat, să se întoarcă în sat, să opteze pentru sat.
                    Ne-am gândit şi la un centru de recuperare pentru persoanele cu probleme medicale. Împreună cu Asociaţia „Betania” am înfiinţat un centru de consiliere şi de intervenţie pentru cazurile acestea, de recuperare, dar şi pentru copiii cu autism. Sperăm ca prin aprilie a.c., să-i dăm drumul.

                    – Foarte frumos spuneţi, însă am şi eu, ca şi dumneavoastră, un of: ne mai plângem încă 27 de ani? Ce este de făcut, de la primar la prim ministru?

                    – Eu cred că societatea se va polariza, zonele foarte bune au fost deja acoperite, urmează zonele din categoria a II-a. Eu, acum, produc merele cu costuri de trei ori mai mari ca în alte zone ale ţării, ca să nu mai spun de alte ţări europene şi le vând cu un preţ de 10 ori mai mic. N-am crezut niciodată că oamenii din Plopana vor mânca mere din Polonia sau Ungaria. Dau merele la o fabrică de sucuri, cu 30 de bani kilogramul, iar copiii din Plopana beau sucuri colorate, otravă curată, însă Direcţia de Sănătate ne ia pe noi la rost că nu-i bună apa. În Plopana erau două brutării, n-am să mai mănânc niciodată o asemenea pâine. Astăzi, pentru a pune în funcţie o moară, o brutărie, îţi trebuie documente şi aprobări, mai ceva ca la o centrală atomică. Cine se mai apucă de treabă, în aceste condiţii, că tot vorbeam de investiţii şi investitori. Acestea sunt problemele satului. Cum să nu fiu nemulţumit. Unde o să ajungem? O ţară de asistaţi social. Populaţia din Plopana a scăzut cu 10 la sută, la fiecare 10 ani. Şi nu-i vorba numai de migraţie. Încerc să spun că în aceşti ani am lăsat ceva în urmă. Mereu o spun, inclusiv în adunările săteşti, lunar chem specialişti, proiectanţi, experţi de la GAL, la care invit potenţiali investitori, mici investitori din comună, îi şcolim, le aducem informaţii şi le spun, măi oameni buni, încercaţi, hai să urnim ceva din loc. Cine contribuie la bugetul local? Doi-trei investitori, unul cu 6000 de lei, altul cu 3000 şi mai este unul cu 2000 de lei. Ei sunt contribuabilii. Când mă uit pe lista de debitori, mă apucă plânsul. Ce să fac, să o execut pe doamna Maria din banii de ajutor social sau să o las să se ducă la farmacie să-şi ia medicamentele? Speranţa ne-o punem în guvernanţi. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este foarte bun, 70 la sută din comunele judeţului care au depus proiecte pe structura ministerului au făcut multe lucruri, nu mari, dar s-a făcut ceva. Este un program uşor de accesat, nu este foarte complicat, faţă de proiectele pe fonduri europene, la care trebuie să depui rafturi de dosare. Îmi pun speranţa în acest program. Sper să primească în continuare fonduri. Noi vom ajunge ca în 5-6 ani, 50 la sută din buget să-l alocăm sferei sociale. Ce se va întâmpla când se vor întoarce cei plecaţi în alte ţări, mulţi vor veni fără pensie, fără bani. Nu vor apela la sprijinul comunităţii? Adăugăm persoanele care, în ultimii ani au lucrat la negru, la munci ocazionae pe dealurile din Plopana. La bătrâneţe nu vor avea niciun venit şi nici asigurare medicală. Avem în studiu, construirea unui centru, a unui cămin pentru persoanele cu probleme sociale, care ar rezolva o parte din aceste probleme, dar nu mastodonţi, cum am văzut prin oraşe sau prin alte localităţi. La sate se pretează centre mai mici, astfel ca la un număr de asistaţi, să poţi angaja 2-3 persoane, din comună, calificate, care să aibă grijă de ei. Avem o soluţie, sunt câteva cămine de nefamilişti, de pe timpuri, unde era cazată forţa de muncă care lucra în livadă. Cu nişte costuri rezonabile, am putea amenaja asemenea centre.

                    – Domnule Andrieş, sunt 27 de ani de după Revoluţie, aţi rămas la ţară, specialist în agricultură, primar, intelectual al satului…

                    – Goga are o poezie, Stejarul, vă redau cu aproximaţie: „El, mut şi blând, sta fără să se încline,/ Acolo unde-n viscol şi urgie/ Blestemul rădăcinilor îl ţine”/. Eu m-am născut aici, am terminat facultatea cu 10, am primit post în cercetare, însă m-am întors în sat, m-au tras rădăcinile aici, de fapt m-au ţinut legat tot timpul. Aici sunt mormintele bunicilor, părinţilor, fiica mea a rămas în sat, soţia este medic în comună. Ne-am legat de locuri, de oameni. Sper, sper cu tărie că satul nostru va cunoaşte vremuri mai bune, trebuie să transformăm speranţa în realitate. Aşa ar fi corect.

                    Plopana

                    Comuna Plopana este situată în partea de nord-est a judeţului Bacău şi este strabătută de la nord la sud de Drumul Naţional 2F Bacău-Vaslui. Se presupune că cel mai vechi sat este Rusenii Razeşi, înfiinţat în urma bătăliei lui Ştefan cel Mare de la Podu Înalt, din 1475, ca urmare a împroprietăririi unui pâlc de oşteni din armata sa cu teren din vatra actualului sat. Plopana are o populaţie de 3333 locuitori, stabliţi în opt sate:Plopana, Budeşti, Dorneni, Iţcani, Fundu-Tutovei, Rusenii de Sus, Rusenii Razeşi, Străminoasa. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura, însă acest sector nu s-a dovedit aducător de venituri însemnate. Două obiective sunt incluse în Lista monumentelor istorice: Biserica „Sfinţii Voievozi” (1802) din satul Rusenii de Sus și Biserica lipovenească „la care nu s-a bătut niciun cui din fier”.

                    Elevi de la „Ferdinand” și „Repere culturale londoneze”

                      de
                      Roxana Neagu
                      -

                      Pentru un grup de elevi ai Colegiului Naţional „Ferdinand I”, vacanţa inter-semestrială a însemnat participarea la proiectul „Repere culturale londoneze”, coordonat de prof. de limba engleză Nicoleta Nistor, proiect ce are ca scop familiarizarea tinerilor cu civilizația și cultura engleză, dar şi continuarea proiectului de corespondenţă derulat cu şcoala Hillyfield Academy din Londra.

                      În afară de vizitarea obiectivelor turistice principale din Londra (Palatul Buckingham, London Eye, Parlamentul, Turnul Londrei, Palatul Kensington, Muzeul de Știinţă, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Figurilor de Ceară Madame Tussauds), elevii au avut oportunitatea de a participa la un workshop la teatrul „Globe”, susţinut de actorul Jonathan Woolf.

                      După o scurtă prezentare a teatrului, a epocii şi a vieţii lui William Shakespeare, ei au lucrat scene din piesa „Mult zgomot pentru nimic”, explorând spaţiul teatrului şi influenţa sa asupra stilului de joc şi de limbaj. Cu toții au fost impresionaţi de profesionalismul actorului, de explicaţiile primite şi acest lucru i-a ajutat să inţeleagă piesa pe care au văzut-o seara la “Theatre Royal Haymarket”.

                      Un alt moment deosebit a fost vizita la Institutul Cultural Român, situat în Belgrave Square, chiar în inima Londrei, într-un vechi palat aristocratic construit în secolul al XIX-lea. Clădirea a fost achiziţionată de statul român în anii ‘30 ai secolului trecut şi a funcţionat pe rând ca ambasadă, reşedinţă a ambasadorului sau a personalului diplomatic şi institut cultural.

                      Prof. Raluca Cimpoiaşu, coordonator de programe teatrale, a prezentat modul în care funcţionează Institutul, ce activităţi derulează, ce posibilităţi de studiu există pentru elevii romani care doresc să studieze în Marea Britanie.

                      „De la a citi în cărţi despre istoria Angliei, până la a vedea cu proprii ochi unde s-a petrecut aceasta, a fost nevoie de o călătorie fascinantă în timp, pe care am reuşit să o realizăm cu ajutorul doamnei profesoare. Au fost șase zile antrenante și diverse. Ne-am distrat, am învățat și cu siguranță am rămas cu multe amintiri frumoase. Workshop-ul de la teatrul Globe şi piesa de teatru m-au făcut să realizez cât de complex şi frumos se poate pune în scenă o piesă de teatru dacă dispui de decorurile, costumele şi, bineînţeles, actorii potriviţi”, ne-a spus, la întoarcere, Sânziana Iliescu, elevă în clasa a VII-a A la Colegiul Naţional „Ferdinand I”.

                      Inimioare de turtă dulce sau parfum Chanel?

                      de
                      Silvia Patrascanu
                      -

                      „Pe vremea mea nu se știa de Valentine’s Day, dar de Dragobete auzisem. Asta e o sărbătoare din Muntenia, unde se organizau iarmaroace, se aduceau scrânciobe și chioșcuri cu jucării, chiar și atunci când era ger sau viscol”, povestește Grigore Ilieș, unul dintre seniorii Centrului „Dr. Ștefan Ciobanu”.

                      Nu exista Valentine’s Day, dar se făceau declarații și daruri de Mărțișor: ghiocei din pădure, nu trandafiri sau frezii, inimioare de turtă dulce, o batistuță și o colonie, nu parfum Chanel! Dezbaterea despre sărbătorile iubirii se încinge.

                      Aurica Ungureanu a scris un adevărat eseu despre Dragobete, „patronul iubirii”, și obiceiurile legate de această sărbătoare. Așa am aflat că pe 24 februarie nu ai voie să coși, nu ai voie să speli și nu ai voie plângi căci lacrimile sunt aducătoare de necazuri, dar e bine se plantezi semințe de busuioc în ghivece. Pe vremuri, darurile erau mai modeste, dar iubirea mai aprigă: „Tata a furat-o pe mama de la Odesa și a adus-o la Tecuci. Aici m-am născut eu, dar după terminarea școlii am primit repartiție în Bacău”, mărturisește, zâmbind, octogenara. În tinerețe, a găsit un jurnal de-al mamei sale:

                      „Mama descrie că se distrau în felul lor, chiar dacă erau foare chinuiți. Deși mulți aveau părinții în exil, se îmbrăcau în costume populare și se duceau la dans, fie la Căminul Cultural, fie la prieteni, acasă.”

                      Emoție: „Câteva rânduri, pe o hârtie”

                      Niculina Călin a fost „fată de oraș”, nu-și punea busuioc sub pernă, nici nu mergea la horă. „Când eram la liceu sărbătoream Ziua Tineretului. Abia după 90 ne-am pricopsit cu două sărbători, Ziua Îndrăgostiților și Dragobetele. Eu cred că toată viața trebuite trăită cu iubire.

                      În fiecare zi putem spune celui drag vorbe bune și putem să-i facem o bucurie!”, susține septuagenara. Ce a stricat frumusețea adevărată a iubirii este internetul, susține Niculina Călin: „Am facebook și primesc sute de mesaje. Sunt frumoase, dar dacă fetele mele nu-mi scriu o felicitare, nimic nu mă bucură. Câteva rânduri pe o hârtie au altă valoare, altă frumusețe.”

                      Angela Prăjișteanu povestește cum e tradiția la Schineni: ”Înainte de Dragobete, se face curățenie, se pregătesc semințele pentru că totul începe să învie, și se fac șezători.” Parcă aveau alt farmec vechile obiceiuri, spun unii seniori. „Mie îmi place și Valentine’s Day, mai ales că am un fiu pe care îl cheamă Valentin”, mărturisește Virginia Țuțuianu, 78 de ani, care a lucrat, pe vremuri, la Sfatul Popular, apoi la „Deșteptarea”.

                      „De fapt, se chema Steagu Roșu, atunci. Nu aveam atâtea sărbători, primeam daruri doar de Ziua Femeii însă, într-adevăr, era mai romantic, mai emoționant. Știți unde se făceau balurile? La Teatrul de Animație Licurici. Acum totul a devenit prea comercial. Dacă aș avea posibilitatea, de Ziua Iubirii aș dărui flori tuturor trecătorilor, mai ales celor posaci. Îmi place să-i văd pe oameni veseli și fericiți.”

                      „Jumuleau brăduții și făceau furci”

                      „Ne îndrăgosteam la nunți și la hore, cu părinții lângă noi, spune, râzând Maria Corciu, 80 de ani, din Borca-Neamț. Băieții se duceau în pădure, jumuleau brăduții și ne făceau furci de tors. Mama era atentă și uneori spunea: Să nu mai ieși la poartă când vine Cutare, că nu-l vrem, nu e vrednic, ne-a zgâriat iarba cu lemnele!” Mai târziu, prin 1956, Maria mergea la Joia Tineretului, organizată de TCH, unde era secretar UTC:

                      „Așa l-am cunoscut pe soțul meeu, care era fiu de moșieri din Brăila. Toți mă avertizau să nu mă mărit cu el că voi avea probleme. Iaca, m-am măritat, am făcut o nuntă ca-n povești și n-am avut de suferit. Ba l-au făcut și pe el membru de partid!” Chiar dacă unii dintre vârstnici nu mai au aici, pe pământ, „sufletul pereche”, primesc daruri și complimente de la nepoți.

                      ”Nepoții mei îmi spun că sunt cea mai haioasă bunică din lume”, mărturisește Niculina Călin. Ce poate fi mai frumos? Fără iubire nu se poate trăi, afirmă ea, în final: „Ura e cancerul sufletului. Cu cât suntem mai buni și mai iubitori, cu atât suntem mai sănătoși și mai fericiți.”

                      „Vreau să aducem publicul la sală!”

                      de
                      Dan Sion
                      -

                      Numai mâine nu-i poimâine. Iar poimâine se reia campionatul Diviziei A la handbal masculin. Prima etapă a returului programează și primul derby. Al Moldovei, dar și al clasamentului: CSȘM Bacău- Poli Iași. Locul 3 contra locului 1. Dacă înving, băcăuanii îi egalează în clasament pe ieșeni. Dacă, dimpotrivă, va câștiga sâmbăta seara, la Bacău, Poli se va desprinde la șase puncte. Antrenorul CSȘM Bacău, prof. Gabriel Armanu privește însă dincolo de puncte și de clasament: „Important este să ne continuăm progresul. Luăm totul pas cu pas. Vreau să construim o echipă care să se așeze bine, pentru patru-cinci ani, dacă nu și mai mult. O echipă care să fie protagonistă în Liga Națională. Dar principalul obiectiv pentru acest retur este altul: să aducem publicul la sală”. Armanu știe și cum poate umple tribunele: „Dacă faci spectacol, lumea vine să te vadă. Iar această tânără echipă a Bacăului poate să facă spectacol, veți vedea! Am convingerea că meciul de sâmbătă, cu lidera Poli Iași va fi unul spectaculos, iar lumea care va veni la Sala Sporturilor, nu va regreta”.

                      -Domnule Armanu, sunteți pregătiți pentru retur?

                      -Normal că suntem pregătiți. Am beneficiat de condiții bune de pregătire în această iarnă, în care am disputat mai multe amicale ce ne-au indicat că suntem pe drumul potrivit. Am început să ne închegăm atât din punct de vedere la echipei, cât și al colectivului, la CS Știința Municipal existând o simbioză între seniori și juniori. Toate acestea ne dau speranțe.

                      -Primul meci oficial, primul test dificil, contra unei echipe care nu mai este chiar cea din toamnă.

                      -Într-adevăr, primim vizita liderei, o echipă care s-a întărit în această iarnă, însă acest lucru nu face decât să ne mobilizeze si mai mult. La drept vorbind, este mai puțin important cât s-a schimbat Iașiul, esențial e ce vom facem noi.

                      -Și ce vă propuneți să faceți în acest retur?

                      -Principalul meu obiectiv, așă cum am mai spus, vizează publicul. Vreau să aducem lumea la sală. Publicul băcăuan este unul avizat, pretențios chiar, dar fidel. Dacă lumea știe că are ce vedea la sală, vine. Iar sâmbătă, pasionații de sport din Bacău vor avea de văzut un cuplaj: meciul de volei masculin Știința- CSM București, care va începe la ora 17.00 și care va fi urmat de meciul nostru contra Politehnicii Iași. Aveam și varianta de a programa meciul nostru înaintea celui de volei, însă consider că ora 15.00 nu e o oră potrivită pentru un meci de handbal. Mult mai bună este ora 19.00.

                      -Ideea cuplajelor în Sala Sporturilor începe să prindă.

                      -Și va fi mai mult decât o idee. Consider ca poate deveni o regulă. Când nu vom avea un meci de volei, ne vom gândi la două meciuri de handbal, eventual cu juniorii în deschidere.

                      -Când va avea din nou publicul băcăuan o echipă masculină de handbal de primă ligă?

                      -Nu pot să promit că vom promova în acest sezon și, ca să fiu foarte sincer, nici nu știu dacă este chiar atât de important. Ce mă interesează cel mai mult este să ne consolidăm bine această echipă, care este cea mai tânără din întreg campionatul, astfel încât, atunci când vom face pasul către Liga Națională, să nu mai dăm înapoi. Avem cei mai buni juniori din țară, ceea ce reprezintă o garanție serioasă pentru viitor. Luăm totul pas cu pas. Dacă promovăm, bine, dacă nu, nu e un capăt de țară. Ce pot, în schimb, să va promit încă de pe acum este că, dacă nu facem pasul către prima ligă vara aceasta, atunci în 2018 nici nu mă gândesc să nu fim în Liga Națională. Și nu oricum.

                      -Concret…

                      -Concret, vom putea avea o echipă de top, alcătuită doar din jucători crescuți aici, în Bacău. Nu vreau să aduc jucători de afară. Dacă acești copiii- Broască, Hanțaru, Vlad Rusu, Crăciunescu, Ionescu și așa mai departe- vor avea posibilitatea să joace încă un an împreună, vor avea un cuvânt important de spus, ca echipă, în prima ligă. Nu ne va mai doborî nimeni.

                      -Cum simțiți echipa înainte de startul returului?

                      -Motivată. Și încrezătoare. Cresc copiii, și cresc bine. Altfel jucau acum un an, să zicem, și altfel joacă acum. Au văzut și ei cum este să bați Farul, să pierzi greu cu Iașiul sau să câștigi la Buzău. Vom trata fiecare meci ca pe o finală.

                      „Hanțaru și Broască vor fi liderii naționalei mari”

                      Antrenorul CSȘM Bacău, Gabi Armanu este convins că, în viitor, Dragoș Hanțaru și Ionuț Broască vor fi șefii de coloană ai naționalei de seniori a României. „Hanțaru și Broască sunt liderii generației lor și au toate șansele de a deveni și liderii naționalei mari. Buricea și Toma nu pot juca la nesfârșit. Am convingerea că, peste nu foarte mulți ani, reprezentativa de seniori a României va conta pe foarte mulți băcăuani. În clipa de față, nu știu dacă există vreun post la care să nu avem jucători la echipele naționale de juniori sau de Tineret”, a declarat Armanu.

                      Mascotă, imn și meciuri live pe facebook

                      Clubul Sportiv Știința Municipal Bacău va demara în acest an o campanie de promovare a propriei imagini. „Una dintre prioritățile clubului este consolidarea propriei identități. În acest sens, luăm în calcul și schimbarea denumirii clubului pentru a evita confuzia, aproape inerentă, care se creează cu CS Știința Bacău”, a declarat noul director al clubului Primăriei, Adrian Gavriliu. În plan există și realizarea unei mascote care să fie prezentă la meciurile de acasă ale CSȘM-ului, dar și crearea unui imn. Totodată, se intenționează ca meciurile echipei masculine de handbal să fie transmise live pe pagina de facebook a clubului.

                      Amicalele iernii

                      În această iarnă, handbaliștii de la CSȘM au susținut șapte jocuri de verificare, bilanțul fiind de șase victorii și o înfrângere.
                      Turneu Focșani
                      CSM Focșani – CS Știința Municipal Bacău 20-21 (11-12)
                      CSU Suceava – CSȘM Bacău 31-28 (15-12)
                      _________________________________________________
                      Turneu Chișinău
                      CSȘM Bacău – PGU Tiraspol (R. Moldova) 39-29 (19-15)
                      CSȘM Bacău – Portovik Yuzhny (Ucraina) 44-22 (23-10)
                      CSȘM Bacău – Olimpus Chișinău (R. Moldova) 35-32 (17-14)
                      ________________________________________________
                      HC Vaslui – CSȘM Bacău 40-46 (21-27)
                      HC Buzău – CSȘM Bacău 26-44 (12-23)

                      Prima etapă a returului

                      Sâmbătă, pe lângă derby-ul CSȘM Bacău- Poli Iași, prima etapă a returului programează următoarele jocuri în Seria A: Atletico Alexandria- Dobrogea Sud Constanța II, Farul Constanța- Danubius Galați, HC Buzău 2012- LPS Piatra Neamț, CSM Botoșani- CSM București II. CSU Târgoviște stă.
                      Clasament
                      1. Politehnica Iași 10 9 0 1 332-228 27p.
                      2. Farul Constanța 10 9 0 1 280-206 27p.
                      3. CSȘM Bacău 10 8 0 2 362-285 24p.
                      4. HC Buzău 2012 10 6 0 4 298-265 18p.
                      5. Dobrogea Sud II 10 6 0 4 329-297 18p.
                      6. Danubius Galați 10 5 0 5 306-252 15p.
                      7. Atl. Alexandria 10 5 0 5 280-258 15p.
                      8. CSM București II 10 4 0 6 315-277 12p.
                      9. LPS Piatra Neamț 10 2 0 8 245-292 3p.*
                      10. CSM Botoșani 10 1 0 9 254-404 3p.
                      11 CSM Târgoviște 10 0 0 10 220-457 0p.
                      * 3 puncte penalizare pentru neprezentare

                      O picătură de nectar moldovenesc în oceanul vinului românesc

                      de
                      Petru Done
                      -

                      Vinul, suportul a ceea ce numim deseori voie bună, dar și al unor momente de inspirație mai ales pentru creatorii de toate genurile, dă naștere în aceste zile, printr-o nouă apariție editorială, la noi motive de dialog.

                      Sâmbătă, 18 februarie, la Pensiunea Montana din Slănic Moldova are loc lansarea volumului „Vinul în viața omului”, o veritabilă antologie alcătuită de omul de afaceri dr. ing. Constantin Popa după ce și-a adăugat în „colecția” sa de titluri științifice și profesionale și pe acela de somelier.

                      Pornind de la cuprinzătoarea sa lucrare de absolvire a cursului de somelieri predat anul trecut în Bacău de Sergiu Nedelea, unul dintre maeștrii somelăriei românești, Constantin Popa a compus, din capitole independente, dar adunate ca părți ale unui întreg, un interesant traseu prin lumea mirifică a vinului, materializat într-o carte apărută sub auspiciile Editurii Magic Print din Onești. A vrut – cum singur spune – să toarne „o picătură de nectar moldovenesc în oceanul vinului românesc”.

                      Surpriza care îl așteaptă pe cititorul noului tom este însă copleșitoare: cartea este dedicată, cu generozitate și cu mult respect, celui care a fost supranumit „patriarhul” vinului românesc, academicianul Valeriu Cotea, vrâncean prin origine, ieșean prin destin, dar și unul dintre cei mai buni și mai sinceri prieteni ai băcăuanilor, între care s-a aflat de nenumărate ori. Cartea se deschide, astfel, cu discursul de recepție al profesorului Valeriu Cotea la Academia Română, un magistral excurs ștințific prin istoria vinului și a vinificației, al cărui titlu, „Vinul în existența umană”, a și inspirat titlul volum despre care vorbim.

                      Ceea ce urmează, în carte, discursului academic sunt efectiv considerații personale, dar pertinente, ale unor specialiști în domeniul oenologiei și vinificației, povești ale unor întreprinzători care dau noi carate unui produs atât de nobil, însoțite și de vorbele de duh ale celor care au prețuit și vinul, dar și via și mai ales pe cei care le-au pus în valoare. Nu puteau lipsi din lista autorilor citați, dar nici din sumarul unor interesante interviuri numele lui Păstorel, ale lui Iancu Brezianu, Mihail Sadoveanu etc. Așa cum nu puteau lipsi mai mult sau mai puțin bătătoritele drumuri prin viile românești celebre.

                      Din carte afli multe dspre vinurile pe care le-ai băut fără să faci cunoștință cu ele, despre cele care abia acum se nasc, despre oamenii care s-au dedicat lor și mai ales despre efectele benefice ale strugurilor și ale vinurilor. Cum nu putea lipsi nici tabloul despre ospitalitatea moldovenească pe care o găsești chiar în Slănicul Moldovei și chiar în pensiunea administrată de Constantin Popa, primul doctor în științele montanologiei din zona noastră și unul dintre cei mai importanți investitori în domeniul turismului (și nu numai), aplicantul a nu mai puțin de zece proiecte cu finanțare europeană.
                      Constantin Popa nu este, însă, nici la prima, nici la ultima sa carte. Acum mai are în pregătire un volum pe care îl va dedica unui eveniment important din viața școlii românești, revederea după 50 de ani de la absolvirea ultimului curs de numai 11 clase la Liceul „Al. Vlahuță” din Podu Turcului, al cărui elev a fost chiar autorul. Va fi pe 13 mai, în acest an.

                      Și la Hârja viața bate filmul

                      de
                      Petru Done
                      -

                      În satul Hârja, de pa Valea Oituzului, locuitorii care erau copii sau tineri acum vreo cincizeci de ani își mai amintesc, cu drag și, evident, cu duioșie, de zilele în care abia așteptau să meargă la un film, proiectat în fiecare zi de vineri, de sâmbătă sau de duminică, la căminul cultural. Filmul era dat de tanti Țica, pe numele ei oficial Veronica sau Veronia Cotârlici – așa cum fusese, la un moment dat, înscrisă în actele de identitate.

                      Tanti Țica are, acum, 90 de ani, dar este – cum se spune – mai verde ca iarba din curtea casei părintești, în care locuiește și acum, în locul numit Cotu Morii, acolo unde cu mulți, mulți ani în urmă trecea un canal cu apă din Oituz și unde funcționau un ferestrău de cherestea, dar și moara lui Bucur.

                      Viața nonagenarei din Hârja este ea însăși un film, dar cu un scenariu mult mai complex, așa cum, de fapt, este viața fiecărui om. Ceea ce te frapează, acum, când o vezi, este mai ales memoria fantastică pe care o are. Tanti Țica este o veritabilă carte vie de istorie a satului (și nu numai).

                      Îți poate povesti tot, în episoade grozave pe care le-a trăit în casa părintească, unde era singurul copil, dar și alături de soțul ei, pe care deseori l-a urmat în peregrinările profesionale prin toată țara sau, mai ales, din vremea celui de-Al Doilea Război Mondial. Ține minte aproape toate numele de oameni și datele unor întămplări prin care a trecut. Preotul satului o roagă mereu să mai povestească ceva, să redea astfel comunității fragmente de istorie vie.

                      Telefonistă și statistician

                      Tanti Țica a fost, la viața ei, și telefonistă, dar și proiecționist de film și, mai recent, adică până acum vreo 20 de ani, un fel de funcționar pentru monitorizarea celebrelor „bugete de familie” – statistica nivelului de trai în gospodăriile populației. Ca telefonistă a lucrat în stațiunea Slănic Moldova, chiar în timpul războiului, când militarii nemți au fost acolo ca la ei acasă pentru un an-doi, până când România a întors armele împotriva lor. În Slănic l-a văzut și pe mareșalul Antonescu, atunci când venise să vadă o tipografie germană improvizată într-un tanc chiar în curtea Pavilionului Racoviță și unde se tipăreau mai ales hărți de război.

                      „Am lucrat în Slănic alături de tata, care se ocupa de un atelier de tâmplărie – spune tanti Țica. Mai lucrasem până atunci acolo, când serveam pacienții din stațiune cu ape minerale. Luau apa pe cartelă, în sticluțe. Într-o toamnă am revenit acasă, însă a venit tata și m-a anunțat că din Slănic plecase telefonista. Era vremea războiului, iar soțul telefonistei era concentrat. Femeia a plecat, atunci, cu altul. Tata m-a luat pe mine să învăț telefonia. Nu era mare lucru, că era o centrală cu 30 de numere, cu fișe. Și am fost telefonistă câțiva ani, până m-am căsătorit”.

                      De la telefonie la film

                      S-a căsătorit în 1945. Soțul ei devenise telegrafist și a lucrat ba în București, la Gara de Nord, ba în Buhuși și în Bacău. L-a urmat peste tot. Unicul ei fiu în Bacău s-a născut. Dar a venit și vremea ca în zona Oituz să ajungă petroliștii, care au forat o sondă aproape de casa lor. Acolo a găsit soțul ei de lucru și s-au reîntors în sat. Ca după un timp să apuce din nou drumurile țării, peste tot, în Ardeal, în Oltenia sau în Bucovina, pe unde se mai forau sonde. Casa părintească din Hârja a rămas, însă, locul în care au revenit mereu. Și s-a dovedit a fi pentru totdeauna.

                      Aici, la un moment dat, prin anii ’60, tanti Țica a devenit proiecționist de film. Pănă atunci filmul era dat în sat de factorul poștal. „Când i s-a născut al doilea copil – povestește doamna Veronica -, acesta a abandonat misiunea, iar cei în drept s-au gândit să-l pună în loc pe un frate al soțului meu, care era casier comunal. Au trimis doi copii de școală să-l cheme, dar ei au nimerit la noi. Astfel, soțul meu a stat de vorbă cu reprezentanții cinematografiei, care i-au propus să dea el filme în sat. A venit acasă cu niște acte subsuoară, dar de film urma să mă ocup eu și chiar am făcut cursuri, la Lucăcești.

                      Când plecam la căminul cultural se țineau toți copiii de pe uliță după mine. Le puneam și muzică după film. Și mă însoțeau, seara târziu, și la întoarcerea acasă”. În 1976, a apărut chiar ea într-un film de scurt metraj. În sat venise Nadia Comăneci, să-și viziteze bunicii. Gimnasta era după succesul de la Montreal și era mereu însoțită de ziariști și de securiști. Atunci s-a turnat acolo un scurt metraj, de i-au filmat și pe sătenii care veniseră să o vadă. Documentarul s-a dat de multe ori la jurnalele care precedau filmele artistice pe vremea aceea. Iar tanti Țica apărea și ea în film. Dar, filmul vieții ei bate lejer filmele adevărate.

                      Sistare de apă în nordul orașului

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Locuitorii de pe mai multe străzi din nordul orașului rămân vineri fără apă la robinete, din cauza unor lucrări pe care Compania de Apă le face la rețeaua de pe strada Iosif Cocea.

                        Sistarea este programată între orele 10-12 și va fi resimțită pe străzile Iosif Cocea, Bucium, Logofăt Tăutu, Prieteniei și 22 Decembrie.

                        Conducerea CRAB anunță că la reluarea programului de furnizare a apei, în anumite zone ale orașului este posibil să apară fenomenul de turbiditate a apei.

                        Avancronica muzicală: „La steaua…”

                        de
                        Deșteptarea
                        -

                        Simfonia a V-a, Stelele, compusă în anul 2002, pe care o vom audia în primă audiţie aparţine lui Philippe Chamouard, compozitor născut la Paris în 1952. Acesta a studiat la Paris Sorbonne, având o lucrare de doctorat despre Simfoniile lui Gustav Mahler, publicată în 1989. A cincea dintre cele opt simfonii este – aşa cum ne dezvăluie autorul, o aplecare asupra problemelor de esenţă filozofică şi metafizică. Enigma, cu întrebările sale existenţiale pe care le avea poetul Heinrich Heine…”De unde vine omul? Unde merge? La stele?” Cel pe care-L căutăm, din versurile lui Lamartine sau “Stelele stinse ce umplu cu cenuşă râul verde”, ale lui Federico Garcia Lorca, colindul Stille Nacht şi acea pagină meditativă de final, Manuscrisul, explică titlul lucrării: “Stelele sunt pe cer pentru a ne aminti nouă, muritorilor să căutăm mereu a-L afla pe Dumnezeu”.

                        Mereu, marii poeți au fost inspirați de chemarea astrelor și mă gândesc acum la Eminescu și la neuitata sa poezie „La steaua”… „Icoana stelei ce-a murit/ Încet pe cer se suie:/ Era pe când nu s-a zărit/ Azi o vedem și nu e”.

                        Concertul nr.26 KV 537 de Wolfgang Amadeus Mozart este interpretat de Mihaela Manea. Pianista este bursieră a Fundației “Martin și Adriana Sternin” şi a Societății Beethoven din Viena. A participat la cursuri de măestrie sustinute de pianiștii: Valentin Gheorghiu, Stefan Arnold (Villa Marteau, Bayreuth), Robert Levin (Academia Internațională de Vară Mozarteum, Salzburg). A studiat la Universitatea “Transilvania” din Brașov cu Corina Ibănescu. Din 2015 este studentă la Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena, la clasa profesorului Stefan Arnold. Câştigă concursuri în ţară, Italia şi Olanda.

                        Simfonicul dirijat de Alain Pâris are la final, Ucenicul vrăjitor, lucrare compusă de Paul Dukas în 1897. Inspirată de povestea lui Goethe, muzica apare în filmul Fantasia a lui Walt Disney. Cunoscutul muzician, de fiecare dată ne pregăteşte muzică franceză, mai mult sau mai puţin cunoscută. El admiră vivacitatea, sensibilitatea şi rapiditatea cu care ansamblul orchestral băcăuan se adaptează, ceea ce aduce rezultate apreciate de public, şi un CD cu Simfonia lui Chamouard, realizat în aceste zile. Experienţa sa cu peste 70 de orchestre din lume, cea pedagogică şi muzicologică, emisiunile realizate la France Musique şi Radio Suisse Romande, faptul că este discipolul unor dirijori de marcă precum: Pierre Dervaux, Paul Paray şi Georg Solti, sunt garanţia concertelor sale reuşite.

                        OZANA KALMUSKI ZAREA

                        1...2.8482.8492.850...5.782Pagina 2.849 din 5.782

                        		 ziare & stiri
                        © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.